Prin anii 1960, în cadrul Departamentului pentru apărare al SUA (Department of Defence) a apărut și s-a dezvoltat rețeaua (1) ARPANET (Advanced Research Project Agency Network). Rețeaua era concepută astfel încât, dacă o parte din rețea era distrusă, informațiile puteau fi transmise pe alte rute. În anul 1973 rețeaua ARPANET a stabilit legături și cu calculatoarele din Anglia și Norvegia, devenind o rețea internațională. Tot în această perioadă, în scopul unor schimburi de informații științifice, au fost conectate și supercalculatoarele din universitățile și companiile mari. În 1977, la rețeaua ARPANET s-a adăugat serviciul de poștă electronică, iar în anul 1983 protocolul (2) NCP (Network Control Protocol) a fost înlocuit cu protocolul TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol) care permite interconectarea unor rețele diferite, atât de tip LAN (3) cât și de tip WAN (4). În anul 1983, din rețeaua ARPANET s-a desprins rețeaua militară Milnet. Partea care a rămas din ARPANET a fost destinată cercetării și învățământului. Ea a stat la baza rețelei Internet de astăzi. La ea s-au conectat și celelalte rețele comerciale și necomerciale care se dezvoltaseră până atunci. Începând din 1990, rețeaua obținută prin interconectarea mai multor rețele de tipuri diferite a fost deschisă pentru toată lumea, atât pentru companiile comerciale și universități, cât și pentru. persoanele particulare care folosesc calculatoarele acasă. Rețelei i s-au adăgat noi servicii, ca de exemplu, serviciile de informare Gopher și Worl Wide Web în 1992. În 1994, a fost lansat un nou protocol de rețea Ipng (IP new generation) pentru transmisia de date, voce și imagini care asigură securitatea informației. Rețeaua Internet s-a dezvoltat foarte rapid, ajungând ca în 1997 peste 134 de țări să fie conectate la ea. Dacă în anul 1983 erau conectate la rețea doar 562 de calculatoare, în 1994 erau 221.700 de calculatoare, iar în 1997 s-a ajuns la 16.146.000 de calculatoare.
(...)
(1) O rețea de calculatoare este formată dintr- un ansamblu de calculatoare conectate între ele. Calculatoarele pot face schimb de date și își pot folosi în comun resursele (imprimantele și unitățile de discuri). Fiecare calculator își păstrează independența.
(2) Protocolul de comunicație reprezintă un set de reguli prin care se asigură schimbul de date și de mesaje între două calculatoare între care s- a stabilit o legătură fizică prin modemuri și linii de comunicație.
(3) Acronim pentru Local Area Networks care înseamnă rețele locale, adică rețele în care calculatoarele au o arie mică de răspândire (până la 2 km). Aceste rețele sunt formate de obicei din calculatoarele care se găsesc în aceeași clădire sau în același grup de clădiri.
(4) Acronim pentru Wide Area Networks care înseamnă rețele globale, adică rețele în care calculatoarele au o arie de răspândire geografică foarte mare (suprafața unei țări, a unui continent).
(...)
Mariana Miloșescu, Manual pentru clasa a IX a. Tehnologia informației, ed. Teora, București, 2000, pp. 238-239.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu