Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Asachi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Asachi. Afișați toate postările

luni, 12 noiembrie 2012

Biografia cronologică a scriitorului C. Hogaș (1847-1917) (MARCEA 1982)

<
1847 aprilie 19
Nașterea, la Tecuci, a lui C. H., ca fiu al preotului Gh. Dimitriu și al Mărioarei Dimitriu. Au fost 11 frați, dintre care opt au atins senectutea.
1854
Începe școala primară la Tecuci, pe care o absolvă în 1859, cu calificativul "foarte bine".
1860
Devine bursier al Academiei Mihăilene din Iași, unde, în urma recomandării primăriei din Tecuci, primește bursă.
1867
Intră, tot ca bursier, la Facultatea de Litere din Iași.
1869
În urma unui concurs, pe care-l cîștigă, este numit profesor și apoi director la gimnaziul din Piatra Neamț, recent înființat.
1874
Se produce debutul literar: publică versuri în "Corespondenția provincială", din Piatra Neamț, unele reproduse în revista "Ghimpele", din București, condusă N. T. Orășanu.
1877
Părășește direcția gimnaziului din Piatra Neamț din cauza tensiunii și raporturilor cu mărimile locale. Gimnaziul, în urma unei anchete, este desființat.
1878
Profesor de istorie și geografie la gimnaziul real comunal din Tecuci, la cererea sa.
1880
Devine profesor la Școala Normală "Vasile Lupu" din Iași, în urma unei cereri.
În casa din Iași a lui Eduard Gruber, ginere al Veronicăi Micle, face cunoștință cu Creangă.
1881
Revine la Piatra Neamț, ca director al gimnaziului, reînființat.
Se numără printre redactorii revistei "Asachi" din Piatra Neamț.
E vizitat de I. L. Caragiale.
1882-1884
Publică, în "Asachi", prima versiune a Amintirilor dintr-o călătorie.
1886
Un nou conflict cu autoritățile din Piatra Neamț.
Devine profesor și director al gimnaziului din Alexandria, unde rămîne 5 ani.
1891
Director al gimnaziului din Roman. Rămîne aici 8 ani.
1893-1894
Revista "Arhiva" din Iași, condusă de A. D. Xenopol, cu care fusese coleg la Academia Mihăileană, îi retipărește Amintiri dintr-o călătorie.
1899
Profesor la Liceul Internat din Iași, precum și la Liceul Național.
După un an de la sosirea la Iași e numit subdirector la Liceul Internat.
După încă patru ani, devine director al Liceului Internat.
1907
Începe colaborarea la "Viața românească" prin povestirea Floricica, la solicitarea lui G. Ibrăileanu.
Pînă în 1912, apare, în "Viața românească", aproape întreaga operă a lui Hogaș, restilizată de Ibrăileanu și de ceilalți redactori.
1912
Se editează, la "Viața românească", volumul Pe drumuri de munte. Dar greșelile de tipar, numeroase și compromițătoare, determină topirea cărții.
Avînd 65 de ani, se pensionează de la Liceul Internat.
1914
Abia ieșit de sub tipar, volumul , aflat în depozitul editurii "Viața românească", dispare în incendiul declanșat. Durerea autorului e imensă.
1915
Îndurerat de boala gravă a unei fiice, se retrage la Piatra Neamț, în casa, de altădată a soției.
1917 august 28
Moare, dintr-un enfizem pulmonar, la Roman, unde se afla în drum spre Iași (în vederea unei consultații medicale) la una din fiicele sale. Va fi reînhumat, conform dorinței, la Piatr
a Neamț (8 octombrie).
1921
În fine, Pe drumuri de munte apare în volum, cu o prefață de M. Sadoveanu.
1922
Volumul obține, la propunerea lui Liviu Rebreanu, întîiul premiu al Societății Scriitorilor Români.
>

Sursa
Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, ed. Ion Creangă/col. Biblioteca școlarului nr. 88, București, 1982, pp. 326-328 (P. Marcea, Tabel cronologic).

marți, 22 aprilie 1980

„Studii” (ZANE 1980)

Gheorghe Zane, Studii, studiu introductiv Costin Murgescu, cuvântul editorului de Valeriu Râpeanu, ediție îngrijită de Elena G. Zane, Eminescu, București, 1980, 590 p.


Partea I

33 Economia Principatelor Române în perioada 1775-1831

(Structures economiques des Principautes Roumaines (1775-1881) în „Annales historiques des Revolution Francaise”, Paris, XLVIII, 1976, nr. 225, iul.-sept., p. 323-325) 

61 Saint-simonism și fourierism în România
(Le saint-simonisme et le fourierisme en Roumanie în „Economies et societes”, Cahiers de l ISEA, tome IV, 1970, no. 10, oct., p. 1935-1936)

82 Corespondența T. Diamant - Ch. Fourier
(inedit) 


Partea II

97 Economia politică la Academia Mihăileană. La centenarul învățământului economic
(Iași, martie 1942
Economia politică la Academia Mihăileană, 1943, 28 p., Publicațiile Seminarului de economie politică și finanțe, Facultatea de drept, Iași, Seria II, nr. 1)

119 Cursul de economie politică al lui Ion Ghica la Academia Mihăileană
(„Viața economică”, VII, 1969, nr. 25, iun. 27, p. 19)


Partea III

127 Obiectivele economice ale revoluției de la 1848 în Țările Române
(Progresul economic în România, București, 1977, p. 42-52)

140 Legea rurală de la 1864 și moștenirea ideologică a anului 1848
(La loi rurale de 1864 et l heritage ideologique de 1848, în „Revue roumaine de d histoire”, III, 1964, nr. 2, p. 213-225)

152 Problemele economice ale Unirii în lumina mesajului din 6 decembrie 1859 al lui Alexandru Ioan Cuza 
(„Analele Academiei R. S. România. C”, 1966, nr. 16, p. 331-340) 

163 Politica economică a Principatelor în epoca Unirii și capitalul străin
(„Studii”, XII, 1959, nr. 1, p. 233-261)
1. Situația gravă economică din anii Unirii
2. Marele program de reforme economice al lui Al. I. Cuza
3. Decretarea liberului schimb
4. Finanțarea reformelor prin capitalul străin

204 Probleme de economie financiară în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
(Cuza Vodă. In memoriam, Iași, 1973, p. 261-327)
1. Finanțele publice. Bugetele de stat
2. Datoria publică. Împrumuturi pe piața externă
3. Problema monedei naționale
4. Problema organizării creditului

257 Problema monetară în România și reforma de la 1867
(Crearea sistemului monetar național la 1867, București, 1968, p. 9-45)
1. Circulația monetară de la mijlocul secolului XVIII până la 1867
a. Adoptarea leului ca monedă de calcul
b. Sistemul monetar instituit de Regulamentul Organic 
2. Elaborarea doctrinei monetare românești 
a. Critica sistemelor monetare
b. Proiecte pentru un nou sistem monetar
c. Însemnătatea istorică a reformei de la 1867


Partea IV

287 Literatura economică românească din Transilvania în secolul al XIX lea
(Publicat parțial în „Viața românească”, XXI, 1968, nr. 11, nov., p. 67-74) 

297 Problema agrară și ridicarea nivelului agriculturii
(Inedit)

321 Industria. Meseriile
(Inedit) 

344 Despre regulile unei bune conduite în viața economică
(Inedit)


Partea V

361 M. Eminescu la Biblioteca Universității din Iași
(„Revista fundațiilor”, VI, 1939, nr. 2, feb., p. 317-326; cu adăugiri) 

371 O scriere necunoscută a lui Ion Ghica în „Portfolio” a lui David Urquhart
(„Studii și cercetări istorice”, Buletin al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 1943, nr. 1, p. 3-18)

384 Ion Ghica în diplomația constantinopolitană. Corespondența cu N. Bălcescu
(Introducere la Ion Ghica către N. Bălcescu. Scrisori inedite din vremea pribegiei, „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, S III, t. XXV, 1943, p. 1113-1124)

392 Ion Ghica și Ion Ionescu de la Brad la Academia Română
(„Viața economică”, IV, 1966, nr. 36, sept. 9)

398 Lucrări necunoscute ale lui Ion Ionescu de la Brad
(„Independența economică”, XXIX, 1946, nr. 4, oct.-dec., p. 334-336 )

403 Enric Winterhalder tipograf, revoluționar la 1848, ideolog și economist liberal 
(„Studii de istorie a gândirii economice”, 1970, nr. 9, p. 1-16)
1. Stabilirea la București. Primele ocupații
2. Întreprinderea C. A. Rosetti - E. Winterhalder
3. În revoluție
4. Închisorile și exilul
5, Întoarcerea din exil. În administrația de stat și în presă
6. Retragerea în Austria. Sfârșitul

432 .M. Kogălniceanu și problema națională
(„Viața economică”, IV, 1966, nr. 24, iun. 17, p. 4) 

437 O concurență tipografică și o polemică literară între M. Kogălniceanu și Gh. Asachi
(„Arhiva românească”, 1941, vol. VI, p. 31-71)

447 Întreprinderea de editură și arte grafice a lui M. Kogălniceanu „Cantora Foii sătești”
(Inedit)

450 M. Kogălniceanu întemeietor al marii industrii textile în România
(„Arhiva românească”, 1941, vol. VII, p. 57-82)

458 Dionisie Pop Marțian, economist al epocii Unirii
(Economistul epocii Unirii. Un veac de la moartea unui mare economist român, Dionisie Pop Marțian, în „Viața economică”, III, 1965, nr. 27, iul. 2, p. 14 )

462 A. D. Xenopol și ideile sale economice
(„Viața românească”, XXV, 1972, nr. 9.sept., p. 104-112)

474 Nicolae Iorga și problemele sociale ale epocii sale
(Nicolae Iorga et les problemes sociales de son epoque. La question agraire en Roumanie, în „Revue roumaine d histoire”, IV, 1965, nr. p. 1189-1199.
Vezi și „Viața economică”, III, 1965, nr. 48, nov. 26, p. 7-8.
Acest articol a fost scris cu prilejul comemorării a 25 de ani de la asasinarea lui N. Iorga. Text revăzut)

483 Nicolae Iorga și istoria economică
(Nicolae Iorga. L homme et l oeuvre, București, 1972, p. 303-332)

512 Personalitatea științifică a lui V. Madgearu
(La personalite scientifique de Virgil Madgearu, în „Revue roumaine de sciences sociales. Science economique”, X, 1966, nr. 1, ian.-iun., p. 37-46
Idem, „Studii și cercetări economice”, 1966, vol. I, p. 223-232)

524 „Viața românească” la 60 de ani
(„Viața economică”, IV, 1966, nr. 12, mart. 12, p. 11)

529 Răscoala în literatura socială a anului 1907
(„Viața economică”, IV, 1966, nr. 35, sep. 2)



541 Notă asupra ediției

542 Bibliografia lucrărilor lui G. Zane
543 I. Istoria gândirii economice și sociale
557. II. Istoria economică în România
563 III. Economie politică
566 IV. Politică economică. Finanțe publice
567 V. Note, cronici, rapoarte, conferințe
568 VI. Recenzii
570 VII. Bibliografii
571 VIII. Lucrări în manuscris

573 Indice de nume