Cenzura comunistă în Dobrogea (II - 1968) (COMAN 2007)

Virgil Coman*, Cenzura în Dobrogea (II), „Tomis”, Constanța, XLII, 444, martie 2007, 85-87.

Împuternicții Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor Constanța aveau să precizeze în Darea de seamă asupra activității desfășurate în 1968, că lecturarea producției editoriale i-a solicitat într-o mai mare măsură, comparativ cu perioada anterioară, astfel încât, din cele 106 intervenții efectuate, 65 au fost de natură politico-ideologică, 20 pe linie de îndrumare, 6 au fost eliminate ca inoportune  în urma consultării cu conducerea DGPT, respectiv cea județeană a PCR, 6 au vizat păstrarea secretului de stat, în timp ce prin 9 intervenții au fost semnalate unele greșeli tehno-redacționale „cu implicații”. În opinia acestora, pentru ca obiectivele prevăzute în documentele de planificare să fie cât mai bine îndeplinite, era necesar ca, în prealabil, să se desfășorae o pregătire politico-profesională exigentă, pe baza unui studiu organizat, axat pe două mari probleme: pe de-o parte, studierea documentelor de partid, dezbaterea lor în colectiv prin reliefarea ideilor și principiilor noi, iar pe de altă parte, îmbogățirea cunoștințelor de cultură generală.
Analiza intervențiilor realizate în 1968 ne îndreptățește să afirmăm că pe măsură ce pregătirea politico-idelogică era aprofundată, se contura, în mod clar, ideologismul național-comunist, manifestat cu o intensitate mai mare, în special în ceea ce privește producția editorială din domeniul istoriei.
Potrivit aprecierilor împuternicților DGPT Constanța „un important număr de intervenții din anul acesta a avut drept scop evitarea unor greșeli de interpretare a istoriei patriei, pentru ca aprecierea unor evenimete din trecutul nostru să corespundă cu documentele de partid. (...) Caracteristică pentru multe materiale din revista Tomis este tendința de încadra în granițele țării noastre teritorii, localități care nu ne mai aparțin. Alături de referirile la Cadrilater, Silistra, Turtucaia, Balcic, au fost eliminate referirile la Basarabia, Ismail, Vîlcov, Hotin, Tighina sau la partea Bucovinei care nu ne mai aparține” (DJAN Contanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 5/1968, f. 67-68).
În opinia noastră, intervențiile de această natură nu reprezentau decât o modalitate neștiințifică și în acelaș timp dăunătoare, prin care se denatura adevărul istoric, din dorința de a cultiva o relație de bună vecinătate cu Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria și Uniunea Sovietică. Nu este mai puțin adevărat că în acest mod se urmărea și cristalizarea unei ideologii național-teritoriale, menită a nuanța cât mai clar, hotarele postbelice ale României și țările vecine. Prin urmare, intervențiile de acest gen erau cu atât mai grave, cu cât istoricii din statele înconjurătoare inventau  și publicau „argumente istorice”, în unele lucrări, pe baza cărora încercau să demonstreze că anumite părți din România le-ar aparține. Acesta este principalul motiv pentru care ne-am propus să vă prezentăm documentul care urmează.

1968, octombrie 20, Constanța
Extras din Raportul de intervenții pentru perioada 20 septembrie - 20 octombrie a împuterniciților DGPT

1.Producția editorială
În lucrarea „Reprezentanți ai Dobrogei în știința și cultura românească” - editată de Biblioteca Municipiului Constanța, au fost scoase din bibliografii următoarele referiri:
Pag. 18 = unde apărea lucrarea „50 de ani de viață românească în Dobrogea” era prevăzut ca subtitlu și „publicație tipărită cu prilejul  sărbătorii semicentenarului anexării Dobrogei”; subtitlul a fost scos.
Pag. 20 = au fost eliminate titlurile de lucrări: „Populația Cadrilaterului între 1878-1938” și „Contribuțiuni la cunoașterea văii Nistrului”.
Pag. 368-369 = apăreau următoarele titluri de lucrări: „Dr. Rizov despre Dobrogea și plebiscit”; „Ceva despre <vechimea> bulgarilor în Dobrogea”; „Proiecte, cuvinte  și gesturi bulgărești”; „Drepturi ce trebuiesc valorate în raport cu colonizarea și schimbarea toponimiei Dobrogei noi / Cadrilaterului”; „Drepturile și sacrificiile și munca noastră în Dobrogea față de pretențiile bulgarilor asupra ei”
Lucrarea a fost citită de tov. Ghiuvelechian C.
O serie de observații au fost făcute și în unele lucrări editate de Muzeul de Arheologie. Astfel, în lucrarea „Considerațiuni cu privire la viața socială în Lunca Dunării” s-au scos următoarele:
Pag. 8 = vorbindu-se despre obiceiul dobrogemilor de a trece de pe un mal pe altul al Dunării, autorul dădea exemplu:
„Cunoscuții pescari ai Turtucaiei, pînă tîrziu așa și făceau de altfel, dîndu-ne încă o dovadă etnografică în sprijinul tezei pe care o susținem” - afirmație suținută și de o indicație bibliografică „Mărculescu Dunăre, Pescarii din Turtucaia S R 4 nr. 4-6 pag. 243-252”.
În aceeași pagină, arătându-se că pînă la Borcea malul drept al Dunării (deci cel bulgăresc) este înalt și abrupt, din care cauză locuitorii trec pe malul stâng - autorul preciza că această trecere este firească, „pescarii și crescătorii de vite  trec pe malul stâng ca la ei acasă. Trecerea populației locale de pe un mal pe altul e dovedită și de seria de sate dublate  purtând aceleași toponime, ca și de faptul că, pe un mal și pe altul, până astăzi populația este curent bilingvă; te înțelegi cu ei bulgărește pe malul stâng și românește pe malul drept, fără prea mare greutate. Fără a mai vorbi de o cvasi identitate a caracterelor etnografice ale satelor”.
La pag. 13 - subliniindu-se tendința domniei Țării Românești de a ajunge la Dunăre, urmau fraze destul de confuz formulate, lăsând a se înțelege că domnia autohtonă (românească) ocupă treptat câmpia dunăreană, substituindu-se organizațiilor statale pe care le găsește deja organizate. Se afirma:
„Etapă cu etapă, domnia autohtonă ia în primire acest fluviu substituindu-se organizațiilor statale complexe pe care le găsește gata existente aici. Astfel, întreg Banatul Severinului, pe vremuri formând parte integrantă din voievodatul lui Achtum, preluat apoi de regalitatea ungară și donat cavalerilor ospitalieri, nu cuprindea numai Dunărea propriu-zisă până la vărarea Jiului și Celei, ci întreaga linie a munților între Porților de Fier și obîrșia Oltețului plus anexele sale hunedorene, precum și terenurile dintre ele. Drumurile care legau muntele de Dunăre erau cele ale râurilor Jiului și Oltului. Și mai semnificativă este luarea în primire a zonei dobrogene a Dunării. Aici extinderea domniei se fac enumai în spre părțile tătărești prin ocuparea zonei care fusese a episcopiei cumane, ci și spre cele ale formațiilor statale, care, fiind cucerite de la Dobrotici, îi îngăduie lui Mircea  să se intituleze al Dîrstorului stăpînitor și al Dunării pe amândouă malurile, până la Marea cea Mare”.
Aici figura ca indicație bibliografică: D. Onciul - „Titlul lui Mircea cel Bătrân și posesiunile lui”, care, de asemenea, s-a scos.
În pag. 15 = vorbindu-se despre rolul însemnat al Dunării și Mării Negre asupra creșterii populației, se scria:
„Începând cu Banatul, procesul continuă cu Mehedinți, Dolj, Romanații cuprinzând pînă la urmă Bărăganul și Dobrogea și continuînd pînă departe cu cîmpiile Ucrainei, totul este determinat de existența Dunării și Mării Negre ca mijloc de transport”.
S-a scos referirea la câmpiile Ucrainei, care nu-și avea rostul să fie încadrată între ținuturile românești.
Pag. 16 - s-a cerut reformularea unui paragraf, deoarece arăta că tendința Țării Românești de a coborî pe ape în jos spre regiuni pe care nu le avea dintru început în stăpânire, se explică atât prin caracterul național al populație băștinașe, dar mai ales prin necesitatea legării muntelui cu marea. Autorul a renunțat la partea subliniată.
În același mod s-a procedat și la pag. 16-17, în care se prezenta în mod bombastic Regulamentul Organic - arătându-se că în acea epocă s-au luat cele dintâi măsuri pentru dezvoltarea porturilor noastre „după pilda orașelor evropenești” - și că toată lumea nădăjduia ca porturile dunărene să aibă în viitor soarta fericită a orașului Odessa - după modelul căruia fuseseră proiectate orașele dunărene românești.
Lucrarea a fost lecturată de tov. Peteanu T.

Tot Muzeul de Arheologie a trimis pentru viză o altă lucrare, intitulată „Date privind situația industriei și repartiția proprietății rurale în Dobrogea / 1878-1900/.
În introducere, după ce se arăta că în urma tratatului de la Berlin se readucea în granițele țării teritoriul Dobrogei, care timp de mai multe secole fusese sub stăpânire turcească, se cita din textul tratatului:
„Insulele formînd Delta Dunării, precum și Insula Șerpilor, Sandgiacul Tulcei, cuprinzînd districtele Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hîrșova, Kiustenge, Medgidia, sînt întrupate în România.
Principatul mai primește în afară de acestea ținutul situat la sudul Dobrogei pînă la o linie care, plecînd de la răsărit de Silistra, răspunde în Marea Neagră la miază-zi de Mangalia. Linia granițelor se va fixa la fața locului de Comisiunea Europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei”.
Fiind clar că este vorba de Cadrilater  - partea subliniată s-a scos.**
În cuprinsul lucrării se tratata și problema împroprietării în această parte a țării. Atunci se discuta și un aspect neplăcut și anume: pământurile turcilor care plecaseră din acest ținut au fost acaparate de o serie de reprezentanți ai burgheziei și moșierimii. Textul suna astfel:
„Chiar de la început s-a comis o serie de abuzuri în ceea ce privește acapararea pămînturilor. La recunoașterea valabilității tapiurilor s-au prezentat o serie de persoane care nu locuiseră niciodată  în Dobrogea sub dominația otomană. Elemente ale burgheziei și moșierimii au acaparat acte de proprietate de la turcii foști locuitori, care s-au prezentat în fața comisiei ca vechi proprietari. Un exemplu îl constituie M. Kogălniceanu care primește în stăpînire pe bază de tapiuri peste 25 de loturi însumînd o suprafață de 2000 de pogoane în comunele Techirghiol, 350 pogoane, Hasiduluc, 816 pogoane, Omurcea, 495 pogoane, Hasancea, 150 pogoane, Duluchioi, Pelitlia, 144 pogoane”.
S-a discutat cu redacția asupra inoportunității exemplului, dat fiind rolul lui M. Kogălniceanu în istoria patriei noastre, renunțându-se la partea subliniată.
S-a renunțat  și la un alt text în pag. 15, în care se arăta că: „În același timp, o serie de bulgari au emigrat în această epocă în noua provincie, dîndu-se drept emigranți care doresc să se reîntoarcă și au acaparat un mare număr de loturi”.
Materialul a fost lecturat de tov. Mihăescu El.

DJAN Contanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 5/1968, f. 37-4.

*Virgil Coman (1973 Constanța - 2016 Constanța) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Directorul Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.
** Eroare  de interpretare istorico-geografică a cenzorului. Expresia „sudul Dobrogei” din tratat nu se referă la Cadrilater, ci la sudul actualului județ Constanța, delimitat de Bulgaria prin „o linie care, plecînd de la răsărit de Silistra, răspunde în Marea Neagră la miază-zi de Mangalia.”

„Cazul Barbu Catargiu” (NEAGOE 1992)

 Stelian Neagoe (editor), Cazul Barbu Catargiu. O crimă politică perfectă, Scripta/Istorie & Politică, București, 1992

5 Prolog la cartea primului asasinat politic din România

Stelian Neagoe - Cazul Barbu Catargiu
11 Barbu Catargiu - Un om politic incoruptibil
16 Anghel Demetriescu (editorul operei Catargiului) - Ostracizat moral... din greșeală
23 Denigratori și intriganți - D. A. Sturdza, Al. Lapedatu
33 Eminescu și Kogălniceanu - Apărarea are cuvântul

Anghel Demetriescu - O crimă politică perfectă
39 Vechimea familiei Catargiu
Barbu Catargiu
46 I.O biografie sinuoasă
52 II.Demnitar de stat incomod
62 III.Asasinarea primului ministru al României
75 IV.Partidul Conservator se simțea decapitat
77 V.Credințe social-politice ireductibile
84 VI.Legalitatea și ordinea erau idolii săi
89 VII.Oratorul nepereche

Barbu Catargiu - Cele mai frumoase discursuri parlamentare
101 „Profesiunea mea de credință personală și morală”
102 „Cine zicea boier - zicea ostaș, zicea viteaz”
109 „Feudalitatea în România n-a existat niciodată”
112 „Europa veghează asupra faptelor noastre”
117 „Oameni buni și oameni răi”
119 „Toți dorim Unirea și lucrăm pentru aceasta”
121 „Această idee a Unirii”
123 „În trecut au fost bune și rele”
130 „La noblețea se da după slujbe”
132 „Așezarea temeliei proprietății”
135 „Dl Brătianu știe prea bine că nu i-am contestat niciodată lealitatea”
142 „Plecați capul  sub osânda națiunii”
145 „Cioara se îmbracă cu penele păunului”
152 „Sunt silit să pun degetul pe răni sângerânde”
157 „Orice nu este scris în lege - este permis?”
162 „Profesiunea de credință a Guvernului României”
164 „Nu cunosc pentru oamenii onești alte legi decât cele făcute pentru a-i apăra”
169 „Cuvintele elocinte ale d-lui Kogălniceanu”
172 „Ca om politic curajul meu se mărginește în interesele țării mele”
178 „Prefer a fi zdrobit Guvernul ce conduc decât să întrebuințez mijloace dictatoriale în locul celor constituționale”
180 „Discursul d-lui Kogălniceanu - o himeră ciudată paradoxală”
199 „Voi prefera moartea mai întâi de a lăsa să se încalce vreuna din instituțiile țării”

205 Epilog tragic „Națiunea noastră a pierdut apărătorul cel mai eminent al temeliilor existenței sale”

231 Lista tuturor discursurilor, interpelărilor și intervențiilor lui Barbu Catargiu în Adunarea Deputaților (21 februarie 1859 - 8 iunie 1862)

235 Indice de persoane

Traducerea în România postcomunistă („Tomis” 1991)

Ștefania Mincu, Cine, cum și ce traduce. Anchetă „Tomis”, „Tomis”, Constanța, XXVI, 261, noiembrie-decembrie 1991, 10-11.

În etapa actuală, datorită izolării de pînă acum a literaturii noastre față de Occident (și nu numai), se simte o foame de traduceri aproape ca pe vremea lui Kogălniceanu și Heliade. Ies zilnic „de sub teasc”, cum s-ar zice, traducții, și e firesc, dacă ne gîndim că foarte multe cărți, ba chiar domenii întregi au fost prohibite. Nu se poate spune că ne-a lipsit total literatura bună. Informația, însă, sau mai precis democrația și pluralismul acesteia, ne-au lipsit categoric. Unele traduceri mai vechi nu s-au mai reeditat. Enorm de mulți autori au fost prohibiți în mod tacit. Foarte multe scrieri au ajuns să fie citate la noi fără ca ele să fi intrat în circuitul publicului cultivat, ajungîndu-se astfel la un „elitism” cultural inautentic și păgubitor. De aceea, e firesc să asistăm acum la o explozie veritabilă, „revoluționară” (cu rebuturile ei cu tot) a traducerilor. Fenomenul în ansamblu e salutar, deoarece umple niște goluri uriașe și e de așteptat ca el să ducă la decomplexarea intelectualului român de teama de a nu fi la curent cu ce se scrie în lume. Ne-au rămas netraduse foarte multe capodopere clasice care se predau totuși de la catedră, precum și cărți de referință ale secolului nostru, fapt ce duce acum  la crearea, prin compensație, a unui soi de piață ilicită sau improvizată, un schimb cultural în care etaloanele oscilează îngrijorător. Ceea ce se face acum mi se pare pe de o  parte inevitabil, pe de altă parte absolut primejdios: introducerea în circuit, fără nici o supraveghere cît de cît sistematică, a unor cărți bune-rele, numai cărți să fie, de parcă cineva ar fi comandat: „Traduceți, băieți!”.
Traducerea unui text (mă refer mai ales la literatură) dintr-o limbă în alta, e în esență o luptă foarte sofisticată între două limbi, două sisteme semiotice, egal îndreptățite în principiu să exprime un mesaj. Inițial, limba din care se traduce nu vrea să cedeze pasul celeilalte, nu se lasă cu ușurință învinsă și își exhibă propriul arsenal întinzând capcane multiple. Ea încearcă să seducă prin toate mijloacele de care dispune: semasiologic, sintactic, stilistic și chiar ortografic. Cealaltă, anume limba în care traducem (limba noastră maternă), luptă la rîndul ei să demonstreze că nu e cu nimic mai prejos în ceea ce privește „valuta” schimbului semiotic și încet, încet, respinge prin aglutinare toate fascinațiile care îi vin din partea limbii adverse (provizoriu adverse, deoarece e o întrecere bazată pe o fastuoasă „paradă”) și se impune punct cu punct, „parează” loviturile fără să rănească, se verifică și se autoconfirmă din ce în ce mai ineluctabil. Orice traducător este, cred, chemat să trăiască această experiență de neuitat atunci cînd se implică profund în procesul respectiv: anume uimirea satisfacția inegalabilă de a constata bogăția și calitatea nuanțelor limbii sale proprii, de a-i descoperi „armele” acolo unde înainte nici nu visa măcar. Încât , rămînînd la imaginea „războiului” semiotic, se poate spune că traducerea, cînd e înțeleasă ca act veritabil, are valoarea unei adevărate inițieri: o inițiere care ar trebui să poată contracara la vigoare, dacă ar fi dusă pînă la capăt, funcția de ucidere a oricărui Război înțeles la propriu. Acest „litigiu” are durata și regulile lui de desfășurare, care  nu se învață decît practic: conține provocări „forte” de ambele părți, exhibiții, amenințări ce par anientizante, sfidări și ostentări, tratate și pacturi încheiate și apoi încălcate, dar care în mod normal (în cazul unui „război” reușit) trebuie să se încheie fără învinși, numai cu armistițiu și garantări de frontiere (frontiere ce se lărgesc, rămînînd aceleași, lăsînd loc în continuare negocierilor veritabile și schimbul valutar-semantic ce poate fi oricînd reluat și reevaluat prin „revanșe” nesîngeroase). Un război în care strângerea de mînă este obligatorie la început ca și la sfîrșit.
Aceasta, în general. Dar traducerea ține, în plus, de fenomenul larg și foarte supus schimbării, a ceea ce se numește receptare. Calitatea traducerilor măsoară, poate mai bine decît orice, nivelul receptării de care dă dovadă cultura unei țări. Iar receptarea, ca lectură (în sensul de interpretare, în fond) se încadrează pînă la urmă - e părerea multora - într-o zonă limitrofă creației înseși. Acest motiv arată singur, credem, că traducerea trebuie făcută de „literați” (să nu spunem neapărat de  „creatori”; deși, în cazul poeziei, de pildă, nu se pot angaja veritabil decît poeții). Se cere, așa cum cerea Călinescu în cazul criticii literare, măcar să posezi capacitatea să de a „rata genul” din care traduci (adică să-i deții literalmente „codul genetic”, chiar dacă nu-l poți naște propriu-zis), ba chiar , însăși această ratare, trebuie să fie de un anume calibru, respectabil. Cred că lucrul e valabil nu numai pentru poezie, ci și pentru proză, iar la limită pentru orice „gen de discurs”, deoarece discursul presupune angajarea unei instanțe individuale, chiar cînd aceasta se manifestă sub egida unei forme cît mai obiective. Fiind deci lectură, receptare, interpretare, traducerea sondează în fond capacitățile de sincronizare a unei limbi cu marea cultură.
Un fapt ce mi se pare important (dar, repet, aici trebuie să-și spună cuvîntul traducătorii de performanță): abia în procesul traducerii se poate observa pe viu acea dublă calitate și funcție a semnului lingvistic despre care vorbea Roland Barthes în Le grain de la voix: anume că, pe de o parte, semnul indică, desemnează, comunică sau exprimă, iar pe de altă parte „ecranează” exact ceea ce exprimă. De aceea, fenomenul cel mai nedorit și cel mai frecvent ce se poate întîmpla este ca traducătorul (oricare - credem că nimeni nu e scutit) să realizeze o transpunere „corectă” (una ce nu poate fi reproșată din punctul de vedere al competenței de „dicționar”) și totuși efectul de ansamblu să fie stîngace sau minor, să opacizeze textul original în diverse proporții, făcîndu-l să nu mai aibă „mușcătură”, să ofere doar un palid identikit al personalității operei, fără a o scoate din plan. Acesta este, cred, cazul multor traduceri care circulă acum (nici nu mai e cazul să mai vorbim de cele care dovedesc anacronisme de vocabular sau ortografie).
„Ecranarea” de care vorbeam mai sus nu e un fenomen oarecare, ci unul constitutiv semiozei înseși, deci trebuie cunoscut și mînuit ca atare, așa încît „ecranul” literei, al formei de expresie a textului să aibă o transparență foarte bine gîndită și exact dozată; să respecte, cu alte cuvinte, acea cîtime de obscuritate specifică textului original, dar să nu introducă sau creeze obscurități artificiale. Tocmai aceasta cere, în cazul traducătorului, specializări multiple, greu de enumerat. Utilizînd un termen oarecum barbar, el, traducătorul, e un „operator semiotic” (OS) care poate realiza, pe un simulator, însuși actul producției. Pentru aceasta există, ca pentru orice activitate, o „tehnică”, ba chiar o „tehnologie”, o tactică și o strategie a limbii și a limbajelor bine motivată în subtext, o pliere inteligentă pe cerințele intrinseci ale limbii și o opțiune, ba chiar un risc al propunerii de tendințe (mă gîndesc, de pildă, la necesitatea, pe care o consider foarte acută, de relatinizare sub toate aspectele a limbii române!), lucruri care nu sînt la îndemîna oricuiiși care-ți pot da frisoane dacă ești conștient de ele. Toate acestea se învață direct la „locul de muncă”, trecînd prin toate furcile caudine ale limbii.
Nu-i întîmplător, de pildă, că textul une capodopere universale rămîne unic, în timp ce versiunile lui într-o limbă  oarecare sînt de obicei multiple (faptul se întîmplă nu numai în literatură, ci și în filosofie etc). Versiunile sînt, evident, stadii de lectură și totodată de evoluție a limbii. O traducere foarte bună ar trebui să fie, să zicem așa, cît mai „acaparatoare”, să reducă pe cît posibil cît mai multe din lecturile (recte: litigiile semiotice) ulterioare, să le prevadă și să le elimine, să efectueze un „măcel” lingvistic invizibil la suprafață, un război împotriva războaielor viitoare, tinzînd idealmente către unicatul specific operei originale (aceasta fiind ea însăși un război anulat, un pact semiotic creat intrinsec de autor, o „boală învinsă”). Războiul acesta este epopeic: la nivelul cuvîntului, la nivel frastic, textul, discursiv, la nivelul globalității operei și al mesajului autorului. E războiul unei limbi cu altele și cu ea însăși; război de limbaje, de ambienturi, de cutume, de „etnii” și indivizi semiotici. Traducătorul bun știe, cred, că războiul fratricid (cel real) trebuie contracarat (e probabil singurul mijloc) prin acest război fictiv din planul paginii. Limba și războiul ei fiind fenomene aflate în mișcare, aceste rațiuni sînt greu de aflat, uneori chinuitoare. Nu se poate spune cît de mare a amărăciunea unui traducător cînd le descoperă abia după ce textul a fost deja tipărit. Trebuie ținut cont și că trăim într-o epocă în care competența lingvistică a cititorului a crescut enorm și că acesta deține el însuși un instrument maleabil și fluid, o rapiditate a adaptării exigențelor și un cult înclinat din ce în ce mai mult către o adevărată cazuistică a exprimării, pînă la exagerare. Cititiorul e censorul veritabil și nemilos al traducătorului (de fapt, a tot ce este scris); ele este „forul” care trebuie format pas cu pas (trebuie format acest inamic nr. 1!), încît singur să poată dicta pe „piața literei” prin „capitalul” pe care îl deține. El trebuie dezvățat de surogate, dedulcit la valori, perfecționat. Nu vreau să vorbesc de alte „foruri” îndreptățite să controleze piața traducerii (ele există: Ministerul Culturii, care autorizează înființarea de edituri private cu prea mare ușurință - adică autorizează comercianți, nu producători; Uniunea Scriitorilor, prin secția ei de traducători; girul redacțional al oricărei edituri etc); în prezent ele sînt din ce în ce mai inoperante.Trebuie să-și spună cuvîntul cei interesați direct pentru ca acest „comerț” să capete autenticitate: anume producătorul (aici traducătorul cu state vechi în cîmpul muncii) și beneficiarul său direct (cenzorul) și „altul” său, „son sembable, son frere”, prin intermediul presei, factorul cel mai salutar al democrației.

Interviu cu Florin Mugur (ARION 1982)

George Arion, Interviuri, Albatros, București, 1982

F. M. - Acum aproximativ 100 de ani, în vremea Unirii, M. Kogălniceanu, spunea că România nu înseamnă în nici un caz numai „cei 2000 de boieri”. (…) Ce înseamnă sec. XX pentru România? Înseamnă trecerea de la 2000 la 22.000.000.

- (…) O ciudată epocă de basm.

- Prin 1948-54.

G. A. - Cred că erau mai degrabă niște ani furtunoși.

F. M. - (...) De-o parte erau forțele revoluției. De cealaltă, dușmanii ei. De-o parte, binele. De cealaltă, răul sortit pieirii.

G. A. - Se făcea o mai clară delimitare între bine și rău. Dar nu era ea simplificatoare?

F. M. - (…) Simplificatoare și, uneori, ucigașă.

G. A. - Care e, după părerea dvs., cel mai tulburător basm al românilor?

F. M. - „Aleodor Împărat”.

G. A. - Nu „Tinerețe fără de moarte…”?

F. M. - Acesta e basmul cel mai frumos și profund. Dar ați folosit cuvântul „tulburător”, iar pe mine mă emoționează în mod deosebit un personaj din „Aleodor Împărat”, acel Jumătate de om călare pe un iepure șchiop, (…). E singurul personaj din basmele noastre care moare din drag.

- (…) E o moarte active, pasionată, de om care nu cedează și nici nu se gîndește să cedeze vreo clipă.

- Eroul cel mai reprezentativ al basmului românesc rămâne tot Făt-Frumos.

-(…) Dintre oamenii modești și dăruiți se ridică adevărați luptători.

- Dacă ne gîndim la revoluția de la 1848 și la zilele revoluționare pe care le trăim, observăm întîi asemănarea. Lipsește violența dezlănțuită. Lipsește brutalitatea. Lipsesc crimele. Cine și l-ar putea imagina pe marele Bălcescu avînd de-a face cu călăii. (…) Dintre deosebirile esențiale, iată două. În primul rind, prezența – în cazul revoluției socialiste – a unei ideologii științifice, ferm constituite, care se perfecționează din mers, dar care a existat de la bun început: ideologia clasei muncitoare, a PCR.

G. A. - O măsură din anii noștri care v-a impresionat mult?

F. M. - Faptul că  în România s-au desființat închisorile politice.

- (…) Scriu despre posibilitatea fiecăruia de a deveni ceea ce secretarul general al PCR, tov. N. Ceaușescu, numește „comunist de omenie”.

- V-a ajutat să publicați mai multe cărți faptul că lucrați la edit. așa de prestigioasă?

- (...) Se spune că orice poet dacă ar renunța la poezie, ar muri. (...) Dar lumea în care un sing. poet s-ar simți îndemnat să renunțe la poezie ar fi o lume nesfîrșit de tristă.

- Arthur Rimbaud n-a renunțat niciodată la poezie. El și-a scris opera și a murit în plină tinerețe. După moartea lui, un alt ins, care purta întîmplător numele de Arthur Rimbaud, s-a ocupat o vreme cu negustoria: un personaj lipsit de orice interes.

 - (...) Mă bucur de asemeni de biruințele confraților mei din Cenaclul „Flacăra”, un cenaclu condus de un poet de excepție. (...), să știți că nu e deloc ușor să fii bun. E complicat.

G. A. - Nu e mai complicat să fii rău?

F.M. - Nu. Pentru a face răutăți e de ajuns să dispui de oarecare abilitate. (...) Vechea expresie „ăsta e prost , de bun ce e!” nu se mai potrivește vremurilor noastre, (...).

- Criticul Mircea Iorgulescu (un autor care își apără convingerile literare cu vehemență, ceea  ce nu-i lipsit de riscuri) spunea cîndva că versurile mele au un fond eroic.

 

„Propuneri pentru un mic dicționar” („TOMIS” 1981)

 ?, Propuneri pentru un mic dicționar, „Tomis”, Constanța, decembrie 1981 

Editura Militară e una dintre cele mai productive în ultimul deceniu, și cultura românească are de ce să-i mulțumească. Ea a descoperit, a recuperat, a lansat, a valorificat opere și autori. În acest an a publicat o carte necesară și bună. Căci, „Prezențe militare în știința și cultura românească” (autori Florian Gheorghe, Mihai Popescu, Ion Rotaru) este, mai ales cum e concepută, ca „Mic dicționar”, o carte bună.

Gândindu-ne la caracterul acestui gen de carte, propunem, în rândurile care urmează, unele modeste îmbunătățiri pe care le credem utile:

-în legătură cu căpitanul poet Alexandru Hrisoverghi, amintim prima și cea mai importantă monografie asupra vieții și operei lui. Este vorba de M. Kogălniceanu, Poezii de... Vieața lui A. Hrisoverghi, ediție completă, Iași, la cantora Foaiei sătești, 1843, XXXI+83 p.

-Poetul Ioan Nenițescu a fost, în ultimii ani ai secolului XIX, prefect al județului Tulcea, în care calitate a întocmit Situațiunea județului Tulcea pe anul 1819 [189?]. E o  operă de mare valoare, cu urmări practice importante, mai ales pentru viața culturală a județului. Poetul avea o concepție înaintată în legătură cu legarea învățământului de practică, înființarea unor școli profesionale care să răspundă necesităților locale. Acorda importanță învățământului intuitiv, înființării unor laboratoare și muzee.

-Pentru cei doi Schiletti, maiorul, pianistul și compozitorul Gheorghe și colonelul poet Nicolae, mai multe date se pot găsi în Bibliografia istorică a României, tom 5, secolul XIX, București, Ed. Acad. RSR.

-Despre colonelul Constantin Zagoriț, știm că întreaga lui arhivă, multe manuscrise se găsesc în Biblioteca Academiei RSR. La manuscrise se găsește un fond care-i poartă numele.

- În privința lui Ioan Voinescu II, se impune să se facă o trimitere, măcar, Istoria literaturii române, vol. II, Ed. Academiei RSR, 1969, p. 599-601.

O a treia direcție pe care, credem noi, este loc pentru mai bine o constituie completarea și cu alte nume de prestigiu, militari de carieră. La nivelul cunoștințelor noastre nespecializate propunem următoarele cazuri:

-Gheorghe Magheru figurează în toate enciclopediile ca militar și om politic.  Calitatea de om politic impune. Studierea volumelor de documente privind Revoluția de la 1848-1849 în Țara Românească ar fi grăitoare. Mai nou, câteva publicații în care se găsesc date despre omul politic: „Studii și materiale de muzeografie și istorie militară”, 1968, 1, p. 113-139; „Revista arhivelor”, 1964, 7, nr. 2, p. 250-256; „Studii - revistă de istorie”, , 1963, 16, nr. 3, p. 621-642; „Revue roumaine d histoire”, 1968, 7, nr. 5, p. 709-723; „Manuscriptum”, 1979, 9, nr. 2, p. 27-; „Studia et acta Musei N. Bălcescu”, nr. 5-6, 1973-1974, p. 177-184. Un document cu totul excepțional în devenirea lui G. Magheru ca om politic de cea mai mare importanță în perioadă este publicat în „Almanahul literar”, 982, p. 13-16.

- Generalul Alexandru Cernat (17 ianuarie 1828 Galați  - 8 decembrie 1893) a fost, după cum se știe, ministru de război al României în perioada Războiului de Independență. Era, desigur, și un om de cultură, altminteri cum ar fi putut fi ministru. Iar jurnalul său de război, publicat de curând (Memorii - Campania din 1877-1878, București, Editura Militară, 1976), ne îndrituiește să-l propunem între coperțile unei viitoare ediții.  

*

Am prezentat, de fapt, o carte bună. O apreciem și o recomandăm cu căldură. E stenic să se știe că în oștirea acestui neam pașnic, au existat întotdeauna oameni de cultură și de știință, oameni luminați și devotați poporului. Autorii acestei cărți au făcut un act de cultură. Această intervenție a noastră propune o îmbunătățire, pentru a o face mai grăitoare.

„Studii” (ZANE 1980)

Gheorghe Zane, Studii, studiu introductiv Costin Murgescu, cuvântul editorului de Valeriu Râpeanu, ediție îngrijită de Elena G. Zane, Eminescu, București, 1980, 590 p.

Partea I

33 Economia Principatelor Române în perioada 1775-1831

(Structures economiques des Principautes Roumaines (1775-1881) în „Annales historiques des Revolution Francaise”, Paris, XLVIII, 1976, nr. 225, iul.-sept., p. 323-325) 

61 Saint-simonism și fourierism în România

(Le saint-simonisme et le fourierisme en Roumanie în „Economies et societes”, Cahiers de l ISEA, tome IV, 1970, no. 10, oct., p. 1935-1936)

82 Corespondența T. Diamant - Ch. Fourier

(inedit) 

Partea II

97 Economia politică la Academia Mihăileană. La centenarul învățământului economic

(Iași, martie 1942

Economia politică la Academia Mihăileană, 1943, 28 p., Publicațiile Seminarului de economie politică și finanțe, Facultatea de drept, Iași, Seria II, nr. 1)

119 Cursul de economie politică al lui Ion Ghica la Academia Mihăileană

(„Viața economică”, VII, 1969, nr. 25, iun. 27, p. 19)

Partea III

127 Obiectivele economice ale revoluției de la 1848 în Țările Române

(Progresul economic în România, București, 1977, p. 42-52)

140 Legea rurală de la 1864 și moștenirea ideologică a anului 1848

(La loi rurale de 1864 et l heritage ideologique de 1848, în „Revue roumaine de d histoire”, III, 1964, nr. 2, p. 213-225)

152 Problemele economice ale Unirii în lumina mesajului din 6 decembrie 1859 al lui Alexandru Ioan Cuza 

(„Analele Academiei R. S. România. C”, 1966, nr. 16, p. 331-340) 

163 Politica economică a Principatelor în epoca Unirii și capitalul străin

(„Studii”, XII, 1959, nr. 1, p. 233-261)

1. Situația gravă economică din anii Unirii

2. Marele program de reforme economice al lui Al. I. Cuza

3. Decretarea liberului schimb

4. Finanțarea reformelor prin capitalul străin

204 Probleme de economie financiară în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

(Cuza Vodă. In memoriam, Iași, 1973, p. 261-327)

1. Finanțele publice. Bugetele de stat

2. Datoria publică. Împrumuturi pe piața externă

3. Problema monedei naționale

4. Problema organizării creditului

257 Problema monetară în România și reforma de la 1867

(Crearea sistemului monetar național la 1867, București, 1968, p. 9-45)

1. Circulația monetară de la mijlocul secolului XVIII până la 1867

a. Adoptarea leului ca monedă de calcul

b. Sistemul monetar instituit de Regulamentul Organic 

2. Elaborarea doctrinei monetare românești 

a. Critica sistemelor monetare

b. Proiecte pentru un nou sistem monetar

c. Însemnătatea istorică a reformei de la 1867

Partea IV

287 Literatura economică românească din Transilvania în secolul al XIX lea

(Publicat parțial în „Viața românească”, XXI, 1968, nr. 11, nov., p. 67-74) 

297 Problema agrară și ridicarea nivelului agriculturii

(Inedit)

321 Industria. Meseriile

(Inedit) 

344 Despre regulile unei bune conduite în viața economică

(Inedit)

Partea V

361 M. Eminescu la Biblioteca Universității din Iași

(„Revista fundațiilor”, VI, 1939, nr. 2, feb., p. 317-326; cu adăugiri) 

371 O scriere necunoscută a lui Ion Ghica în „Portfolio” a lui David Urquhart

(„Studii și cercetări istorice”, Buletin al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 1943, nr. 1, p. 3-18)

384 Ion Ghica în diplomația constantinopolitană. Corespondența cu N. Bălcescu

(Introducere la Ion Ghica către N. Bălcescu. Scrisori inedite din vremea pribegiei, „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, S III, t. XXV, 1943, p. 1113-1124)

392 Ion Ghica și Ion Ionescu de la Brad la Academia Română

(„Viața economică”, IV, 1966, nr. 36, sept. 9)

398 Lucrări necunoscute ale lui Ion Ionescu de la Brad

(„Independența economică”, XXIX, 1946, nr. 4, oct.-dec., p. 334-336 )

403 Enric Winterhalder tipograf, revoluționar la 1848, ideolog și economist liberal 

(„Studii de istorie a gândirii economice”, 1970, nr. 9, p. 1-16)

1. Stabilirea la București. Primele ocupații

2. Întreprinderea C. A. Rosetti - E. Winterhalder

3. În revoluție

4. Închisorile și exilul

5, Întoarcerea din exil. În administrația de stat și în presă

6. Retragerea în Austria. Sfârșitul

432 .M. Kogălniceanu și problema națională

(„Viața economică”, IV, 1966, nr. 24, iun. 17, p. 4) 

437 O concurență tipografică și o polemică literară între M. Kogălniceanu și Gh. Asachi

(„Arhiva românească”, 1941, vol. VI, p. 31-71)

447 Întreprinderea de editură și arte grafice a lui M. Kogălniceanu „Cantora Foii sătești”

(Inedit)

450 M. Kogălniceanu întemeietor al marii industrii textile în România

(„Arhiva românească”, 1941, vol. VII, p. 57-82)

458 Dionisie Pop Marțian, economist al epocii Unirii

(Economistul epocii Unirii. Un veac de la moartea unui mare economist român, Dionisie Pop Marțian, în „Viața economică”, III, 1965, nr. 27, iul. 2, p. 14 )

462 A. D. Xenopol și ideile sale economice

(„Viața românească”, XXV, 1972, nr. 9.sept., p. 104-112)

474 Nicolae Iorga și problemele sociale ale epocii sale

(Nicolae Iorga et les problemes sociales de son epoque. La question agraire en Roumanie, în „Revue roumaine d histoire”, IV, 1965, nr. p. 1189-1199.

Vezi și „Viața economică”, III, 1965, nr. 48, nov. 26, p. 7-8.

Acest articol a fost scris cu prilejul comemorării a 25 de ani de la asasinarea lui N. Iorga. Text revăzut)

483 Nicolae Iorga și istoria economică

(Nicolae Iorga. L homme et l oeuvre, București, 1972, p. 303-332)

512 Personalitatea științifică a lui V. Madgearu

(La personalite scientifique de Virgil Madgearu, în „Revue roumaine de sciences sociales. Science economique”, X, 1966, nr. 1, ian.-iun., p. 37-46

Idem, „Studii și cercetări economice”, 1966, vol. I, p. 223-232)

524 „Viața românească” la 60 de ani

(„Viața economică”, IV, 1966, nr. 12, mart. 12, p. 11)

529 Răscoala în literatura socială a anului 1907

(„Viața economică”, IV, 1966, nr. 35, sep. 2)

541 Notă asupra ediției

542 Bibliografia lucrărilor lui G. Zane

543 I. Istoria gândirii economice și sociale

557. II. Istoria economică în România

563 III. Economie politică

566 IV. Politică economică. Finanțe publice

567 V. Note, cronici, rapoarte, conferințe

568 VI. Recenzii

570 VII. Bibliografii

571 VIII. Lucrări în manuscris

573 Indice de nume

„Dicționar de economie politică” (CONSTANTINESCU 1974)

 Nicolae N. Constantinescu (redactor responsabil), Dicționar de economie politică, Editura Politică, București, 1974

Colegiul de redacție:
prof. univ. dr. docent Nicolae N. Constantinescu, membru corespondent al Academiei RSR (redactor responsabil)
prof. univ. dr. Gheorghe P. Apostol, membru corespondent al Academiei de Științe Sociale și Politice
conf. univ. dr. Constantin Bichi
prof. univ. dr. Niță Dobrotă
prof. univ. dr. Constantin Enache
prof. univ. dr. Constantin Manolescu
prof. univ. dr. Marin Mehedințu
conf. univ. dr. Nicolae Nichitu
conf. univ. dr. Costache Sandu
conf. univ. dr. Gheorghe I. Tomescu
prof. univ. dr. Ioan Zahiu, membru corespondent al Academiei de Științe Sociale și Politice (membri)
conf. univ. dr. Viorica Nicolae 
conf. univ. dr. Costache Sandu (secretari științifici)

Editura Politică (decorată cu ordinul „Steaua RSR” clasa I): 
Natalia Stănciulescu, șef de redacție
Mircea Șerb, redactor principal
Ioan Zahiu, director adjunct (responsabil)
Valeriu Șuteu, coordonare lexicografică

„A” și „B”

abandon

abolire

abstinență

abstractizare

Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România

Academia Republicii Socialiste România

accelerator

accept

accize

achiziții

achiziții de stat

acont

acord global

Acord Global pentru Tarife și Comerț

acorduri de produse

acreditiv

activ

actualizare

actuar

actuariat

acționar

acțiune

acumulare

acumulare bănească

acumulare capitalistă

acumulare primitivă a capitalului

acumulare socialistă

adaos comercial

adunarea generală a CAP

adunarea generală a oamenilor muncii

ad-valorum

AELS

Aganbeghian, Abel Ghesevici

Agenția Internațională de Energie Atomică

ager publicus

agio

agrarianism

agricultură

AIEA 

AIACI

aleator

algoritm

Alianța cooperatistă internațională

alianța muncitorească-țărănească

Alianța pentru progres

alienare

alocarea resurselor

al pari

amenajarea teritoriului 

amortizare

analiza activității economice a unităților socialiste

analiză

analiză economică

analiză operațională

anarhie

anchetă

andosare

angajament

angajare

Angelescu, Nicolae

antagonism

„Anti-Duhring”

anti-trust

antreprenor

anuitate

aparat de producție

aprovizionare 

arbitraj de stat

arendaș

arendă

argat

aristocrație

Aristotel

armată industrială de rezervă

armator

arondare

Arrow, Kenneth J.

arvună

aservire economică

asigurare

asigurat

asigurări sociale

asigurător

Asociația Europeană a Liberului Schimb

Asociația Latino-Americană a Comerțului Liber

asociația intercooperatistă

asociere între unitățile de stat și cooperativele agricole de producție

Aurelian, Petru S.

austromarxism

autarhie

autoconsum

autocontrol

autofinanțare

autoimpunere

automatizare

autonomia unităților economice de stat

aval

avans

avantaj economic

avere obștească a CAP

avânt economic

„Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei”

avuție națională

baisse

balanța economiei naționale

balanța fondurilor fixe

balanța forței de muncă

balanța legăturilor dintre ramuri

balanța venitului național

balanța veniturilor și cheltuielilor bănești ale populației

balanță

balanță comercială

balanță de conturi

balanță de plăți

ban

Banca de Investiții a R. S. România

Banca Internațională de Colaborare Economică

Banca Internațională de Investiții

Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare

Banca Națională a Republicii Socialiste România

Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară

Banca Română de Comerț Exterior

bancă

bancnotă

bani

bani de hârtie

Banking principle

Banking school

Baran, Paul

Barițiu, George

bază de materii prime

bază economică

bază tehnico-materială

bazar

„Bazele criticii economiei politice”

Bălcescu, Nicolae

„bedaux”

behaviorism

beneficiar

beneficiu

beneficiul întreprinzătorului

Benelux

Bernstein, Eduard

BICE

BII

bilanț

bilateralism

bilet de bancă

bilet la ordin

BIRD

blocadă economică

blocuri valutare

bogăție națională

Bognar, Josef

Bogomolov, Oleg Timofeecvici

Bohm-Bawerk, Eugen

boicot economic

boierime

bon de tezaur

boom

breaslă

Brentano, Lujo

buget

buget de familie

bugetul „Heller”

bunuri de consum

bunuri de folosință îndelungată

bunuri economice

burghezie

bursă

Bucher, Karl

CAER

calcul economic

calculator electronic

calea „americană”

calea „prusacă”

calificare

calitatea produselor

calitatea vieții

camătă

cambie

cameralism

Cameră de comerț și industrie

Campanella, Tommaso

Cantemir, Dimitrie

cantitatea de bani necesară circulației

CAP

capacitate de producție

capital

capitalism

capitalism de stat

capitalism monopolist de stat

capitalism muribund

capitalism „popular”

capitalismul din România

„Capitalul”

„Capitalul financiar”

cartel

Casa de Economii și Consemnațiuni

casă de credit

casă de economii

categorie economică

Cato cel Bătrân

Cautilia

cauzalitate

Ceaușescu Nicolae

cec

CEC

CECO

CEE

centrală industrială

centralism democratic în conducerea economiei națională

CEPAL

cercetare economică

cercetare operațională

cerere

Cernâșevski, Nikolai Gavrilovici

chartism

cheltuieli

cheltuieli bugetare

chiaburime

chimizare a producției

chirie

cibernetică economică

ciclu de afaceri

ciclu de producție

ciclu economic capitalist

ciclu investițional

ciclu „Kondratieff”

ciclu tehnologic

circuit economic

circuitul capitalului

circuitul fondurilor de producție

circulație bănească

clacă

Clark, John Bates

clasă muncitoare

clasă socială

Claude, Henri

clauza națiunii celei mai favorizate

clauză aur

clauză valută

clearing

client

coaliție burghezo-moșierească

coeficientul marginal al investiției

cointeresare materială

colaborare economică

colectare

colectivism

colhoz

colon

colonialism

colonie

comandă

comanditar

combinare a producției

combinat

combinat agro-industrial

combinat industrial

comerț

Comisia Dunării

Comisia Economică ONU pentru America Latină

Comisia Economică ONU pentru Europa

Comitetul de Stat al Planificării

Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală

Comitetul de stat pentru prețuri

Comitetul oamenilor muncii pentru conducerea activității economice și sociale

Commonwealth

compensare

complex economic național

complex militar-industrial

compoziția fondurilor de producție

compoziția organică a capitalului

comunism 

comunism de război

Comunitatea Economică Europeană

Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului 

concentrarea capitalului

concentrarea producției

concentrarea producției agricole

concern 

concesiune

concurență

condiții de muncă

Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare

conglomerat

conjunctură

conosament

consemnare

conservatorism

consfătuire de producție

Consiliu cooperatist

Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale

Consiliul de Ajutor Economic Reciproc

Consiliul de Conducere al CAP

Consiliul de Conducerea al ministerului

Consiliul Economic și Social ONU

Controlul Financiar Bancar

Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie

Consiliul oamenilor muncii pentru conducerea activității economice și sociale

Consiliul Organizării Economico-Sociale

Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României

consolidarea economico-organizatorice a CAP

consorțiu

Constantinescu, Mitiță

construcții capitale

consulting

consum

conștiință economică

cont

contabilitate

contabilitate națională

contingentare

contract

contractare de produse agricole

contradicția dintre caracterul social al producției și însușirea privat-capitalistă a rezultatelor ei

contradicția dintre munca concretă și munca abstractă

contradicția dintre munca individuală (timpul de muncă individual) și munca socială (timpul de muncă socialmente necesar)

contradicția dintre muncă și capital

contradicția dintre muncă și consum

contradicția dintre valoarea de întrebuințare și valoare

contradicție economică

contribuția pentru asigurările sociale de stat

„Contribuții la critica economiei politice”

control

convenție

convergența sistemelor

conversiune

convertibilitatea monedei

cooperare (cooperație) a muncii

cooperare economică internațională

cooperare în producție

cooperatism (socialism cooperatist)

cooperativă

cooperativă agricolă de producție

cooperativă de consum

cooperativă de credit

cooperativă de desfacere

cooperativă meșteșugărească

cooperativizare a agriculturii

cooperație

corelație

corelație economică

corner

corporatism

corporație

cont

cont marginal

costul vieții

costuri comparative de producție

costuri directe

costuri indirecte

cota bursei

cotă de amortizare

cotă de export

cotă de import

cote obligatorii

crah economic

creanță

credit

creditor

creștere echilibrată a economiei naționale

creștere economică (teorii burgheze)

creștere economică în socialism

„Critica Programului de la Gotha”

criza generală a capitalismului

criză bănească

criză de bursă

criză de credit

criză economică

criză valutară

CSEAL

CSP

„Cu privire la așa zisa problemă a piețelor”

curba creșterii

curba de indiferență

„curbă de sacrificiu”

curbă logistică

curentul industrialist în România

currency principle

currency school

curs al acțiiunilor

curs de revenire

curs obligatoriu

curs valutar

cursul schimbului

Curtea Superioară de Control Financiar

datorie publică

debitor

debușeu

decalaj economic

Deceniul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

declin economic

decolonizare

decontări

deficit

deflație

demarcaj

„democratizarea capitalului”

democrație corporativă

democrație economică socialistă

demografie

Denis, Henri

deosebiri esențiale dintre munca fizică și munca intelectuală în socialism

deosebiri esențiale între oraș și sat în socialism

deosebiri naționale între salarii

dependență economică

depozit bancar

depreciere

depresiune

„Despre cooperație”

„Despre principiile economiei politice și ale impunerii”

determinism economic

devalorizare

deviză

deviză aur

deviză forte

dezechilibru

dezvoltarea capitalismului în agricultură

dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii

dialectică

Diamant, Teodor Mehtupciu

dictat economic

diferențierea micilor producători

„difuziunea proprietății”

dijmă

dimensionarea optimă a întreprinderii

dinamică

„dinamică economică”

dinamism economic

Direcția centrală de dispecer a sistemelor energetice

dirijism

disagio

disciplină contractuală

disciplină de plan

disciplină financiară

disciplină în muncă

dispersie

disponibilități bănești

disproporții economice

distribuirea venitului național

distribuție comercială

distribuție statistică

diversificarea producției

dividend

diviziunea internațională a muncii

diviziunea naturală a muncii

diviziunea socială a muncii

Dobb, Maurice H.

dobândă

Dobrev, Kristiu

Dobrogeanu-Gherea, Constantin

doctrină economică

„dogma lui Smith”

dogmatism

domeniu al coroanei

domeniu feudal

dominația monopolurilor 

dominație economică

dominion

doză marginală

dreptul de tragere special

dublul caracter al muncii

dumping

duopol

durată de recuperare a investițiilor

durată medie a vieții

ecart-type

echilibru bănesc

echilibru bugetar

echilibru economic

echilibru economic general

echilibru economic parțial

echilibru financiar

echilibru în profil de ramură

echilibru în profil teritorial

echilibru natural-material

echilibru valutar

echitate

echivalent ca formă a valorii

ecologie

economat

econometrie

„economia bunăstării”

„Economicul și politicul în epoca dictaturii proletariatului”

economie

economie aplicată

economie complementară

economie complexă

economie de muncă

economie de ramură

economie de scară

economie de schimb

economie dominantă

„economie generalizată”

economie matematică

„economie mixtă”

economie mondială

economie naturală

economie națională

economie patriarhală

economie planificată

economie politică

economie politică burgheză clasică

economie politică marxist-leninistă

economie politică mic-burgheză

economie politică vulgară

economie socialistă unitară

economie subdezvoltată (slab dezvoltată)

economii

economii bănești ale populației

economist

ECOSOC

efect comercial

efect de antrenare

efect de dominație

efect de propagare

efect de substituție

efect util

eficiența economică a comerțului exterior

eficiența economică a investițiilor

eficiența economică a tehnicii noi

eficiența globală a fondurilor de producție

eficiența marginală a capitalului

eficiența netă a fondurilor de producție

eficiența economică

Efimov, Anatolii Nikoalevici

egalitarism

egalizarea nivelurilor de dezvoltare economică a țărilor socialiste

egalizarea ratei profitului

elasticitate

electrificare

embargo

embatic

emigrare

emisiune bănească

Engels, Friederich

engineering

entropie

„Era Socialistă”

Erasm din Rotterdam

Erdos, Peter

ergonomie

etalon al prețurilor

etalon aur

etalon aur-devize

etalon aur-lingouri

etatizare

EURATOM

eurodolar

evaluare

evaziune fiscală

evidență economică

ex-ante

excedent

expansiune

experiment economic

exploatare a bogățiilor naturale

exploatare colonială

exploatarea omului de către om

exploatație

explozie demografică

exponențial

export

ex-post

expropriere

extrapolare

fabianism

fabrică

factor de producție

factori economico-financiari

falanster

faliment

FAO

Federal Reserve System

Fedorenko, Nikolai Prokofievici

fenomen economic

fermă

fermă agricolă

fermier

fertilitatea solului

fetișismul mărfii

feudalism

feudă

finanțare

finanțe

firmă

fisc

fiscalitate

fiziocratism

fluctuația forței de muncă

fluiditate

FMI

„foarfeca prețurilor”

fond alimentar

fond central de produse agricole

fond centralizat de mărfuri

fond de acumulare

fond de ajutor în natură

fond de amortizare

fond de asigurare

fond de compensare a cheltuielilor de forță de muncă

fond de consum

fond de dezvoltare

fond de dezvoltare a CAP

fond de înlocuire 

fond de retribuire

fond de retribuire după muncă în CAP

fond de rezervă

fond descentralizat de mărfuri

fond forestier

fond funciar

fond indivizibil

fond împrumutat

fond național de dezvoltare economico-socială

Fondul Monetar Internațional

fondul pieței

fonduri circulante

fonduri de circulație

fonduri de producție

fonduri fixe

fonduri fixe cu destinație socială

fonduri proprii

fonduri sociale

fordism

formațiune social-economică

formă a valorii

„formula trinitară”

forța de muncă

forța productivă a muncii

forță de producție

Foureastie, Jean

Fourier, Charles

Frisch, Ragnar

Friss, Istvan

funcție

funcție de consum

funcție de economisire

funcție de investiție

funcție de producție

funcție exponențială

Garoflid, Constantin

Gatovski, Lev Markovici

GATT

gestiune economică socialistă

Ghica, Ion

ghildă

gir

gândire economică burgheză în România

gândirea economică din România în orânduirile precapitaliste

gândirea economică marxistă în România

Gold Bullion Standard

Gold Exchange Standard

Gold Standard

Golescu, A. G.

Golescu, Dinicu

gospodărie agricolă colectivă

gospodărie agricolă de stat

gospodăria personală membrului CAP

gospodărie țărănească individuală

grevă

Grigorov, Kiril

grupa „A”

grupa „B”

Gorley, John G.

Haberler, Gottfried

Haceaturov, Tigran Sergheevici

Hammurabi

hantru

haos economic

Harrod, Ray F.
Hasdeu, Bogdan Petriceicu

hausse

Hay, Laszlo

hedonism

„hemoragia dolarului”

Hersen, Aleksandr Ivanovici

Hicks, John R.

Hifferding, Rudolf

hârtie de valoare

hârtie monedă

homo economicus

iarmaroc

IAS

ideologie economică

ierbărit

imigrare

imobilizare de fonduri

imperialism

„Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului”

import

import de regularizare

impozit pe circulația mărfurilor

impozit pe venit

impozite

„Impozitul în natură”

imputație

independență economică

independență economico-operativă

indicator economic

indicator tarifar

indice

indice al costului vieții

indice al prețului cu amănuntului

indice al prețului de cost

indici al puterii de cumpărare a banilor

industrialism

industrializare

industrie

industrie casnică

industrie-cheie

inflație

infrastructură

inovație

Inozemțov, Nikolai Nikolaevici

input-output

Institutul Central de Cercetări Economice

Institutul Internațional pentru Probleme Economice ale Sistemului Mondial Socialist

Institutul Unit pentru Cercetări Nucleare - Dubna

instituționalism

integrare economică

intelectualitate

intensificarea muncii

intensivitatea agriculturii

INTERCHIM

interese economice

INTERMETAL

internaționalism

internaționalizare a capitalului

INTERSPUTNIK

intervenția statului în economie

intervenție valutară

inventar

invenție

investiție

iobag

iobăgie

Ionescu de la Brad, Ion

Ionescu-Rion, Raicu

ipotecă

Ipuver

ISO

îmbunătățiri funciare

împrumut

înapoiere economică

întovărășire agricolă

întrecere socialistă

întreprindere

Întreprindere agricolă de stat

întreprinzător

învățământ economic

înviorare

învoieli agricole

Jak, Nathan

jeler

jeton

Kalecki, Michal

Kamenev, Evghenii

Kantarovici, Leonid Vitalovici

Kautsky, Karl

Keynes, John Maynard

keynesism

know-how

Kogălniceanu, Mihail

Knalov, Ghenrich Abramovici

Kuczynski, Jurgen

Kuznets, Simon

laissez faire, laissez passer

landlord

Lange, Oscar

Lao-Tzi

latifundiar

Lazarov, Kiril

leasing

lege economică

lege economică fundamentală

legea acumulării socialiste

legea anarhiei

legea cantității de bani necesară în circulație

legea concordanței relațiilor de producție cu caracterul și nivelul relațiilor de producție

legea concurenței

legea costurilor comparative

legea creșterii cu precădere a producției mijloacelor de producție 

legea creșterii necesităților de consum

legea creșterii productivității muncii

„legea de aramă a salariului”

legea dezvoltării inegale și în salturi economice și politice a țările capitaliste în imperialism

legea dezvoltării planice proporționale a economiei naționale

legea economică fundamentală a capitalismului

legea economică fundamentală a comunei primitive

legea economică fundamentală a feudalismului

legea economică fundamentală a sclavagismului

legea economică fundamentală a socialismului

legea economiei de timp

legea egalizării ratei profitului

legea generală a acumulării capitaliste

legea lui Gresham

legea numerelor mari

legea populației

legea profitului ridicat de monopol

legea repartiției după muncă

legea tendinței de scădere a artei profitului

legea valorii

legile generale al revoluției și construcției socialiste

legislație

legitate

Lenin, Vladimir Ilici

Leontiev, Lev Avramovici

leu

leu valută

liberalism economic

liberalizare

liberschimbism

licență

licitație

lichiditate

lichiditate internațională

Lipinski, Edward

List, Friederich

livrare

loc de muncă

locație (locațiune)

lock-out

lombard

lucrări publice

macroeconomie

Madgearu, Virgil N.

Malthus, Thomas Robert

malthusianism

„Manifestul Partidului Comunist”

Manoilescu, Mihail

manufactură

marca de comerț și serviciu

marca fabricii

„Marea inițiativă”

marfă

marginalism

marketing

Marshall, Alfred

Marțian-Pop, Dionisie

Marx, Karl

marxism-leninism

mașinism

Mateev, Evghenii

Mateev, Ivan Ștefanov

materiale

materialism

materialism dialectic și istoric

materialism economic

materii prime

matriarhat

matrice

maximizare

mecanizare

mediană

medic

medie

Melich, Alojay

Monger, Carl

mercantilism

meșteșug

metoda economiei politice

metodă de planificare

metodă de studiere a muncii

metodă matematică în economie

metodă rațională de muncă

metodă statistică

metodologie

metropolă

microeconomie

migrația capitalului

migrația forței de muncă

mijloace circulante

mijloace de consum

mijloace de producție

mijloace fixe

mijloc de muncă

Milekovski, Abram Gherasimovici

militarism

militarizarea economiei naționale

minifundie

minim de trai

minimizare

Mladenatz, Gromoslav

mobilitatea profesională

mod de producție

mod de producție al comunei primitive

mod de producție „asiatic”

mod de producție capitalist 

mod de producție comunist

mod de producție feudal

mod de producție sclavagist

mod de producție socialist

model economic

modelare economică

modernizare

modernizarea economiei naționale

monedă

monedă de rezervă

monocultură

monopol

monopol de stat

monopol valutar

monopolism

monopolizare

monopolul asupra pământului ca obiect al economiei

monopolul comerțului exterior

monopolul proprietății private asupra pământului

monopoluri internaționale

monoproducție

monopson

Montchretien, Antoine de 

Morus (More), sir Thomas

moșie

moșierime

moșnean

multilateralism

multiplicator

Mun, Thomas

muncă

„Muncă salariată”

muncitor

muncitor productiv

muncitor productiv colectiv

Mușoiu, Panait

narodnicism

NATO

naționalizare

negocieri colective

Nemcinov, Vasili Srrgheevici

neoclasicism

neocolonialism

neoiobăgie

neokeynesism

neoliberalism

neomalthusianism

neomarginalism

NEP

nevoi sociale

New Deal

nivel absolut

nivel de dezvoltare economică

nivel de trai

nivel relativ

nominalism

normativ

normativ al mijloacelor circulante

normă de aprovizionare

normă de consum de materiale

normă de muncă

normă de personal

normă de producție

normă de timp

Noua Politică Economică

Novojilov, Valentin Valentinovici

obiect al muncii

obiecte de consum

obiectul economiei politice

obligațiune

obște

oca

OCCE

OCDE

OCPT

ofertă

oficiile industriale

OIM

oligarhie financiară

oligopol

ONU

ONUDI

OPEC

open-market

operațiuni pe piață deschisă

opoziția dintre munca fizică și munca intelectuală

opoziția dintre oraș și sat

optim eonomico-social

optimizare economică

opțiune

ordinator

organigramă

organizare a muncii

organizare a producției

Organizația de Colaborare în domeniul Căilor Ferate

Organizația de Colaborare a Țărilor Socialiste în domeniul Comunicațiilor Poștale și Telecomunicațiilor

Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

Organizația Internațională a Muncii

Organizația Internațională de Standardizare

Organizația Națiunilor Unite

Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială

Organizația Națiunilor Unite pentru Educația, Știință și Cultură

Organizația pentru Alimentație și Agricultură

Organizația Statelor Americane

Organizația Tratatului Nord-Atlantic

Organizația țărilor exportatoare de petrol

Organizația Unității Africane

Organizația economică internațională

„Originea familiei, a proprietății private și a statului”

orizont de timp

orânduire social-economică

OSA

Ostroviteanov, Konstantin Vasilievici

OUA

outsider

Owen, Robert

pachet de control al acțiunilor

pact economic

panamericanism

para

parametru economic

Parcul Comun de Vagoane de Marfă

paritate monetară

participare la beneficiu 

pasiv

pasive stabile

Pașkov, Anatolii Ignatievici

patent

patriarhat

patrimoniu

patriotism

patron

patronat

pauperism

pauperizare

pălmaș

Pătrășcanu, Lucrețiu D.

PCV

penetrație economică

peonaj

perioadă curentă

perioadă de bază

perioadă de muncă

perioadă de trecere de la capitalism la socialism

periodicitatea crizelor economice

Perlo, Victor

Perrauz, Francois

personalitate juridică

Petty, William

Piața Comună a Americii Centrale

Piața Comună Vest-Europeană

piața hârtiilor de valoare

piața muncii

piață

piață de capitaluri

plan curent 

plan de casă

plan de credit

plan de perspectivă

plan financiar

plan operativ

planificare

planificare teritorială

Planul Marshall

planul național unic al dezvoltării economico-sociale

Planul Schumann

plasament

platformă industrială

Platon

plusprodus

plusvaloare

poli de creștere

politica agrară a PCR

politica veniturilor

politică de credite

politică economică

politică financiară

politică monetară

pool

poporanism

populație

„porțile deschise”

Ponoșkov, Ivan Tihonovici

potențial economic

prag economic

Prebisch, Raul

preindustrializare

premii

prestări de servicii

preț

preț al producătorului pentru lucrări de construcții-montaj

preț comparabil

preț constant

preț cu amănuntul

preț curent

preț de achiziție

preț de colectare

preț de contractare 

preț de cost

preț de cost complet (comercial)

preț de cost de secție

preț de cost de uzină

preț de cost mediu antecalculat la nivel de ramură

preț de decontare

preț de livrare

preț de monopol

preț de piață

preț de producție

preț de producție al produselor livrate de unitățile agricole de stat la fondul central

preț ferm

„preț just”

preț mondial

preț pe piața neorganizată

preț plafon (preț limită)

preț zonal

prețul pământului

prețul produselor exportate

prețul produselor importate

„prețuri umbră”

previziune economică

primă de export

„Prin noi înșine”

„Principiile comunismului”

principiile de conducere planificată a economiei socialiste

principiile politicii socialiste de prețuri

principiile relațiilor economice internaționale

principiul cointeresării materiale

principiul comunist al repartiției

principiul conducerii unice (unipersonale)

principiul continuității în planificare

principiul finanțării bugetare

principiul muncii și conducerii colective

principiul socialist al repartiției

probabilitate

problema agrară

proces de muncă

proces de producție

proces de valorificare

proces economic

productivitate a capitalului

productivitate marginală

„productivitate descrescândă”

productivitatea muncii

producția bunurilor de consum 

producția mijloacelor de producție

producție

producție de mărfuri

producție de mărfuri capitalistă

producție de mărfuri simplă (mica producție de mărfuri)

producție de mărfuri socialistă

producție de serie

producție globală

producție individuală

producție marfă

producție medie

producție netă

producție neterminată

producție terminată

produs

produs de bază

produs finit

produs global

produs intern brut

produs marginal

produs național brut

produs național net

produs net

produs pentru sine

produs pentru societate

produs social

produs social final

profesiune

profilare

profilare a producției agricole

profit

prognoză

program agrar

program economic

programare

„Programul complex al adâncirii și perfecționării în continuare a colaborării și dezvoltării integrării economice socialiste a țărilor membre ale CAER”

progres economic

progres social

progres tehnic

proiect tehnico-economic

proletariat

proporții de muncă

proporții economice

proporții materiale

proporții teritoriale

proporții valorice

proporționalitate

proprietate

prospectare economică

prosperitate economică

protecția mediului înconjurător

protecționism

Proudhon, Pierre Joseph

putere de cumpărare

Quesnoy, Francois

rabat comercial

ramură a economiei naționale

randament

raport de schimb

raport plan-piață

raporturi de producție

raritate

rata zero de creștere

rată

rată a acumulării

rată a beneficiului

rată a dobânzii

rată a plusprodusului

rată a plusvalorii

rată a rentabilității

rată a scontului

rată mijlocie a profitului

rație

raționalizare

raționare

rămășițe feudale

răspundere materială

război comercial

război vamal

răzeș

realizare a produsului social

reașezare a prețurilor

recensământ

recesiune

reciclare

reclamă

recompensă

reconversiune

redevență

redistribuire a venitului național

reescont

reevaluare

refacere economică

„Reforma socială la români”

reformă agrară

reformă bănească

reformism

regie

regim burghezo-moșieresc

regim de economii

reglare a producției

regresiune

Regulamente organice

relații de producție

relații de schimb

relații economice

relații economice directe

relații economice intercooperatiste

relații economice între țări

relații funcționale în economie

remunerare

rentabilitate

rentă

rentă feudală

rentă funciară diferențială în socialism

rentă funciară în capitalism

rentă în industria extractivă și de pe terenurile de construcții

rentier

reparație

repartiția venitului național

repartiție

repartizarea teritorială a forțelor de producție

reproducție

resurse

retribuire

retribuție pentru muncă

retribuție netă

retribuție tarifară

rețea tarifară

revalorizare

„Revista de statistică”

„Revista economică”

revizionism

„revoluție în venituri”

„revoluția verde”

revoluție industrială

revoluție socială

revoluție științifică-tehnică

rezervă bugetară

rezervă de plan

rezervă de stat

rezerve interne

Ricardo, David

ring

ritm al sporului

ritm de creștere

ritm de dezvoltare

ritm de muncă

ritm mediu

ritmicitate

risc

Robbins, Lionel Charles

Robinson, Joan

robotă

rolul economic al statului socialist

romantism economic

Ropke, Wilhelm

Roscher, Wilhelm

Rosetti, Constantin A.

Rostow, Walter Whitman

rotația capitalului

rotația fondurilor de producție

rotația mijloacelor circulante

rublă transferabilă

rumân

Rumenațev, Alexei Matveevici

rușfeturi

sabotaj

Saint, Simon R.

salariat

salariu

„Salariu, preț, profit”

Samuelson, Paul Anthony

sancțiune economică

Say, Jean-Baptiste

scadență

scalar

„scara mobilă a salariilor”

schimb

schimb de activități

schimb de mărfuri

schimb echivalent

schimb neechivalent internațional

„Schiță a unei critic a economiei politice”

Schmoller, Gustav

sclavagism

scont

scop final al producției

scop nemijlocit al producției

sectoare ale producției sociale

sector social-economic

secție de producție

Sekomski, Kazimierz

semicolonie

servicii

servitute

sferă a muncii neproductive

sferă a muncii productive

simularea fenomenelor și proceselor economice

sindicalism

sindicat capitalist

sindicat patronal

sinteză

sinteză economică

Sismondi, Simon de

sistem bancar

sistem bănesc

sistem comercial

sistem de normare a muncii

sistem de sporuri

sistem economic mondial

sistem federal de rezerve

sistem informațional economic

sistem preferențial

sistem premial

sistem social-economic

sistem socialist de prețuri 

sistem tarifar

sistem valutar

sistematizarea teritoriului

sistemul colonial al imperialismului

sistemul economic mondial capitalist

sistemul economic mondial socialist

sistemul participanților

SMA

Smith, Adam

socialism

socialism asociaționist

socialism utopic

socializare a muncii

socializare a producției

socializarea mijloacelor de producție

societate

societate mixtă

societate de tranziție

„societatea bunăstării”

„societatea de consum”

„societatea industrială”

societatea socialistă multilateral dezvoltată

sociologie economică

sold

solduri

Solodovnikov, Vasili Grigorievici

Sombart, Werner

sovhoz

specializare a forței de muncă

specializarea producției

specializare a producției agricole

speculant 

speculă

spor absolut

stabilitatea banilor 

stabilizare bănească

Stafford, William

stagnare

standard aur-devize

standard de stat

standard de viață

standardizare

STAS

stat

statică economică

statistică

stațiune pentru mecanizarea agriculturii

stimulente materiale

stimulente morale

stoc

Strat, Ion D.

structură economică

Strumuilin, Stanislav Gustavovici

subarendă

subconsumație

subdezvoltare economică

subiectivism economic

sub-pari

substituție

subvenție

supracapitalizare

supramuncă

supra-pari

suprapopulație relativă

supraproducție

supraprofit

suprastructură

Sweeny, Paul 

școala anglo-americană

școala austriacă

școala clasică

școala de la Harvard

școala istorică

școala matematică

școala neoclasică

șerb

șomaj

știința conducerii economiei

știința economică

știința - forță de producție

Șuțu, Nicolae

„Tabloul economic”

tantiemă

tarif vamal

tarife pentru serviciile prestate unitățile socialiste și populației

tarife preferențiale

taxa scontului

taxă vamală

taylorism

tehnica nouă

tehnocrație

tendință

teoria „abstinenței”

teoria cantitativă a banilor

teoria cercului vicios

teoria costurilor comparative

teoria creșterii stadiale a societății

teoria „creșterii zero”

teoria dezvoltării

teoria dispariției postbelice a imperialismului și colonialismului 

teoria echilibrului economic (în capitalism)

„teoria economiei generalizate”

teoria egalizării prețurilor, factorilor de producție și a veniturilor 

teoria factorilor de producție

„Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor”

teoria generală a sistemelor

teoria grafelor

teoria informației

teoria jocurilor

teoria managerială

teoria „relațiilor umane”

teoria „România - țară eminamente agricolă”

teoria utilității pieței

teorie economică

„Teorii asupra plusvalorii”

termen de recuperare a investițiilor

termen de schimb

timp de circulație

timp de muncă individual

timp de muncă socialmente necesar

timp de producție

timp de rotație

Tinbergen, Jan

tipizare

titlu de credit

târg

tocmeli agricole

Toma d Aquino

transfer 

transformarea socialistă a agriculturii

transport uzinal

tranzacție

tranzit

Tratatul de la Varșovia

trată

trecerea de la capitalism la socialism

trecerea de la socialism la comunism

trend

troc

trust

„trust arendășesc”

Turgot, Anne Robert Jacques

turism

țară agrară

țară agro-industrială

țară dependentă

țară industrial-agrară

țară industrială

țară în curs de dezvoltare

țărănime

țărănime cooperatistă

țărănism

„ultraimperialism”

UNCTAD

UNESCO

unitate economică

uniune monopolistă

uniune personală

uniune vamală

uniune a cooperativelor agricole de producție

urbanizare

utilitarism

utilitate

utilitate marginală

utilizarea finală a venitului național

utilizarea completă a capacității de producție

utilizarea completă a forței de muncă

uzină

uzufruct

uzurar

uzură

valoare

valoare adăugată

valoare de întrebuințare

valoare de întrebuințare a forței de muncă

valoarea fondurilor fixe

valoarea forței de muncă-marfă

valorificare superioară

valută

valută de rezervă

vamă

Varga, Evghenii Samuilovici

Varro, Marcus Terrentius

vărsăminte în contul beneficiului

vechil

vector

venit derivat

venit garantat

venit global

venit național

venit net al societății

venit net centralizat al statului

venit primar

venituri bugetare

venituri reale ale populației

victoria deplină și definitivă a socialismului

virament

viteza de circulație a banilor

viteza de circulație a mărfurilor

viteza de rotație a fondurilor de producție

viteza de rotație a mijloacelor circulante

Wieser, Friederich

Winterhalder, Enric

Xenofon

Xenopol, Alexandru D.

Zaslavskaia, Tatiana Ivanova

Zeletin, Ștefan

zi-muncă

ziua de muncă

zonarea producției agricole

zone monetare

Anexe

Monede naționale

Unități de măsură folosite în practica națională și internațională