Insula spaniolă Palma de Majorca

<
Dacă ți-ai propus să descoperi farmecul și o frumusețea exotică a ținuturilor spaniole din Mediterana, un popas în insula Majorca* este obligatoriu. Situată cam la jumătatea drumului dintre Franța și țărmurile algeriene, avînd la vest coasta spaniolă, cu orașul Valencia, Majorca face parte din grupul Insulelor Baleare (Ibiza, Majorca și Minorca).
Din aeroportul capitalei, Palma, un autobuz comod ne transportă la un hotel enorm situat în apropierea mării, înconjurat de palmieri și plante ornamentale cu flori multicolore. Pentru a intra mai rapid în atmosfera locului, răsfoim cîteva ghiduri turistice generos ilustrate cu imagini și hărți, cu informații de tot soiul. Aflăm că în secolul trecut marea scriitoare pariziană care semna cu pseudonimul Georges Sand (1804-1876), baroană de Dudevant, pe numele adevărat Aurore Dupin, prietenă cu de-o viață cu mari personalități ale culturi europene (între care Alfred de Musset și Chopin), descoperise cu încîntare această insulă în 1838. Impresionată de caracteristicile acestor meleaguri, considera locul asemănător Elveției, deși despre locuitori nu avea opinii prea fericite...
Palma de Majorca (sau Malorca după cum mai pronunță localnicii) este un oraș reprezentativ în ceea ce privește marile influențe ale civilizațiilor trecute (grecești, feniciene, cartagineze, romane, bizantine și musulmane), deși amprenta Renașterii se face simțită atît în exterioarele unor edificii, cât, mai ales, în interioarele lor. E și normal ca, în acest imens amestec de culturi, George Sand să nu găsească, în expresia generală, subtilitățile spirituale pariziene.
Într-o primă incursiune prin oraș descoperim bogata expresie ornamentală a civilizațiilor succesive, prezentă în stiluri succesive, prezentă în stiluri arhitecturale din cele mai originale, fiecare cu valorile lor particulare. Grădini superbe pe lîngă palate, clădiri monumentale, ferestre fin meșteșugite, construcții moderne alături de veritabile comori arhitecturale, toate acestea dau capitalei insulei un aspect cosmopolit, dar și originalitatea unei împerecheri fericite de stiluri au obiceiuri de viață.
Cu un mic automobil închiriat pentru două zile, dăm ocol insulei. Șoseaua urmează linia foarte stîncoasă abruptă și surprinzător de frumoasă ca spectacol natural, a coastei. Jos, pe mare, coamele înspumate ale valurilor, impresionante învolburări de ape. Localitățile parcurse par ivite din basmele: Punta Bianca, Salinas, Santany, Arta, Algudia, Soller. Foarte largi, ori minuscule, golfurile Bahia de Palma, Bahia de Alcudia sau Pollensa ascund sub malurile impunătoare mici porturi de pescari și locuri de agrement, foarte căutate vara de turiștii europeni.
Revenim în capitală. Palate cu turnuri și creneluri, catedrale și biserici vestite, grădini originale, curți interioare  cu meșteșugite înflorite dăltuite în piatră și porți somptuoase din fier forjat, mulțimea și coloristica exuberantă a plantelor tropicale ne oferă priveliști încântătoare. Muzeele, reședințele marilor (și bogaților) foști sau actuali demnitari ai capitalei exprimă un pregnant sentiment artistic. Palatul Marchizului de Palmer, sau Vivot, casele Ferrandel ori Campo Franco, Berga sau Marques, sunt prețioase valori artistice ale orașului. Castelul Bellver, înălțat pe colinele de nord al Palmei în jurul anilor 1400 este o mărturie a vremurilor când insula devenise un regat foarte invidiat de vecini geloși pe bogăția sa și pe relațiile sale economice înfloritoare. Spaniolii, italienii, francezii și chiar englezii s-au amestecat în destinul Insulelor Baleare, cu precădere în Majorca...
Între numeroasele clădiri cu notabil trecut istoric, dar și cu un prezent cultural deosebit, se remarca palatul La Amudaina. Edificiul are origini arabe, deși e înălțat pe vechi temelii romane! El a devenit reședință regală. Remarcăm și majestuoasa clădire administrativă, numită în spaniolă Ayuntamento (Primăria orașului Majorca), Muzeul Maritim, biserica Santa Cruz și Casa Marques cu splendidele sale arcade albe.
În cele cîteva zile petrecute în insulă am găsit răspunsuri la toate întrebările legate de acest pământ izolat prin capriciile multimilenare ale naturii, marcând, în parte, o stagnare de ritmuri istorice, dar și influența, nu întotdeauna fericită din partea civilizației continentale, importată prin turismul modern și invadator, care a adus aici obiceiuri total nepotrivite cu ambianța paradisiacă a locului: libertinaj social, droguri, sex, dezordine morală și administrativă.
>

SURSA
Baruțiu T. Arghezi, Palma de Majorca, „Tomis”, Constanța, 199?.

NOTĂ M.T.
* Mallorca = http://adevarul.ro/life-style/travel/video-mallorca-oaza-liniste-distractie-1_5166d148053c7dd83ffa7469/index.html