Colonist versus amerindian în Vestul SUA la începutul secolului XIX (COOPER 1827)

<
(...)
- Răspunde la ce te-am întrebat, bătrîne trapper*, îl întrerupse Ishmael; crezi că o să mai avem de-a face cu bandiții?
- Nu, nu, eu nu le-aș spune bandiți, fiindcă ceea ce au făcut intră în obiceiul poporului lor și poate fi denumit legea preriilor**.
- Am străbătut cinci sute de mile*** pentru a găsi un loc unde să nu mai aud rostindu-se cuvîntul lege, spuse Ishmael, furios, și n-am chef să stau liniștit pe banca acuzaților cînd pe scaunul judelui stă unul care are pielea roșie. Îți spun, bătrîne trapper, dacă vreun indian sioux**** va mai da tîrcoale taberei mele, va face cunoștință, oriunde l-aș găsi, cu plumbul unui colonist din bătrînul Kentucky*****, și arătă spre carabină într-un fel cît se poate de grăitor, chiar dacă ar fi fost decorat de Washington în persoană. Pe cel care ia ce nu e al lui, eu îl numesc hoț.
- Tetonii******, indienii pawnee******, konza******* și alte cîteva duzini de triburi socot că pămînturile astea sînt ale lor.
- Oamenii ăștia sînt niște mincinoși fără pereche. Aerul, apa și pămîntul sînt bunuri dăruite omului, și nu stă în puterea nimănui să le împartă în loturi. omul trebuie să bea, să respire și să umble, și pentru asta are fiecare drept asupra unei bucăți de pămînt. De  ce nu poruncesc conducătorii Statelor Unite să ni se tragă și deasupra capetelor linii cu compasul, așa cum fac cu pămîntul de sub picioarelor noastre? De ce nu-și acoperă diplomele lor lucitoare cu vorbe mari, dăruind proprietarilor de aer atîția și atîția yarzi******** de cer, luînd drept piatră de hotar o anumită stea și dîndu-le un anumit nour ca să le învîrtescă moara?
Și după ce rosti acestea, colonistul izbucni, plin de dispreț, într-un hohot de rîs. De rîsul acesta batjocoritor, dar de-o înfricoșătoare veselie, se molipsi și băiatul lui cel mare, iar pînă la urmă, începu să  hohotească întreaga familie.
- Hei, bătrîne trapper, continuă Ishmael, ceva mai bine dispus, ca omul care a cîștigat o victorie, nici unul din noi, socot, n-a prea avut de-a face în viață cu funcționari de district, cu titluri de proprietate sau cu copaci însemnați de brigadierul silvic, așa că să nu ne mai pierdem timpul cu prostii. Ești un om care a zăbovit mult timp prin locurile astea, așa că-ți cer părerea deschis, pe față, căci nu vreau nici un fel de hatîr: ce-ai face dacă ar trebui să iei vreo hotărîre într-o împrejurare ca asta a mea?
(...)
- Am văzut vărsîndu-se prea mult sînge pentru lucruri de nimic, ca să mai doresc vreodată să aud răbufnind carabinele. Am trăit zece ani singur prin regiunile astea întinse, în așteptarea ceasului din urmă, și n-am tras nici un foc împotriva unui dușman mai blînd ca ursul cenușiu.
(...)
>

SURSA
Fenimore Cooper, Preria, trad. C. Tănăsescu, vol. I, ed. Minerva / seria Biblioteca pentru toți nr. 837, București, 1975, p. 90-91.

NOTE
* Trapper (engleză) = Vânător care folosește capacanele. (http://dictionary.cambridge.org/dictionary/british/trapper)
** Prerie = Asociație vegetală formată din ierburi, caracteristică pentru unele regiuni ale Americii de Nord; regiune de stepă care cuprinde o asemenea vegetație. – Din fr. prairie. 
Sursa: DEX '09 (2009) (http://dexonline.ro/definitie/prerie)*** Milă = Unitate de măsură pentru distanțele terestre folosită în trecut, care a variat în timp și de la o țară la alta; (azi) unitate de măsură pentru distanțe egală cu 1609,3 m (folosită în Marea Britanie și în SUA). Sursa: DEX '09 (2009) (http://dexonline.ro/definitie/mil%C4%83)**** Sioux = Neam amerindian format din șapte comunități care erau așezate în Câmpiile Nord ale SUA. Au devenit cunoscuți sub acest nume de europeni din secolul XVII. În secolul XIX s-au confruntat cu armata SUA sub comanda celebrilor șefi Sitting Bull și Crazy Horse. În secolul XX, Holywoodul i-a făcut cunoscuți în toată lumea. (http://plainshumanities.unl.edu/encyclopedia/doc/egp.na.107)***** Kentucky = Stat din regiunea central-estică a SUA. A devenit al 15 lea membru al federației americane în 1792(http://ro.wikipedia.org/wiki/Kentucky#mediaviewer/File:Map_of_USA_highlighting_Kentucky.png)****** Tetoni = Unul din cele șapte triburi Sioux, care era așezat la începutul secolului XIX în actualul stat federal nordic Dakota de Sud. (http://www.pbs.org/lewisandclark/native/tet.html)******* Pawnee = Trib amerindian situat la începutul secolului XVIII în actualul stat federal nordic Nebraska și actual în statul federal central Oklahoma. (http://www.pawneenation.org/page/home/pawnee-history)******** Konza = Trib amerindian așezat în statul federal central Kansas. (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/311285/Kansa)********* Yard (engleză) = Unitate de măsură tradițională în Marea Britanie și SUA, egală cu 3 picioare, adică 0, 9144 m. (http://www.thefreedictionary.com/yard) 

Primul regulament de box

Conform unor vechi documente boxul a apărut ca sport acum 5.000 de ani.
Primul boxer modern este considerat englezul Tom Figg, care, în 1719, lansa provocări la bâlciuri. Dar el își lovea adversarii și cu un baston, de aceea unii istorici ai boxului îi contestă paternitatea.
Ca urmare, părinte al boxului modern este considerat tot un englez, hamalul și barcagiul londonez Jack Broughton, care avea o putere uriașă. El a înregistrat recordul duratei unei partide, în care l-a învins pe marinarul Jack Slack. Ei au boxat timp de 121 de ore, cu pauze de la căderea întunericului pînă la venirea zorilor.
Broughton a deschis prima sală de antrenament și a inventat mănușile de box, pe care le folosea doar la pregătire, oficializarea acestora înregistrându-se după un secol și jumătate.
Tot el a redactat în 1738 primul regulament de box. Ringul era un pătrat cu latura de un yard (0,914 m), desenat cu creta în mijlocul arenei. Dacă unul dintre boxeri cădea la pămînt sau depășea linia, secundul își conducea elevul la marginea careului. Pugiliștii aveau voie să se lovească doar în interiorul ringului. Arbitrul era ales de comun acord de către sportivi din cadrul asistenței. Era interzisă lovirea adversarului căzut la pământ sau sub centură și tragerea acestia de șort sau jartiere.

SURSA
Paul Ochialbi, 8,9,10...Out!, Sport-Turism, București, 1982, 95-96.