Crucea Roşie împlineşte 137 de ani de activitate

Cuget Liber 4 iulie 2013

„Femeile în magistratură” (RUSU 1994)

 Titus Rusu, Justiție și injustiții. Femeile în magistratură, „Tomis”, Constanța, septembrie 1994

Eugen Petit, fost șef de secție la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o vastă activitate publicistică, a încercat în două articole publicate în „Curierul Judiciar” din 1930 să demonstreze că femeile sunt inapte pentru funcția de magistrat.

În 1932, senatorul Andre Bardon a propus parlamentului francez modificarea legii de organizare judecătorească în sensul admiterii femeilor în magistratură. Propunerea a fost respinsă.

Ca o ciudățenie menționez și prevederea din „Codul Duelului” Verger de Saint-Thomas, care excludea de la duel femeile, atât ca beligerante, cât și ca martore. Se considera că nu îndeplinesc condițiile de „onoare” pentru a participa la „justiția spadei”.

Pentru prima dată în magistratura română au fost numite trei femei: Sanda Rosetti, Yolanda Eminescu și Simona Popescu, prin Decretul nr. 438 din 15 februarie 1945. La solemnitatea de depunere a jurământului, în sala de ședințe a Secției I a Curții de Apel București, au vorbit Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul Justiției, și Ella Negruzzi, prima femeie avocat din România, care și-a încheiat alocuțiunea afirmând că „ultimele lanțuri au căzut”.

Prima femeie judecător din Dobrogea a fost Maria Pogăneală, numită la Judecătoria Mixtă Constanța, la 24 iunie 1946. În condițiile în care, cu tact și inteligență, ea a evitat capcanele regimului totalitar, umanizând actul de justiție, timp de zece ani, după care, invocând motive medicale, a trecut în altă funcție.

Prima femeie procuror în Dobrogea a fost Lucia Brișcariu, absolventă a facultății în 1953. Următoare a fost Gabriela Timiraș, în 1955.

În prezent, aproximativ 82% dintre magistrații români sunt femei. Nu este locul să discutăm aici cauzele. Același fenomen se constată în domeniul medical și în învățământ.

În Canada am constatat atât la facultățile de drept, cât și în instanțe, parchete și barouri, că proporțiile dintre bărbați și femei sunt egale.

Până zilele trecute, Ministru de Justiție al Canadei a fost o doamnă, care a fost schimbată ca urmare a remanierii guvernamentale. Ministrul de Justiție al provinciei Quebec este Linda Goupil, o franțuzoaică. În USA ministrul justiției este o femeie. La fel și în Franța. Louise Arbour, procurorul Tribunalului Penal Internațional, este o canadiancă. La 27 mai 1999, Louise Arbour l-a inculpat pe președintele Slobodan Miloșevici pentru crime împotriva umanității. Ea este primul magistrat internațional care a pus sub inculpare un șef de stat aflat în funcție. Louise Arbour se va întoarce în septembrie la Ottawa și îl va înlocui pe judecătorul Peter Cory de la Curtea Supremă a Canadei, care a ieșit la pensie. În locul ei se preconizează numirea doamnei Carla del Ponte, elvețiancă.

În România a fost o singură femeie ministru al justiției, Maria Bobu, numită pe criterii politice, fiind soția lui Emil Bobu. Maria Bobu făcea parte dintre cei despre care regretatul coleg Aurică Taină spunea că (...). Dima Nistor, fost judecător la Tribunalul Militar Constanța, apoi avocat, care fusese coleg cu soții Bobu la Școala Juridică din București, povestea că tovarășa ministru a fost, în tinerețe, servitoare la Buzău.

Fostul colonel Oleg Gordievski a scris că în KGB au existat numeroase femei, printre care și juriste. În 1990 a fost aleasă Miss KGB în persoana Katiei Maiorova, prima deținătoare din lume a titlului de „regină a frumuseții a serviciilor secrete”. Domnișoara Maiorova purta o vestă antiglonț cu grația unui manechin și era capabilă să-și anihileze adversarul cu „o lovitură de karate în cap”.

Fostul ministru al justiției, Gavrilă Chiuzbaian, a organizat câteva concursuri de Miss Justiție la Sinaia. Sindrofia de la Sinaia alimenta și rubrici din „Academia Cațavencu”, cea mai amuzantă fiind „Jurnal de bordel”, semnată de Nutzy Spaima Constituții. Într-un text se conchidea: „Dura lex, sed lex, domnule ministru”. Nu mică mi-a fost surpriza când am aflat că Nutzy Spaima Constituții nu era pseudonimul lui Mircea Dinescu, ci a lui Ioan Groșan, autorul volumelor „Caravana cinematografică” și „Trenul de noapte”, pe care le citeam la apariție cu plăcere.

Recent au fost condamnați doi generali de către Secția Penală a Curții Supreme de Justiție. Completul de judecată care i-a condamnat pe cei doi generali a fost compus din Mihai Ciubotaru, președinte, Cornelia Marica și Margareta Teodorescu, judecători. Nu ne îngăduim să facem aprecieri asupra legalității și temeiniciei sentinței. Credem însă că este prima dată când, în conformitate cu legea, generali ai unei armate au fost condamnați de judecători femei.

Aș vrea să menționez câteva doamne magistrat care au onorat locul pe care l-au ocupat în justiția română. Mai întâi, fosta mea colegă de facultate și prietenă Turturică Didina, judecătoare la Tribunalul Orășenesc Constanța, al cărei soț, Staicu Ionel, și el judecător, a fost arestat pe nedrept. Neputând suporta nedreptatea și presiunea socială, la începutul anului 1963, Didina a tăiat cu lama venele de la mâinile fetiței, care avea câteva luni, apoi și le-a tăiat și ea, murind amândouă. Tragedia a zguduit Constanța. Staicu Ionel a fost pus în libertate după doi ani, în sarcina lui neputându-se reține nici o faptă penală. Omul era nevinovat.

Doamna procuror Doina Condulimazi, în prezent pensionară, și-a pus în slujba adevărului inteligența, imensa putere de muncă, pregătirea juridică și o conștiinciozitate ieșită din comun ca procuror de ședință.

Rodica Moscu, fiică de învățători din Vatra Moldovei, cu lecturi alese, iubitoare de muzică simfonică și artă plastică, seamănă cu un personaj romantic dint-o piesă a lui Anton Cehov. Și-a pus inteligența sensibilitatea, instinctul juridic, cultura, imaginația și farmecul în serviciul dreptății. Este judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Tânăra doamnă Elena Vlad, procurorul șef al Secției Judiciare de la Parchetul Curții de Apel Constanța, delicată și dreaptă ca un principiu...

S-a înșelat distinsul jurist Eugen Petit. Viața a dovedit că femeile sunt apte pentru funcția de magistrat.

„Petre Comărnescu” (CHIHAIA 1993)

 Pavel Chihaia, Petre Comărnescu, „Tomis”, Constanța, martie 1993

(...)

Umbla de obicei într-un costum bleumarin sever, cu o cravată de culoare închisă, într-o ținută de profesor, constrastând cu mobilitatea deosebită a ochilor și mâinilor, care vădea energia unui jucător de base-ball parând mingea, nelăsându-se surprins, luptând până la ultima suflare pentru a învinge.

Mai târziu, către sfârșitul vieții, greaua noapte a comunismului îi mai împrăștiase acest optimism, această luminoasă și generoasă încredere în destinele lumii, în împăcarea acesteia cu Creatorul ei. Dar când l-am cunoscut, Comărnescu își reprezenta un temei nezdruncinat al valorilor, încurajând  pe cei din jur și îndemnând la înfăptuiri în spirit și frumusețe.

Atunci, în ziua în care am poposit în clădirea Fundațiilor Regale, m-a prezentat lui Alexandru Rosetti, directorul Fundațiilor, lui Corin Grossu, secretar de redacție, și lui Ovidiu Constantinescu, apoi m-a întrebat cu delicatețe despre situația mea materială. Absolvisem Facultatea de Litere, dar nu aveam nici un mijloc de trai în București și intenționam să mă întorc în Constanța. Grație lui P. C. am reușit să fiu numit împiegat la Direcția Generală a Teatrelor - unde el ocupa postul de inspector general - o slujbă modestă, dar care îmi permitea să lucrez nestingherit la înfăptuirea proiectelor mele literare.

Aveam colegi deosebit de distinși, pe Alexandru Ciorănescu, viitorul profesor de literatură comparată, pe poetul Aurel Chirescu, pe Gr. Popa, un excelent cunoscător și traducător din literatura anglo-saxonă, în sfârșit, pe colegul de generație, poetul Geo Dumitrescu. La intrarea mea, director se afla Nicolae Kirițescu, autorul piesei Gaițele.

A fost o epocă plină de activitate a lui Comărnescu, când cultura americană nu era încă pusă la index, ci dimpotrivă, publicul manifesta o curiozitate deosebită pentru noile valori de peste ocean pe care nu le putuse cunoaște în timpul războiului. Se știe că Petru Comărnescu a tradus și a prezentat în studii de înalt nivel piesele lui Eugene O Neill - recent Traian Filip a publicat în revista „Manuscriptum” interesanta corespondență dintre marele dramaturg american și traducătorul său în românește - Sherword Anderson, cărțile lui Faulkner, Dos Passos și Hemingway, o serie de chipuri și personalități din lumea politică, a presei, a sindicatelor americane, mai cu seamă în cartea sa Chipurile și priveliștile Americii, apărută în mai multe ediții, de fiecare dată cu vrednicie amplificate. Dar aceasta era numai o latură a activității lui Comărnescu, care avea o temeinică pregătire filosofică. Teza sa de doctorat de la o universitate americană, intitulată Kalokagaton (Despre frumos și bine), de inspirație neoplatoniciană, lucrată sub direcția profesorului Carr, a fost tradusă în românește de Ruxandra Oteteleșeanu. Comărnescu era legat de strălucita generație a lui M. Eliade, E. Cioran, C. Noica, M. Vulcănescu, D. D. Roșca. Se interesa îndeaproape de literatură, teatru, artele plastice. El avea o activitate complexă și generoasă, marcând orice înfăptuire cu înțelegerea sa superioară, cu cultura-i deosebită, cu o generozitate și o dăruire de sine nemaiîntâlnite. Comărnescu lupta pentru realizarea culturii românești a vremii sale, scriind eseuri, prefețe, cronici plastice, se ocupa de expoziții, spectacole, editări cu un entuziasm și o vitalitate neobișnuite, încât anii 1945-1948 sunt marcați de personalitatea și activitatea sa. De fapt, el nu făcea decât să continuie acest efort de a promova valorile românești care se înscriau firesc în circuitul valorilor universale și, totodată, de a împământeni valorile din occident și extremul orient care meritau a fi preluate de ethosul românesc. El a luptat pentru Brâncuși, de pildă, nu numai ca valoare românească, dar și ca valoare universală și un neoplatonician nu putea gândi altfel. La fel pentru Luchian, Arghezi sau Blaga, punct de vedere care, desigur, nu a fost împărtășit de funcționarii staliniști de mai târziu.

Îl găseam în cerdacul închis cu geamlâc al casei sale vechi din strada Icoanei numărul 10, pe care o împărțea cu două mătuși bătrâne, înconjurat de o bibliotecă vastă și de tablouri de Margareta Sterian, Magdalena Răsulescu, Vlasiu, sculpturi de Anghel și Vlad. Îl vedeam îngropat în cărți și broșuri, în  norul nelipsitei țigări din colțul gurii, bătând neobosit la mașină. Își bătea textele direct, făcând corecturile la mașina de scris.

Cu timpul, în jurul lui P. C. s-a format un cerc, din care făceau parte M. Sterian, Theodor Cazaban, în prezent la Paris, R. Oteteleșeanu, Florian Nicolau - mai târziu secretar al Teatrului Național - Teohar Mihadaș, Alexandru Husar și subsemnatul. Discutam filosofie și literatură, comentam articolele revistelor literare, puneam la cale unele înfăptuiri. Într-o după-amiază blândă de toamnă a apărut în cerdacul luminat de frunzișul grădinii bogate, un tânăr înalt, cu chipul sculptat în lemn, cu hainele tăiate după ultima modă, care s-a prezentat: Petru Dumitriu și ne-a făcut o confesiune filosofică legată de diploma pe care o primise la Munchen. În perioada în care a frecventat cercul Comărnescu, P. D. avea să dea lucrările sale de valoare în românește Preludiu la Electra, o piesă publicată în două numere consecutive din Revista Fundațiilor Regale, și cartea de proze, apărută tot la Fundații, Euridice.

La un moment dat, în urma unei întâlniri întâmplătoare cu un fost coleg din armată, Jan Ve Niculescu, proprietar al unei industrii textile și amator de a investi capital într-o întreprindere teatrală - soția sa franțuzoaică se pare că era actriță - P. C. spera să-și vadă visul cu ochii și să poată recomanda un repertoriu modern românesc unui teatru experimentat. Am avut mai multe conciliabule entuziasmante la care s-a hotărât să se joace în noul teatru piese de Th. C. și P. D. Tratativele erau avansate cu proprietarii teatrului din Calea Victoriei colț cu bulevardul Elisabeta - unde s-a aflat mai târziu Teatrul Armatei - dar din cauza evenimentelor, a accentuării influenței rusești, proiectul a căzut.

Tot P. C. a organizat o serie de șezători cu scriitori tineri în universități și cercuri de cultură. Eu însumi am citit cu Sorana Gurian la Facultatea de Medicină, altădată cu G. D. sau Ion Caraion. După ce am fost angajat la D. G. T. și o piesă de-a mea câștigat Premiul scriitorilor tineri al Fundațiilor, P. C. m-a încurajat să redactez primul volum dintr-o trilogie a Dobrogei, al cărui subiect îl interesa. Când i-am adus romanul, scris de mână, l-a parcurs pe nerăsuflate, mi-a făcut o prefață frumoasă - care din motive redacționale nu a apărut - și mia- dat întâlnire la editura Cultura Națională. În trei sau patru luni, cartea mea Blocada era apărută.

Răsturnările din cursul anului 1948, impunerea politicii și culturii rusești a oprit elanul culturii românești de după război. S-a încercat chiar nimicirea ei totală, ca în Basarabia sovietică. P. C. cu studii în America și propagator al valorilor occidentale a fost printre cei mai vizați și a primit din plin lovituri de la cei de la care s-a așteptat și de la cei de la care nu s-a așteptat. El a trebuit să intre în anonimat , ca atâția alții, lăsând să vorbească funcționarii de partid.

Eu am pierdut la începutul lui 1948 postul de la D. G. T. și a trebuit să părăsesc Bucureștiul. În anii care au urmat, l-am văzut destul de rar pe P. C., întotdeauna evocând valorile care ne erau scumpe și pe care nu le credeam pentru totdeauna pierdute.

Îmi amintesc de o întâlnire de pe terasa Cazinoului din Constanța mult mai târziu, prin 1967, după ce P. C. fusese comisar al unei expoziții de pictură la Veneția (cred a lui Ion Țuculescu) și putuse vizita și Parisul. Atunci mi-a relatat mie și soției mele despre cercurile de români din vest, despre cenaclul lui Leonid Mămăligă din Paris, despre E. Ionescu și M. Eliade. Întâmplarea a făcut să parcurg nu demult în Fragments d un journal a lui Eliade, care mi-a căzut în mână la Munchen, pasajul unde vorbește de întâlnirea cu Comărnescu, același la care se referea criticul când am întârziat în seara de toamnă pe terasa Cazinoului din Constanța. „Puțin înainte de amiază”, scrie Eliade, „a sosit P. C., însoțit de Ionel .și Marga Jianu. După 27 de ani a rămas neschimbat; poate puțin mai slab, cu părul spre gri - și totuși fumează 50 de țigarete pe zi. P. C. a rămas la fel de volubil ca în timpul tinereții noastre. Afirmă că ceva s-a schimbat în România în ultimii ani, dar nu trebuie să ne facem mari iluzii. Pentru că nu are catedră  la universitate și nu este nici academician, trebuie să lucreze pentru a trăi 12 ore pe zi”.

Inevitabil, l-am întrebat, atunci când am dialogat, pe terasa din marginea mării, de ce nu a rămas în Occident. Nu îmi amintesc răspunsul, dar cred că se referea la cele două mătuși bătrâne, pe care le avea în grijă. P. C. a fost omul cel ma generos pe care l-am cunoscut și creștin în adevăratul sens al cuvântului.

Când l-am întâlnit ultima oară pe bd. Magheru, cancerul își pusese pecetea pe chipul său. Am discutat despre ultima sa carte, care tocmai îi apăruse, Îndreptar artistic din Moldova de nord, în care analiza miracolul artistic moldovenesc în contextul culturii europene renascentiste. Vorbea cu dificultate, deplângând ca de obicei prăbușirea tradițiilor românești, promovarea imposturii. A amintit de I. J., de care îl lega o profundă prietenie, și de E. Ionescu.

Îmi pare semnificativ faptul că P. C., care și-a căutat înțelepciunea în izvoarele gândirii universale, și-a hotărât locul de veci în preajma acestei cronici din veșnicie care este scena Judecății de Apoi din Voroneț. Zugravul a reprezentat marea flacără care înghite pe cei păcătoși într-o răsucire încremenită și dincolo de ea grupurile celor drepți, cu siluete transfigurate și un nesfârșit alai de aureole stelare care dau mai multă intensitate acelui albastru închis, albastru de Voroneț, învăluind ființele cu un pătrunzător contur.

Mă gândesc la mormântul lui P. C., acolo în ograda bisericuței de la Voroneț, la serile blânde vară sau la zăpada care pogoară și se așterne tăcută pe locul veșniciei sale pământești și la moartea care i-a urmat vieții, în fața uriașei fresce a Judecății ordonată după legi divine. Și poate nu Judecata în sine l-a atras încă din timpul vieții la Voroneț, ci speranța acestui univers admirabil, a unei lumi perfecte, unde binele triumfă neîncetat în perspectiva fără umbră a frumuseții.

„Întâlniri cu oameni” (ZAMFIRESCU 1989)

 Ion Zamfirescu, Întâlniri cu oameni. Întâlniri cu viața, Eminescu, București, 1989

5 Ateneiștii
Preliminarii
Conferințele Ateneului
În lumea ateneistă. Momente, stări de spirit, figuri
dr. Const. Angelescu
Gh. Adamescu
Ștefan C. Ioan
Radu Rosetti
Costin Petrescu
Ștefan Pop
Ion Petrovici
dr. D. Paulian
Gh. Țițeica
D. Pompei
V. Vâlcovici
Scrutare într-un bilanț

69 Cum i-am cunoscut
Mircea Florian
G. M. Cantacuzino
C. C. Giurescu
Const. Brăiloiu
Ion Marin Sadoveanu
Augustin Z. N. Pop
Nae Ionescu
George Fotino
Zoe Claudian
Șerban Cioculescu
Ion Chiricuță
Din nou în cancelaria de la „Lazăr” (Eftimie Metaxa, Grigore Orășanu, Virgil Hilt, I. Dimitriu-Bârlad, Ion Buricescu)

219 Treceri prin presa vremii
„Articolul de ziar”
Anii de colaborare la „Adevărul”
Sub starea de spirit a războiului. Perioada de la „Jurnalul”
Pledoarie pentru un om și pentru pace. Colaborarea la „Semnalul”
Cuvânt de încheiere

307 Ceea ce știu mai adânc

coperta IV: „Nu sunt un negator propriuz-zis al conceptelor de sincronie și protocronie; nu sunt, însă, nici un entuziast al lor. Atât primul concept, cât și celălalt, îmi par de factură livrescă; mai proprii deci pentru retorici de sistem pentru pătrundere și cuprindere de realități. Important, în viața unei culturi naționale, nu este car această cultură să proclame întreceri sau performanțe, ci să-și urmeze cu continuitate un mers al ei organic. Un mers organic, anume, în acord cu puterile ei de realizare; cu aspirațiile ei posibile; cu valorile acelea putând să-o aducă durabil în prețuirea și agregările lumii.

Rezum, în câteva cuvinte, ceea ce știu mai adânc din tot ce am trăit și am învățat până acum. Aici, pe această latitudine românească de istorie și cultură, se aștern de milenii cuprinsuri întregi de adevăr și umanitate. Regret că nu am decât această singură viață, pe care să i-o fi putut dărui”. Ion Zamfirescu

„Permanențe. Istoria militară a poporului român” (POENARU 1985)

 G. Poenaru, Permanențe. Istoria militară a poporului român, „Tomis”, Constanța

Concepută în 10 volume, Istoria militară a poporului român, lucrare de sinteză ce întrunește eforturile unui larg și prestigios colectiv de specialiști, a intrat deja în conștiința publicului ca un eveniment editorial, prin apariția primului volum la sfârșitul anului trecut. Permanența și evoluția civilizației românești, originalitatea creației de valori materiale și spirituale a poporului nostru în vatra sa carpato-danubiano-pontică, păstrarea neștirbită a comunității de limbă, tradiții, așezăminte, aspirații în matca vechii Dacii, în pofida vicisitudinilor istorice, a granițelor vremelnice și artificiale trasate de imperii, sunt coordonate legate indisolubil de lupta multimilenară de apărare a pământului străbun, de afirmarea continuă și vehementă a idealurilor de dreptate, independență și unitate. Iată de ce reconstituirea istoriei militare naționale, ca o parte integrantă și inseparabilă a istoriei patriei, a stimulat interesul istoricilor, conducând în vastul edificiu istoriografic inițiat acum sub auspiciile Comisiei române de istorie militară și Centrului de studii și cercetări de istorie și teorie militară. Comisia de coordonare a acestei lucrări de exegeză este formată din general-colonel dr. Constantin Olteanu (președinte), acad. Ștefan Pascu, general-locotenent dr. Ilie Ceaușescu (coordonator principal), general colonel Vasile Milea, prof. univ. dr. Ștefan Ștefănescu, general maior Constantin Antip, conf. univ. dr. Mircea Mușat, colonel dr. Gheorghe Tudor, colonel dr. Al. Gh. Savu, colonel dr. Florian Tucă. În substanțiala prefață la primul volum, subliniind semnificațiile întregii lucrări, comisia de coordonare consideră elaborarea Istoriei militare a poporului român ca un act de înaltă îndatorire patriotică și probitate științifică, ca o operă cuprinzătoare a faptelor de virtute, jertfă și nemurire a poporului român, reliefând lupta sa dreaptă pentru libertate, neatârnare și unitate, contribuția sa la cauza libertății și înțelegerii pașnice, creatoare, în această parte a lumii. Corolar al întregii istorii românești din cele mai vechi timpuri până azi, vocația pașnică constituie ideea cheie a întregii lucrări: „Vocația poporului român a fost și a rămas construcția pașnică, aspirația spre bună înțelegere cu toate neamurile din jur, dorința de conlucrare cu toate semințiile pământului. Lui i-au repugnat sfada, spiritul de aventură, brigandajul, mărirea deșartă clădită pe suferințele și împilarea altora. Mărturie a aceleiași vocații de pace și înțelegere a românilor stă și faptul că ei nu au recurs niciodată la forța armelor pentru anexa teritorii străine și nu au impus vreodată altor  popoare condiții care le-ar fi lezat acestora demnitatea, independența sau aspirațiile legitime spre progres”. De-a lungul istoriei frământate a poporului nostru, armiile române au trebuit să înfrunte forțe potrivnice adesea inegale, să facă față unor situații dramatice, să reziste unor valuri succesive de agresori, dar niciodată nu a invadat alte popoare, ci dimpotrivă, au participat la eliberarea altor națiuni și popoare. Alte idei importante urmărite în lucrare se constituie ca răspunsuri la întrebările: „Cum a reușit poporul român să supraviețuiască atâtor cumplite încercări? Să alunge invadatori ce păreau invincibili? Să scutere dominații străine ce se voiau eterne? Să înainteze, pas cu pas, spre acel „viitor de aur” visat de toate generațiile de patrioți ai trecutului?” Refuzând explicația celor ce au invocat un „miracol românesc”, lucrarea își propune (și realizează exemplar în primul) să argumenteze prin datele istoriei, prin adevărul desprins din derularea evenimențială, virtuțile poporului român, vigoarea, tenacitatea, destoinicia, iscusința militară și diplomatic, eroismul și, mai presus de orice, patriotismul său, voința sa de trăi liber și stăpân în țara sa, caracter moștenit de la străbunii geto-daci ți păstrat nealterat până azi. Tradiția primului stat dac centralizat și independent al lui Burebista, înfloritoarei civilizații dacice din vremea lui Decebal, ca și mândria etnogenezei daco-romane, spiritului dac și latin îngemănat, s-au perpetuat prin timp peste încercările cumplite ale valurilor succesive ale atâtor migrații și năvăliri. Tot așa, modurile specifice de organizare ale românilor în obști și „romanii populare”, în „țări” și voievodate, românii păstrându-și astfel unitatea,, atât în cuget și simțire, cât și în forme de organizare și apărare specifice, aceleași în întreg spațiul carpato-danubiano-pontic. Idea și dealul unității străbat istoria noastră, conturându-se deplin ca o realitate perenă, existentă prin milenii, realizată scalar, în dialectica evoluției societății românești și în contextul istoric general. În unitate stă explicația așa-zisului „miracol românesc”, unitatea este forța destinului nostru în lume.

Operă informativă și formativă, Istoria militară a poporului român își bazează argumentația pe izvoare. mărturii, documente, pe date și fapte relevante, constituind o sinteză a tuturor cercetărilor efectuate în această direcție din trecut până azi. De la descrierile și lucrările de istorie militară efectuate începând cu cronicarii, continuând cu D. Cantemir, cu corifeii Școlii Ardelene, cu pașoptiștii, între care N. Bălcescu ocupă un loc proeminent, la cercetările și primele sinteze oferite de mari istorici ca Xenopol și Iorga, de generalul Radu Rosetti și alții, nimic nu a fost uitat, dimpotrivă, totul este și urmează a fi fructificat, în corelare cu fertilele studii și cercetări de istorie a patriei întreprinse în anii noștri. Lucrarea aduce astfel nu numai un bogat material informativ și ideatic sintetizat ca atare, ci și numeroase date și aspecte inedite, unele contribuții având chiar un caracter de pionierat. Se înțelege, interpretarea fenomenelor și evenimentelor, a evoluției societății românești, în ansamblu, și a aspectelor militare, în speță, au la bază principiile materialismului dialectic și istoric, documentele programatice ale partidului nostru. Lucrarea evidențiază rolul avut în orientarea istoriografiei românești actuale de secretarul general al partidului președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, fiind citate, atât în prefață, cât și în cuprinsul primului volum, idei-forță și formulări limpezi, lapidare, luminoase punți unind trecutul cu prezentul și viitorul, din opera sa. Înțelegem astfel și prețuim mai bine învățămintele trecutului în lumina prezentului, istoria scrisă fiind nu numai reflectarea istoriei trăite a poporului, ci și un important mijloc de educație, o pârghie modelatoare, un factor mobilizator. „Cunoscând istoria glorioasă a poporului nostru, luptele și sacrificiile înaintașilor noștri, strădaniile lor în perfecționarea creației materiale și spirituale - arată președintele țării noastre - învățăm să prețuim și să iubim mai mult, mai profund, cuceririle prezentului, să facem totul pentru a le dezvolta, pentru a făuri istoria nouă a patriei noastre, istoria socialismului și comunismului”. Citind acest nobil îndemn ca motto la primul volum, alcătuitorii lucrării au reliefat astfel rolul modelator al ei, împreună cu semnificația mai largă a participării conștiente și active la propășirea patriei din prezent către viitor.

Primul volum din Istoria militară a poporului român derulează și interpretează datele și evenimentele din cele mai vechi timpuri până în secolul XIV. faptele istorice, aspectele militare sunt structurate pe capitole și subcapitole nu numai cronologic, peste tot urmărindu-se dialectica fenomenelor, raporturile cauzale, semnificațiile, fiind subliniate ideile ce se desprind din evoluția noastră istorică. Accentul pus pe rolul maselor făuritoare ale istoriei nu pierde din vedere contribuția personalităților istorice, formele organizaționale, fiind reliefate cristalizările statale, instituțiile, modurile de apărare specifice, evoluția și unitatea noastră etnoculturală, în contextul împrejurărilor istorice adesea nefaste. Interesante sunt comentariile privitoare la tradiția statului geto-dac, sistemul de fortificații, modul specific de apărare al străbunilor noștri, cetățile, uneltele și armele lor fiind descrise în legătură cu vocația alor creatoare, cu voința lor nestrămutată de unitate și permanență. Capitolul consacrat tradițiilor social-politice ale românilor, formelor lor organizaționale, se continuă firesc cu reliefarea rezistenței poporului nostru prin secolele de izbeliște ale atâtor migrații, demn de evidențiat fiind interesul acordat  - prin coroborarea tuturor datelor cunoscute până în prezent - prezenței neîntrerupte ale formelor de organizare specifice (obști, „romanii populare”), întrunind și nutrind continuu capacitatea de apărare față de agresori. Un capitol este destinat , în continuare, luptei formațiunilor politice românești pentru apărarea autonomiei lor (sec. VIII - mijlocul sec. XIII).

La capătul acestor mențiuni (ce ar putea fi extinse, dată fiind importanța temelor abordate) se cuvine sî dăm lista autorilor ce au conlucrat la reușita acestui prim volum: prof. univ. dr. Ion Barnea, dr. vasile Boroneanț, prof. Hadrian Daicoviciu, cercetător științific dr. Petre Diaconu, locotenent-major Mircea Dogaru, cercetător științific Catrinel Domăneanțu, cercetător științific Radu Harhoiu, cercetător științific Sergiu Iosipescu, muzeograf principal Floricel Marinescu, dr. Dardu Nicolăescu-Plopșor, dr. Radu Popa, colonel dr. Al. Gh. Savu, colonel dr. Florian Tucă, colonel dr. Gheorghe Tudor, colonel dr. Cristian Vlădescu, dr. Alexandru Vulpe, prof. univ. dr. docent Radu Vulpe, cercetător științific Mihail Zahariade.

„Dicționar de economie politică” (CONSTANTINESCU 1974)

 Nicolae N. Constantinescu (redactor responsabil), Dicționar de economie politică, Editura Politică, București, 1974

Colegiul de redacție:
prof. univ. dr. docent Nicolae N. Constantinescu, membru corespondent al Academiei RSR (redactor responsabil)
prof. univ. dr. Gheorghe P. Apostol, membru corespondent al Academiei de Științe Sociale și Politice
conf. univ. dr. Constantin Bichi
prof. univ. dr. Niță Dobrotă
prof. univ. dr. Constantin Enache
prof. univ. dr. Constantin Manolescu
prof. univ. dr. Marin Mehedințu
conf. univ. dr. Nicolae Nichitu
conf. univ. dr. Costache Sandu
conf. univ. dr. Gheorghe I. Tomescu
prof. univ. dr. Ioan Zahiu, membru corespondent al Academiei de Științe Sociale și Politice (membri)
conf. univ. dr. Viorica Nicolae 
conf. univ. dr. Costache Sandu (secretari științifici)

Editura Politică (decorată cu ordinul „Steaua RSR” clasa I): 
Natalia Stănciulescu, șef de redacție
Mircea Șerb, redactor principal
Ioan Zahiu, director adjunct (responsabil)
Valeriu Șuteu, coordonare lexicografică

„A” și „B”

abandon

abolire

abstinență

abstractizare

Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România

Academia Republicii Socialiste România

accelerator

accept

accize

achiziții

achiziții de stat

acont

acord global

Acord Global pentru Tarife și Comerț

acorduri de produse

acreditiv

activ

actualizare

actuar

actuariat

acționar

acțiune

acumulare

acumulare bănească

acumulare capitalistă

acumulare primitivă a capitalului

acumulare socialistă

adaos comercial

adunarea generală a CAP

adunarea generală a oamenilor muncii

ad-valorum

AELS

Aganbeghian, Abel Ghesevici

Agenția Internațională de Energie Atomică

ager publicus

agio

agrarianism

agricultură

AIEA 

AIACI

aleator

algoritm

Alianța cooperatistă internațională

alianța muncitorească-țărănească

Alianța pentru progres

alienare

alocarea resurselor

al pari

amenajarea teritoriului 

amortizare

analiza activității economice a unităților socialiste

analiză

analiză economică

analiză operațională

anarhie

anchetă

andosare

angajament

angajare

Angelescu, Nicolae

antagonism

„Anti-Duhring”

anti-trust

antreprenor

anuitate

aparat de producție

aprovizionare 

arbitraj de stat

arendaș

arendă

argat

aristocrație

Aristotel

armată industrială de rezervă

armator

arondare

Arrow, Kenneth J.

arvună

aservire economică

asigurare

asigurat

asigurări sociale

asigurător

Asociația Europeană a Liberului Schimb

Asociația Latino-Americană a Comerțului Liber

asociația intercooperatistă

asociere între unitățile de stat și cooperativele agricole de producție

Aurelian, Petru S.

austromarxism

autarhie

autoconsum

autocontrol

autofinanțare

autoimpunere

automatizare

autonomia unităților economice de stat

aval

avans

avantaj economic

avere obștească a CAP

avânt economic

„Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei”

avuție națională

baisse

balanța economiei naționale

balanța fondurilor fixe

balanța forței de muncă

balanța legăturilor dintre ramuri

balanța venitului național

balanța veniturilor și cheltuielilor bănești ale populației

balanță

balanță comercială

balanță de conturi

balanță de plăți

ban

Banca de Investiții a R. S. România

Banca Internațională de Colaborare Economică

Banca Internațională de Investiții

Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare

Banca Națională a Republicii Socialiste România

Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară

Banca Română de Comerț Exterior

bancă

bancnotă

bani

bani de hârtie

Banking principle

Banking school

Baran, Paul

Barițiu, George

bază de materii prime

bază economică

bază tehnico-materială

bazar

„Bazele criticii economiei politice”

Bălcescu, Nicolae

„bedaux”

behaviorism

beneficiar

beneficiu

beneficiul întreprinzătorului

Benelux

Bernstein, Eduard

BICE

BII

bilanț

bilateralism

bilet de bancă

bilet la ordin

BIRD

blocadă economică

blocuri valutare

bogăție națională

Bognar, Josef

Bogomolov, Oleg Timofeecvici

Bohm-Bawerk, Eugen

boicot economic

boierime

bon de tezaur

boom

breaslă

Brentano, Lujo

buget

buget de familie

bugetul „Heller”

bunuri de consum

bunuri de folosință îndelungată

bunuri economice

burghezie

bursă

Bucher, Karl

CAER

calcul economic

calculator electronic

calea „americană”

calea „prusacă”

calificare

calitatea produselor

calitatea vieții

camătă

cambie

cameralism

Cameră de comerț și industrie

Campanella, Tommaso

Cantemir, Dimitrie

cantitatea de bani necesară circulației

CAP

capacitate de producție

capital

capitalism

capitalism de stat

capitalism monopolist de stat

capitalism muribund

capitalism „popular”

capitalismul din România

„Capitalul”

„Capitalul financiar”

cartel

Casa de Economii și Consemnațiuni

casă de credit

casă de economii

categorie economică

Cato cel Bătrân

Cautilia

cauzalitate

Ceaușescu Nicolae

cec

CEC

CECO

CEE

centrală industrială

centralism democratic în conducerea economiei națională

CEPAL

cercetare economică

cercetare operațională

cerere

Cernâșevski, Nikolai Gavrilovici

chartism

cheltuieli

cheltuieli bugetare

chiaburime

chimizare a producției

chirie

cibernetică economică

ciclu de afaceri

ciclu de producție

ciclu economic capitalist

ciclu investițional

ciclu „Kondratieff”

ciclu tehnologic

circuit economic

circuitul capitalului

circuitul fondurilor de producție

circulație bănească

clacă

Clark, John Bates

clasă muncitoare

clasă socială

Claude, Henri

clauza națiunii celei mai favorizate

clauză aur

clauză valută

clearing

client

coaliție burghezo-moșierească

coeficientul marginal al investiției

cointeresare materială

colaborare economică

colectare

colectivism

colhoz

colon

colonialism

colonie

comandă

comanditar

combinare a producției

combinat

combinat agro-industrial

combinat industrial

comerț

Comisia Dunării

Comisia Economică ONU pentru America Latină

Comisia Economică ONU pentru Europa

Comitetul de Stat al Planificării

Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală

Comitetul de stat pentru prețuri

Comitetul oamenilor muncii pentru conducerea activității economice și sociale

Commonwealth

compensare

complex economic național

complex militar-industrial

compoziția fondurilor de producție

compoziția organică a capitalului

comunism 

comunism de război

Comunitatea Economică Europeană

Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului 

concentrarea capitalului

concentrarea producției

concentrarea producției agricole

concern 

concesiune

concurență

condiții de muncă

Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare

conglomerat

conjunctură

conosament

consemnare

conservatorism

consfătuire de producție

Consiliu cooperatist

Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale

Consiliul de Ajutor Economic Reciproc

Consiliul de Conducere al CAP

Consiliul de Conducerea al ministerului

Consiliul Economic și Social ONU

Controlul Financiar Bancar

Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie

Consiliul oamenilor muncii pentru conducerea activității economice și sociale

Consiliul Organizării Economico-Sociale

Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României

consolidarea economico-organizatorice a CAP

consorțiu

Constantinescu, Mitiță

construcții capitale

consulting

consum

conștiință economică

cont

contabilitate

contabilitate națională

contingentare

contract

contractare de produse agricole

contradicția dintre caracterul social al producției și însușirea privat-capitalistă a rezultatelor ei

contradicția dintre munca concretă și munca abstractă

contradicția dintre munca individuală (timpul de muncă individual) și munca socială (timpul de muncă socialmente necesar)

contradicția dintre muncă și capital

contradicția dintre muncă și consum

contradicția dintre valoarea de întrebuințare și valoare

contradicție economică

contribuția pentru asigurările sociale de stat

„Contribuții la critica economiei politice”

control

convenție

convergența sistemelor

conversiune

convertibilitatea monedei

cooperare (cooperație) a muncii

cooperare economică internațională

cooperare în producție

cooperatism (socialism cooperatist)

cooperativă

cooperativă agricolă de producție

cooperativă de consum

cooperativă de credit

cooperativă de desfacere

cooperativă meșteșugărească

cooperativizare a agriculturii

cooperație

corelație

corelație economică

corner

corporatism

corporație

cont

cont marginal

costul vieții

costuri comparative de producție

costuri directe

costuri indirecte

cota bursei

cotă de amortizare

cotă de export

cotă de import

cote obligatorii

crah economic

creanță

credit

creditor

creștere echilibrată a economiei naționale

creștere economică (teorii burgheze)

creștere economică în socialism

„Critica Programului de la Gotha”

criza generală a capitalismului

criză bănească

criză de bursă

criză de credit

criză economică

criză valutară

CSEAL

CSP

„Cu privire la așa zisa problemă a piețelor”

curba creșterii

curba de indiferență

„curbă de sacrificiu”

curbă logistică

curentul industrialist în România

currency principle

currency school

curs al acțiiunilor

curs de revenire

curs obligatoriu

curs valutar

cursul schimbului

Curtea Superioară de Control Financiar

datorie publică

debitor

debușeu

decalaj economic

Deceniul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare

declin economic

decolonizare

decontări

deficit

deflație

demarcaj

„democratizarea capitalului”

democrație corporativă

democrație economică socialistă

demografie

Denis, Henri

deosebiri esențiale dintre munca fizică și munca intelectuală în socialism

deosebiri esențiale între oraș și sat în socialism

deosebiri naționale între salarii

dependență economică

depozit bancar

depreciere

depresiune

„Despre cooperație”

„Despre principiile economiei politice și ale impunerii”

determinism economic

devalorizare

deviză

deviză aur

deviză forte

dezechilibru

dezvoltarea capitalismului în agricultură

dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii

dialectică

Diamant, Teodor Mehtupciu

dictat economic

diferențierea micilor producători

„difuziunea proprietății”

dijmă

dimensionarea optimă a întreprinderii

dinamică

„dinamică economică”

dinamism economic

Direcția centrală de dispecer a sistemelor energetice

dirijism

disagio

disciplină contractuală

disciplină de plan

disciplină financiară

disciplină în muncă

dispersie

disponibilități bănești

disproporții economice

distribuirea venitului național

distribuție comercială

distribuție statistică

diversificarea producției

dividend

diviziunea internațională a muncii

diviziunea naturală a muncii

diviziunea socială a muncii

Dobb, Maurice H.

dobândă

Dobrev, Kristiu

Dobrogeanu-Gherea, Constantin

doctrină economică

„dogma lui Smith”

dogmatism

domeniu al coroanei

domeniu feudal

dominația monopolurilor 

dominație economică

dominion

doză marginală

dreptul de tragere special

dublul caracter al muncii

dumping

duopol

durată de recuperare a investițiilor

durată medie a vieții

ecart-type

echilibru bănesc

echilibru bugetar

echilibru economic

echilibru economic general

echilibru economic parțial

echilibru financiar

echilibru în profil de ramură

echilibru în profil teritorial

echilibru natural-material

echilibru valutar

echitate

echivalent ca formă a valorii

ecologie

economat

econometrie

„economia bunăstării”

„Economicul și politicul în epoca dictaturii proletariatului”

economie

economie aplicată

economie complementară

economie complexă

economie de muncă

economie de ramură

economie de scară

economie de schimb

economie dominantă

„economie generalizată”

economie matematică

„economie mixtă”

economie mondială

economie naturală

economie națională

economie patriarhală

economie planificată

economie politică

economie politică burgheză clasică

economie politică marxist-leninistă

economie politică mic-burgheză

economie politică vulgară

economie socialistă unitară

economie subdezvoltată (slab dezvoltată)

economii

economii bănești ale populației

economist

ECOSOC

efect comercial

efect de antrenare

efect de dominație

efect de propagare

efect de substituție

efect util

eficiența economică a comerțului exterior

eficiența economică a investițiilor

eficiența economică a tehnicii noi

eficiența globală a fondurilor de producție

eficiența marginală a capitalului

eficiența netă a fondurilor de producție

eficiența economică

Efimov, Anatolii Nikoalevici

egalitarism

egalizarea nivelurilor de dezvoltare economică a țărilor socialiste

egalizarea ratei profitului

elasticitate

electrificare

embargo

embatic

emigrare

emisiune bănească

Engels, Friederich

engineering

entropie

„Era Socialistă”

Erasm din Rotterdam

Erdos, Peter

ergonomie

etalon al prețurilor

etalon aur

etalon aur-devize

etalon aur-lingouri

etatizare

EURATOM

eurodolar

evaluare

evaziune fiscală

evidență economică

ex-ante

excedent

expansiune

experiment economic

exploatare a bogățiilor naturale

exploatare colonială

exploatarea omului de către om

exploatație

explozie demografică

exponențial

export

ex-post

expropriere

extrapolare

fabianism

fabrică

factor de producție

factori economico-financiari

falanster

faliment

FAO

Federal Reserve System

Fedorenko, Nikolai Prokofievici

fenomen economic

fermă

fermă agricolă

fermier

fertilitatea solului

fetișismul mărfii

feudalism

feudă

finanțare

finanțe

firmă

fisc

fiscalitate

fiziocratism

fluctuația forței de muncă

fluiditate

FMI

„foarfeca prețurilor”

fond alimentar

fond central de produse agricole

fond centralizat de mărfuri

fond de acumulare

fond de ajutor în natură

fond de amortizare

fond de asigurare

fond de compensare a cheltuielilor de forță de muncă

fond de consum

fond de dezvoltare

fond de dezvoltare a CAP

fond de înlocuire 

fond de retribuire

fond de retribuire după muncă în CAP

fond de rezervă

fond descentralizat de mărfuri

fond forestier

fond funciar

fond indivizibil

fond împrumutat

fond național de dezvoltare economico-socială

Fondul Monetar Internațional

fondul pieței

fonduri circulante

fonduri de circulație

fonduri de producție

fonduri fixe

fonduri fixe cu destinație socială

fonduri proprii

fonduri sociale

fordism

formațiune social-economică

formă a valorii

„formula trinitară”

forța de muncă

forța productivă a muncii

forță de producție

Foureastie, Jean

Fourier, Charles

Frisch, Ragnar

Friss, Istvan

funcție

funcție de consum

funcție de economisire

funcție de investiție

funcție de producție

funcție exponențială

Garoflid, Constantin

Gatovski, Lev Markovici

GATT

gestiune economică socialistă

Ghica, Ion

ghildă

gir

gândire economică burgheză în România

gândirea economică din România în orânduirile precapitaliste

gândirea economică marxistă în România

Gold Bullion Standard

Gold Exchange Standard

Gold Standard

Golescu, A. G.

Golescu, Dinicu

gospodărie agricolă colectivă

gospodărie agricolă de stat

gospodăria personală membrului CAP

gospodărie țărănească individuală

grevă

Grigorov, Kiril

grupa „A”

grupa „B”

Gorley, John G.

Haberler, Gottfried

Haceaturov, Tigran Sergheevici

Hammurabi

hantru

haos economic

Harrod, Ray F.
Hasdeu, Bogdan Petriceicu

hausse

Hay, Laszlo

hedonism

„hemoragia dolarului”

Hersen, Aleksandr Ivanovici

Hicks, John R.

Hifferding, Rudolf

hârtie de valoare

hârtie monedă

homo economicus

iarmaroc

IAS

ideologie economică

ierbărit

imigrare

imobilizare de fonduri

imperialism

„Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului”

import

import de regularizare

impozit pe circulația mărfurilor

impozit pe venit

impozite

„Impozitul în natură”

imputație

independență economică

independență economico-operativă

indicator economic

indicator tarifar

indice

indice al costului vieții

indice al prețului cu amănuntului

indice al prețului de cost

indici al puterii de cumpărare a banilor

industrialism

industrializare

industrie

industrie casnică

industrie-cheie

inflație

infrastructură

inovație

Inozemțov, Nikolai Nikolaevici

input-output

Institutul Central de Cercetări Economice

Institutul Internațional pentru Probleme Economice ale Sistemului Mondial Socialist

Institutul Unit pentru Cercetări Nucleare - Dubna

instituționalism

integrare economică

intelectualitate

intensificarea muncii

intensivitatea agriculturii

INTERCHIM

interese economice

INTERMETAL

internaționalism

internaționalizare a capitalului

INTERSPUTNIK

intervenția statului în economie

intervenție valutară

inventar

invenție

investiție

iobag

iobăgie

Ionescu de la Brad, Ion

Ionescu-Rion, Raicu

ipotecă

Ipuver

ISO

îmbunătățiri funciare

împrumut

înapoiere economică

întovărășire agricolă

întrecere socialistă

întreprindere

Întreprindere agricolă de stat

întreprinzător

învățământ economic

înviorare

învoieli agricole

Jak, Nathan

jeler

jeton

Kalecki, Michal

Kamenev, Evghenii

Kantarovici, Leonid Vitalovici

Kautsky, Karl

Keynes, John Maynard

keynesism

know-how

Kogălniceanu, Mihail

Knalov, Ghenrich Abramovici

Kuczynski, Jurgen

Kuznets, Simon

laissez faire, laissez passer

landlord

Lange, Oscar

Lao-Tzi

latifundiar

Lazarov, Kiril

leasing

lege economică

lege economică fundamentală

legea acumulării socialiste

legea anarhiei

legea cantității de bani necesară în circulație

legea concordanței relațiilor de producție cu caracterul și nivelul relațiilor de producție

legea concurenței

legea costurilor comparative

legea creșterii cu precădere a producției mijloacelor de producție 

legea creșterii necesităților de consum

legea creșterii productivității muncii

„legea de aramă a salariului”

legea dezvoltării inegale și în salturi economice și politice a țările capitaliste în imperialism

legea dezvoltării planice proporționale a economiei naționale

legea economică fundamentală a capitalismului

legea economică fundamentală a comunei primitive

legea economică fundamentală a feudalismului

legea economică fundamentală a sclavagismului

legea economică fundamentală a socialismului

legea economiei de timp

legea egalizării ratei profitului

legea generală a acumulării capitaliste

legea lui Gresham

legea numerelor mari

legea populației

legea profitului ridicat de monopol

legea repartiției după muncă

legea tendinței de scădere a artei profitului

legea valorii

legile generale al revoluției și construcției socialiste

legislație

legitate

Lenin, Vladimir Ilici

Leontiev, Lev Avramovici

leu

leu valută

liberalism economic

liberalizare

liberschimbism

licență

licitație

lichiditate

lichiditate internațională

Lipinski, Edward

List, Friederich

livrare

loc de muncă

locație (locațiune)

lock-out

lombard

lucrări publice

macroeconomie

Madgearu, Virgil N.

Malthus, Thomas Robert

malthusianism

„Manifestul Partidului Comunist”

Manoilescu, Mihail

manufactură

marca de comerț și serviciu

marca fabricii

„Marea inițiativă”

marfă

marginalism

marketing

Marshall, Alfred

Marțian-Pop, Dionisie

Marx, Karl

marxism-leninism

mașinism

Mateev, Evghenii

Mateev, Ivan Ștefanov

materiale

materialism

materialism dialectic și istoric

materialism economic

materii prime

matriarhat

matrice

maximizare

mecanizare

mediană

medic

medie

Melich, Alojay

Monger, Carl

mercantilism

meșteșug

metoda economiei politice

metodă de planificare

metodă de studiere a muncii

metodă matematică în economie

metodă rațională de muncă

metodă statistică

metodologie

metropolă

microeconomie

migrația capitalului

migrația forței de muncă

mijloace circulante

mijloace de consum

mijloace de producție

mijloace fixe

mijloc de muncă

Milekovski, Abram Gherasimovici

militarism

militarizarea economiei naționale

minifundie

minim de trai

minimizare

Mladenatz, Gromoslav

mobilitatea profesională

mod de producție

mod de producție al comunei primitive

mod de producție „asiatic”

mod de producție capitalist 

mod de producție comunist

mod de producție feudal

mod de producție sclavagist

mod de producție socialist

model economic

modelare economică

modernizare

modernizarea economiei naționale

monedă

monedă de rezervă

monocultură

monopol

monopol de stat

monopol valutar

monopolism

monopolizare

monopolul asupra pământului ca obiect al economiei

monopolul comerțului exterior

monopolul proprietății private asupra pământului

monopoluri internaționale

monoproducție

monopson

Montchretien, Antoine de 

Morus (More), sir Thomas

moșie

moșierime

moșnean

multilateralism

multiplicator

Mun, Thomas

muncă

„Muncă salariată”

muncitor

muncitor productiv

muncitor productiv colectiv

Mușoiu, Panait

narodnicism

NATO

naționalizare

negocieri colective

Nemcinov, Vasili Srrgheevici

neoclasicism

neocolonialism

neoiobăgie

neokeynesism

neoliberalism

neomalthusianism

neomarginalism

NEP

nevoi sociale

New Deal

nivel absolut

nivel de dezvoltare economică

nivel de trai

nivel relativ

nominalism

normativ

normativ al mijloacelor circulante

normă de aprovizionare

normă de consum de materiale

normă de muncă

normă de personal

normă de producție

normă de timp

Noua Politică Economică

Novojilov, Valentin Valentinovici

obiect al muncii

obiecte de consum

obiectul economiei politice

obligațiune

obște

oca

OCCE

OCDE

OCPT

ofertă

oficiile industriale

OIM

oligarhie financiară

oligopol

ONU

ONUDI

OPEC

open-market

operațiuni pe piață deschisă

opoziția dintre munca fizică și munca intelectuală

opoziția dintre oraș și sat

optim eonomico-social

optimizare economică

opțiune

ordinator

organigramă

organizare a muncii

organizare a producției

Organizația de Colaborare în domeniul Căilor Ferate

Organizația de Colaborare a Țărilor Socialiste în domeniul Comunicațiilor Poștale și Telecomunicațiilor

Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

Organizația Internațională a Muncii

Organizația Internațională de Standardizare

Organizația Națiunilor Unite

Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială

Organizația Națiunilor Unite pentru Educația, Știință și Cultură

Organizația pentru Alimentație și Agricultură

Organizația Statelor Americane

Organizația Tratatului Nord-Atlantic

Organizația țărilor exportatoare de petrol

Organizația Unității Africane

Organizația economică internațională

„Originea familiei, a proprietății private și a statului”

orizont de timp

orânduire social-economică

OSA

Ostroviteanov, Konstantin Vasilievici

OUA

outsider

Owen, Robert

pachet de control al acțiunilor

pact economic

panamericanism

para

parametru economic

Parcul Comun de Vagoane de Marfă

paritate monetară

participare la beneficiu 

pasiv

pasive stabile

Pașkov, Anatolii Ignatievici

patent

patriarhat

patrimoniu

patriotism

patron

patronat

pauperism

pauperizare

pălmaș

Pătrășcanu, Lucrețiu D.

PCV

penetrație economică

peonaj

perioadă curentă

perioadă de bază

perioadă de muncă

perioadă de trecere de la capitalism la socialism

periodicitatea crizelor economice

Perlo, Victor

Perrauz, Francois

personalitate juridică

Petty, William

Piața Comună a Americii Centrale

Piața Comună Vest-Europeană

piața hârtiilor de valoare

piața muncii

piață

piață de capitaluri

plan curent 

plan de casă

plan de credit

plan de perspectivă

plan financiar

plan operativ

planificare

planificare teritorială

Planul Marshall

planul național unic al dezvoltării economico-sociale

Planul Schumann

plasament

platformă industrială

Platon

plusprodus

plusvaloare

poli de creștere

politica agrară a PCR

politica veniturilor

politică de credite

politică economică

politică financiară

politică monetară

pool

poporanism

populație

„porțile deschise”

Ponoșkov, Ivan Tihonovici

potențial economic

prag economic

Prebisch, Raul

preindustrializare

premii

prestări de servicii

preț

preț al producătorului pentru lucrări de construcții-montaj

preț comparabil

preț constant

preț cu amănuntul

preț curent

preț de achiziție

preț de colectare

preț de contractare 

preț de cost

preț de cost complet (comercial)

preț de cost de secție

preț de cost de uzină

preț de cost mediu antecalculat la nivel de ramură

preț de decontare

preț de livrare

preț de monopol

preț de piață

preț de producție

preț de producție al produselor livrate de unitățile agricole de stat la fondul central

preț ferm

„preț just”

preț mondial

preț pe piața neorganizată

preț plafon (preț limită)

preț zonal

prețul pământului

prețul produselor exportate

prețul produselor importate

„prețuri umbră”

previziune economică

primă de export

„Prin noi înșine”

„Principiile comunismului”

principiile de conducere planificată a economiei socialiste

principiile politicii socialiste de prețuri

principiile relațiilor economice internaționale

principiul cointeresării materiale

principiul comunist al repartiției

principiul conducerii unice (unipersonale)

principiul continuității în planificare

principiul finanțării bugetare

principiul muncii și conducerii colective

principiul socialist al repartiției

probabilitate

problema agrară

proces de muncă

proces de producție

proces de valorificare

proces economic

productivitate a capitalului

productivitate marginală

„productivitate descrescândă”

productivitatea muncii

producția bunurilor de consum 

producția mijloacelor de producție

producție

producție de mărfuri

producție de mărfuri capitalistă

producție de mărfuri simplă (mica producție de mărfuri)

producție de mărfuri socialistă

producție de serie

producție globală

producție individuală

producție marfă

producție medie

producție netă

producție neterminată

producție terminată

produs

produs de bază

produs finit

produs global

produs intern brut

produs marginal

produs național brut

produs național net

produs net

produs pentru sine

produs pentru societate

produs social

produs social final

profesiune

profilare

profilare a producției agricole

profit

prognoză

program agrar

program economic

programare

„Programul complex al adâncirii și perfecționării în continuare a colaborării și dezvoltării integrării economice socialiste a țărilor membre ale CAER”

progres economic

progres social

progres tehnic

proiect tehnico-economic

proletariat

proporții de muncă

proporții economice

proporții materiale

proporții teritoriale

proporții valorice

proporționalitate

proprietate

prospectare economică

prosperitate economică

protecția mediului înconjurător

protecționism

Proudhon, Pierre Joseph

putere de cumpărare

Quesnoy, Francois

rabat comercial

ramură a economiei naționale

randament

raport de schimb

raport plan-piață

raporturi de producție

raritate

rata zero de creștere

rată

rată a acumulării

rată a beneficiului

rată a dobânzii

rată a plusprodusului

rată a plusvalorii

rată a rentabilității

rată a scontului

rată mijlocie a profitului

rație

raționalizare

raționare

rămășițe feudale

răspundere materială

război comercial

război vamal

răzeș

realizare a produsului social

reașezare a prețurilor

recensământ

recesiune

reciclare

reclamă

recompensă

reconversiune

redevență

redistribuire a venitului național

reescont

reevaluare

refacere economică

„Reforma socială la români”

reformă agrară

reformă bănească

reformism

regie

regim burghezo-moșieresc

regim de economii

reglare a producției

regresiune

Regulamente organice

relații de producție

relații de schimb

relații economice

relații economice directe

relații economice intercooperatiste

relații economice între țări

relații funcționale în economie

remunerare

rentabilitate

rentă

rentă feudală

rentă funciară diferențială în socialism

rentă funciară în capitalism

rentă în industria extractivă și de pe terenurile de construcții

rentier

reparație

repartiția venitului național

repartiție

repartizarea teritorială a forțelor de producție

reproducție

resurse

retribuire

retribuție pentru muncă

retribuție netă

retribuție tarifară

rețea tarifară

revalorizare

„Revista de statistică”

„Revista economică”

revizionism

„revoluție în venituri”

„revoluția verde”

revoluție industrială

revoluție socială

revoluție științifică-tehnică

rezervă bugetară

rezervă de plan

rezervă de stat

rezerve interne

Ricardo, David

ring

ritm al sporului

ritm de creștere

ritm de dezvoltare

ritm de muncă

ritm mediu

ritmicitate

risc

Robbins, Lionel Charles

Robinson, Joan

robotă

rolul economic al statului socialist

romantism economic

Ropke, Wilhelm

Roscher, Wilhelm

Rosetti, Constantin A.

Rostow, Walter Whitman

rotația capitalului

rotația fondurilor de producție

rotația mijloacelor circulante

rublă transferabilă

rumân

Rumenațev, Alexei Matveevici

rușfeturi

sabotaj

Saint, Simon R.

salariat

salariu

„Salariu, preț, profit”

Samuelson, Paul Anthony

sancțiune economică

Say, Jean-Baptiste

scadență

scalar

„scara mobilă a salariilor”

schimb

schimb de activități

schimb de mărfuri

schimb echivalent

schimb neechivalent internațional

„Schiță a unei critic a economiei politice”

Schmoller, Gustav

sclavagism

scont

scop final al producției

scop nemijlocit al producției

sectoare ale producției sociale

sector social-economic

secție de producție

Sekomski, Kazimierz

semicolonie

servicii

servitute

sferă a muncii neproductive

sferă a muncii productive

simularea fenomenelor și proceselor economice

sindicalism

sindicat capitalist

sindicat patronal

sinteză

sinteză economică

Sismondi, Simon de

sistem bancar

sistem bănesc

sistem comercial

sistem de normare a muncii

sistem de sporuri

sistem economic mondial

sistem federal de rezerve

sistem informațional economic

sistem preferențial

sistem premial

sistem social-economic

sistem socialist de prețuri 

sistem tarifar

sistem valutar

sistematizarea teritoriului

sistemul colonial al imperialismului

sistemul economic mondial capitalist

sistemul economic mondial socialist

sistemul participanților

SMA

Smith, Adam

socialism

socialism asociaționist

socialism utopic

socializare a muncii

socializare a producției

socializarea mijloacelor de producție

societate

societate mixtă

societate de tranziție

„societatea bunăstării”

„societatea de consum”

„societatea industrială”

societatea socialistă multilateral dezvoltată

sociologie economică

sold

solduri

Solodovnikov, Vasili Grigorievici

Sombart, Werner

sovhoz

specializare a forței de muncă

specializarea producției

specializare a producției agricole

speculant 

speculă

spor absolut

stabilitatea banilor 

stabilizare bănească

Stafford, William

stagnare

standard aur-devize

standard de stat

standard de viață

standardizare

STAS

stat

statică economică

statistică

stațiune pentru mecanizarea agriculturii

stimulente materiale

stimulente morale

stoc

Strat, Ion D.

structură economică

Strumuilin, Stanislav Gustavovici

subarendă

subconsumație

subdezvoltare economică

subiectivism economic

sub-pari

substituție

subvenție

supracapitalizare

supramuncă

supra-pari

suprapopulație relativă

supraproducție

supraprofit

suprastructură

Sweeny, Paul 

școala anglo-americană

școala austriacă

școala clasică

școala de la Harvard

școala istorică

școala matematică

școala neoclasică

șerb

șomaj

știința conducerii economiei

știința economică

știința - forță de producție

Șuțu, Nicolae

„Tabloul economic”

tantiemă

tarif vamal

tarife pentru serviciile prestate unitățile socialiste și populației

tarife preferențiale

taxa scontului

taxă vamală

taylorism

tehnica nouă

tehnocrație

tendință

teoria „abstinenței”

teoria cantitativă a banilor

teoria cercului vicios

teoria costurilor comparative

teoria creșterii stadiale a societății

teoria „creșterii zero”

teoria dezvoltării

teoria dispariției postbelice a imperialismului și colonialismului 

teoria echilibrului economic (în capitalism)

„teoria economiei generalizate”

teoria egalizării prețurilor, factorilor de producție și a veniturilor 

teoria factorilor de producție

„Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor”

teoria generală a sistemelor

teoria grafelor

teoria informației

teoria jocurilor

teoria managerială

teoria „relațiilor umane”

teoria „România - țară eminamente agricolă”

teoria utilității pieței

teorie economică

„Teorii asupra plusvalorii”

termen de recuperare a investițiilor

termen de schimb

timp de circulație

timp de muncă individual

timp de muncă socialmente necesar

timp de producție

timp de rotație

Tinbergen, Jan

tipizare

titlu de credit

târg

tocmeli agricole

Toma d Aquino

transfer 

transformarea socialistă a agriculturii

transport uzinal

tranzacție

tranzit

Tratatul de la Varșovia

trată

trecerea de la capitalism la socialism

trecerea de la socialism la comunism

trend

troc

trust

„trust arendășesc”

Turgot, Anne Robert Jacques

turism

țară agrară

țară agro-industrială

țară dependentă

țară industrial-agrară

țară industrială

țară în curs de dezvoltare

țărănime

țărănime cooperatistă

țărănism

„ultraimperialism”

UNCTAD

UNESCO

unitate economică

uniune monopolistă

uniune personală

uniune vamală

uniune a cooperativelor agricole de producție

urbanizare

utilitarism

utilitate

utilitate marginală

utilizarea finală a venitului național

utilizarea completă a capacității de producție

utilizarea completă a forței de muncă

uzină

uzufruct

uzurar

uzură

valoare

valoare adăugată

valoare de întrebuințare

valoare de întrebuințare a forței de muncă

valoarea fondurilor fixe

valoarea forței de muncă-marfă

valorificare superioară

valută

valută de rezervă

vamă

Varga, Evghenii Samuilovici

Varro, Marcus Terrentius

vărsăminte în contul beneficiului

vechil

vector

venit derivat

venit garantat

venit global

venit național

venit net al societății

venit net centralizat al statului

venit primar

venituri bugetare

venituri reale ale populației

victoria deplină și definitivă a socialismului

virament

viteza de circulație a banilor

viteza de circulație a mărfurilor

viteza de rotație a fondurilor de producție

viteza de rotație a mijloacelor circulante

Wieser, Friederich

Winterhalder, Enric

Xenofon

Xenopol, Alexandru D.

Zaslavskaia, Tatiana Ivanova

Zeletin, Ștefan

zi-muncă

ziua de muncă

zonarea producției agricole

zone monetare

Anexe

Monede naționale

Unități de măsură folosite în practica națională și internațională