Festivalul Național al Teatrelor de Revistă la Constanța (DUNĂREANU 2002)

 Ovidiu Dunăreanu, „Tomis”, 2002

Ediția a 7 a a Festivalul Național al Teatrelor de Revistă din România, organizată la Constanța de Teatrul „Fantasio”, a inclus în program și tradiționalul „Colocviu” asupra problemelor stringente ale revistei. Reuniunile din anii trecuți au pus în discuție calitatea textului și muzicii spectacolului de revistă, manageriatului unui teatru de acest profil în condițiile economiei de piață și ale tranziției, valoarea montărilor prezentate în concurs, regia și coregrafia spectacolului de revistă.

Colocviul a avut ca subiect „Teatrul de revistă și publicul său”, criza prin care trece această relație ca o reflectare fidelă a aceleia prin care trec astăzi economia și societatea românească și consecințele ei multiple asupra evoluției culturii și dramaturgiei naționale. Au fost prezenți la dialog personalități ale revistei contemporane - actori, regizori, muzicieni, scenografi, coregrafi, directori - și scriitori, ziariști, cronicari de teatru: Draga Olteanu Matei - președinta juriului, Geo Saizescu - decanul Facultății de Arte „Hyperion”, Alexandru Arșinel - directorul Teatrului „Constantin Tănase”, Aurel Storin - secretar literar al Teatrului „Constantin Tănase”, Lucian Sabados - directorul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești, Mihai Sorin Vasilescu - directorul Teatrului „Fantasio”, Anton Tauf - directorul Teatrului Dramatic din Baia Mare, Florin Melinte - directorul Teatrului Muzical „Nicolae Leonard” din Galați, Cornel Udrea - scriitor, Carmen Chihaia - cronicar dramatic revista „Teatru Azi”, Jean Badea - secretar literar al Teatrului „Fantasio”, Doru Mareș - scriitor, reprezentantul Ministerului Culturii, Constantin Paraschivescu - cronicar dramatic revista „Scena”, Mariana Criș - revista „Rampa”, Gabriela Măgirescu - cotidianul „Curentul” și alții. O parte din părerile, frământările, gândurile, întrebările, îngrijorările, soluțiile și avertismentele exprimate de participanți - privind starea  revistei și comediei românești - se regăsesc în mare măsură sintetizate în mărturisirile pe care le publicăm mai jos.

„Caiet de Vacanță. Lumea 85” („LUMEA” 1985

 1 Radu Pascal - Ceaușescu-România. 1965-1985 Două decenii de afirmare prestigioasă în lume

14 Dan Mihai Bârliba - Preocupări și priorități în marcarea Anului Internațional al Tineretului. Repere și perspective

16 Ovidiu Adam - 40 de ani de la marea victorie asupra fascismului. Lecțiile mereu actuale ale unei istorii de luptă și jertfă eroică

19 Dumitru Tinu - Helsinki-după zece ani

25 Din cronica glorioasă a luptei împotriva fascismului. Românii pe „lungul drum bătut de gloanțe”
general maior (r) Emil Ionescu - Tisa
locotenent-colonel aviator (r) Ion Ionescu - Am fost pilot de bombardament
colonel (r) Ion Gheorghe - În statul major al diviziei 2 munte-un emoționant episod al luptelor din Cehoslovacia

36 Vasile Crișu - Reportaj pe glob. Siberia, Siberia...

39 A. M. Vasilevski - O viață dedicată apărării patriei

45 1000+1. „Creațiile ale anului 2000”

46 Ilie Olteanu - Reportaj pe glob. Hangzhou

48 Din cartea recordurilor

49 Cristian Popișteanu & Dan Ghibernea (introducere, selecție, note) - Churchill și Eden în anii războiului

65 1000+1. Congelarea-scurt istoric. Dinozaurii și stupefiantele

66 dr. E. P. - Bumerangul... cuvintelor

73 dr. Ilie Șerbănescu - „Paradoxurile” agriculturii mondiale

78 Doina Topor - Dresda, pasăre măiastră

80 1000+1. Dacă...

81 Caleidoscop
Noutăți despre preistoria „lumii noi”
Comunicații
Un zbor spre alte sisteme
Tradiție și petrol

85 Doina Topor - Centura de aur

86 1000+1. Aspirina

87 Vasile Crișu - Dicționar 
Sare
Zahăr
Cacao
Lapte

90 Florea Ceaușescu - Reportaj pe glob. Vestigiile Mexicului

92 1000.+1. Serial „Petru cel Mare” la televiziunea americană

93 C. V. - Reportaj pe glob. Zadar

84 Liana Enescu - Pretutindeni trăiesc
Aymara - poporul fără istorie
Oamenii de la capătul lumii
Guajiro sau arta supraviețuirii

99 1000+1
„Incoerență” în universitățile americane
Turnul Eiffel - „sondă de petrol”
În căutarea „îngerului morții”

100 Mihai Coruț & Romeo Nădășan - Omul și „civilizația continentului extraterestru”

111 col. ing. Gheorghe Zarioiu - Afacerea „OTRAG”

114 Stelian Țurlea - Miniaturi californiene

118 Dumitru Tinu - Din lumea capitalului. Carnet de reporter
Purgatoriul de la Delancey Street
Rond de noapte în Manhattan

120 Romeo Nădășan - A fi WASPE

122 M. Vlad - Unde să fugim de bombă?

126 Abecedarul păcii

131 1000+1. Un vecin deloc obișnuit

132 Ștefan Cârjă - Semnal
Pădurea de piatră
Groapa Marianelor!
Gibonii cântă

133 Din cartea recordurilor
Orașe
Cea mai mică
Automobil

134 Romeo Nădășan - Contrabanda cu opere de artă

138 Mirela Șelaru - Când operele de artă călătoresc

140 Australia. Jubileu cu un nou imn.

141 Florea Țuiu - TSUKUBA Expo 85

145 Valeriu Georgiadi - Caleidoscop. Cinematograful viitorului - fără lumină, fără cameră, fără staruri?

147 Eugen Preda - S-a întâmplat la Babelsberg 1945. Decizia de a folosi bomba atomică

159 1000+1
Chibriturile
Manechine

160 Adrian Dascălu - Din cartea recordurilor
Biografie
Cuvânt
Hoteluri

161 George G. Potra & Paraschiva Bădescu (traducere, prezentare, note) - Din culisele celui de-al doilea război mondial. Zborul din mai

184 Adrian Dascălu (traducere, adaptare) - Un transplant controversat

188 1000+1. 
50 de coroane...
Newman

189 Rodica Dumitrescu (Traducere, adaptare, note) - Orchestra neagră

198 Ștefan Zaides - „Jocul periculos al umbrelor”

207 Lumea zâmbește
Policalificare
Oscar
Evadare eșuată
În așteptarea farfuriilor... zburătoare
Amenzi

208 Caleidoscop. Din nou despre meteoritul Tungus

„Permanențe. Istoria militară a poporului român” (POENARU 1985)

 G. Poenaru, Permanențe. Istoria militară a poporului român, „Tomis”, Constanța

Concepută în 10 volume, Istoria militară a poporului român, lucrare de sinteză ce întrunește eforturile unui larg și prestigios colectiv de specialiști, a intrat deja în conștiința publicului ca un eveniment editorial, prin apariția primului volum la sfârșitul anului trecut. Permanența și evoluția civilizației românești, originalitatea creației de valori materiale și spirituale a poporului nostru în vatra sa carpato-danubiano-pontică, păstrarea neștirbită a comunității de limbă, tradiții, așezăminte, aspirații în matca vechii Dacii, în pofida vicisitudinilor istorice, a granițelor vremelnice și artificiale trasate de imperii, sunt coordonate legate indisolubil de lupta multimilenară de apărare a pământului străbun, de afirmarea continuă și vehementă a idealurilor de dreptate, independență și unitate. Iată de ce reconstituirea istoriei militare naționale, ca o parte integrantă și inseparabilă a istoriei patriei, a stimulat interesul istoricilor, conducând în vastul edificiu istoriografic inițiat acum sub auspiciile Comisiei române de istorie militară și Centrului de studii și cercetări de istorie și teorie militară. Comisia de coordonare a acestei lucrări de exegeză este formată din general-colonel dr. Constantin Olteanu (președinte), acad. Ștefan Pascu, general-locotenent dr. Ilie Ceaușescu (coordonator principal), general colonel Vasile Milea, prof. univ. dr. Ștefan Ștefănescu, general maior Constantin Antip, conf. univ. dr. Mircea Mușat, colonel dr. Gheorghe Tudor, colonel dr. Al. Gh. Savu, colonel dr. Florian Tucă. În substanțiala prefață la primul volum, subliniind semnificațiile întregii lucrări, comisia de coordonare consideră elaborarea Istoriei militare a poporului român ca un act de înaltă îndatorire patriotică și probitate științifică, ca o operă cuprinzătoare a faptelor de virtute, jertfă și nemurire a poporului român, reliefând lupta sa dreaptă pentru libertate, neatârnare și unitate, contribuția sa la cauza libertății și înțelegerii pașnice, creatoare, în această parte a lumii. Corolar al întregii istorii românești din cele mai vechi timpuri până azi, vocația pașnică constituie ideea cheie a întregii lucrări: „Vocația poporului român a fost și a rămas construcția pașnică, aspirația spre bună înțelegere cu toate neamurile din jur, dorința de conlucrare cu toate semințiile pământului. Lui i-au repugnat sfada, spiritul de aventură, brigandajul, mărirea deșartă clădită pe suferințele și împilarea altora. Mărturie a aceleiași vocații de pace și înțelegere a românilor stă și faptul că ei nu au recurs niciodată la forța armelor pentru anexa teritorii străine și nu au impus vreodată altor  popoare condiții care le-ar fi lezat acestora demnitatea, independența sau aspirațiile legitime spre progres”. De-a lungul istoriei frământate a poporului nostru, armiile române au trebuit să înfrunte forțe potrivnice adesea inegale, să facă față unor situații dramatice, să reziste unor valuri succesive de agresori, dar niciodată nu a invadat alte popoare, ci dimpotrivă, au participat la eliberarea altor națiuni și popoare. Alte idei importante urmărite în lucrare se constituie ca răspunsuri la întrebările: „Cum a reușit poporul român să supraviețuiască atâtor cumplite încercări? Să alunge invadatori ce păreau invincibili? Să scutere dominații străine ce se voiau eterne? Să înainteze, pas cu pas, spre acel „viitor de aur” visat de toate generațiile de patrioți ai trecutului?” Refuzând explicația celor ce au invocat un „miracol românesc”, lucrarea își propune (și realizează exemplar în primul) să argumenteze prin datele istoriei, prin adevărul desprins din derularea evenimențială, virtuțile poporului român, vigoarea, tenacitatea, destoinicia, iscusința militară și diplomatic, eroismul și, mai presus de orice, patriotismul său, voința sa de trăi liber și stăpân în țara sa, caracter moștenit de la străbunii geto-daci ți păstrat nealterat până azi. Tradiția primului stat dac centralizat și independent al lui Burebista, înfloritoarei civilizații dacice din vremea lui Decebal, ca și mândria etnogenezei daco-romane, spiritului dac și latin îngemănat, s-au perpetuat prin timp peste încercările cumplite ale valurilor succesive ale atâtor migrații și năvăliri. Tot așa, modurile specifice de organizare ale românilor în obști și „romanii populare”, în „țări” și voievodate, românii păstrându-și astfel unitatea,, atât în cuget și simțire, cât și în forme de organizare și apărare specifice, aceleași în întreg spațiul carpato-danubiano-pontic. Idea și dealul unității străbat istoria noastră, conturându-se deplin ca o realitate perenă, existentă prin milenii, realizată scalar, în dialectica evoluției societății românești și în contextul istoric general. În unitate stă explicația așa-zisului „miracol românesc”, unitatea este forța destinului nostru în lume.

Operă informativă și formativă, Istoria militară a poporului român își bazează argumentația pe izvoare. mărturii, documente, pe date și fapte relevante, constituind o sinteză a tuturor cercetărilor efectuate în această direcție din trecut până azi. De la descrierile și lucrările de istorie militară efectuate începând cu cronicarii, continuând cu D. Cantemir, cu corifeii Școlii Ardelene, cu pașoptiștii, între care N. Bălcescu ocupă un loc proeminent, la cercetările și primele sinteze oferite de mari istorici ca Xenopol și Iorga, de generalul Radu Rosetti și alții, nimic nu a fost uitat, dimpotrivă, totul este și urmează a fi fructificat, în corelare cu fertilele studii și cercetări de istorie a patriei întreprinse în anii noștri. Lucrarea aduce astfel nu numai un bogat material informativ și ideatic sintetizat ca atare, ci și numeroase date și aspecte inedite, unele contribuții având chiar un caracter de pionierat. Se înțelege, interpretarea fenomenelor și evenimentelor, a evoluției societății românești, în ansamblu, și a aspectelor militare, în speță, au la bază principiile materialismului dialectic și istoric, documentele programatice ale partidului nostru. Lucrarea evidențiază rolul avut în orientarea istoriografiei românești actuale de secretarul general al partidului președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, fiind citate, atât în prefață, cât și în cuprinsul primului volum, idei-forță și formulări limpezi, lapidare, luminoase punți unind trecutul cu prezentul și viitorul, din opera sa. Înțelegem astfel și prețuim mai bine învățămintele trecutului în lumina prezentului, istoria scrisă fiind nu numai reflectarea istoriei trăite a poporului, ci și un important mijloc de educație, o pârghie modelatoare, un factor mobilizator. „Cunoscând istoria glorioasă a poporului nostru, luptele și sacrificiile înaintașilor noștri, strădaniile lor în perfecționarea creației materiale și spirituale - arată președintele țării noastre - învățăm să prețuim și să iubim mai mult, mai profund, cuceririle prezentului, să facem totul pentru a le dezvolta, pentru a făuri istoria nouă a patriei noastre, istoria socialismului și comunismului”. Citind acest nobil îndemn ca motto la primul volum, alcătuitorii lucrării au reliefat astfel rolul modelator al ei, împreună cu semnificația mai largă a participării conștiente și active la propășirea patriei din prezent către viitor.

Primul volum din Istoria militară a poporului român derulează și interpretează datele și evenimentele din cele mai vechi timpuri până în secolul XIV. faptele istorice, aspectele militare sunt structurate pe capitole și subcapitole nu numai cronologic, peste tot urmărindu-se dialectica fenomenelor, raporturile cauzale, semnificațiile, fiind subliniate ideile ce se desprind din evoluția noastră istorică. Accentul pus pe rolul maselor făuritoare ale istoriei nu pierde din vedere contribuția personalităților istorice, formele organizaționale, fiind reliefate cristalizările statale, instituțiile, modurile de apărare specifice, evoluția și unitatea noastră etnoculturală, în contextul împrejurărilor istorice adesea nefaste. Interesante sunt comentariile privitoare la tradiția statului geto-dac, sistemul de fortificații, modul specific de apărare al străbunilor noștri, cetățile, uneltele și armele lor fiind descrise în legătură cu vocația alor creatoare, cu voința lor nestrămutată de unitate și permanență. Capitolul consacrat tradițiilor social-politice ale românilor, formelor lor organizaționale, se continuă firesc cu reliefarea rezistenței poporului nostru prin secolele de izbeliște ale atâtor migrații, demn de evidențiat fiind interesul acordat  - prin coroborarea tuturor datelor cunoscute până în prezent - prezenței neîntrerupte ale formelor de organizare specifice (obști, „romanii populare”), întrunind și nutrind continuu capacitatea de apărare față de agresori. Un capitol este destinat , în continuare, luptei formațiunilor politice românești pentru apărarea autonomiei lor (sec. VIII - mijlocul sec. XIII).

La capătul acestor mențiuni (ce ar putea fi extinse, dată fiind importanța temelor abordate) se cuvine sî dăm lista autorilor ce au conlucrat la reușita acestui prim volum: prof. univ. dr. Ion Barnea, dr. vasile Boroneanț, prof. Hadrian Daicoviciu, cercetător științific dr. Petre Diaconu, locotenent-major Mircea Dogaru, cercetător științific Catrinel Domăneanțu, cercetător științific Radu Harhoiu, cercetător științific Sergiu Iosipescu, muzeograf principal Floricel Marinescu, dr. Dardu Nicolăescu-Plopșor, dr. Radu Popa, colonel dr. Al. Gh. Savu, colonel dr. Florian Tucă, colonel dr. Gheorghe Tudor, colonel dr. Cristian Vlădescu, dr. Alexandru Vulpe, prof. univ. dr. docent Radu Vulpe, cercetător științific Mihail Zahariade.

„Lumea. Caiet de vacanță 1984”

 „Lumea”, Lumea. Caiet de vacanță 1984, București

1 Partidul, Ceaușescu, România

3 dr. Ilie Șerbănescu, România 40 1944-1984 - Ani de mari victorii, de puternică afirmare în conștiința lumii

11 Doina Topor, Epoca Ceaușescu - Sub semnul celor mai strălucite împliniri ale națiunii noaste socialiste

14 I. Madoșa, România 40 1944-1984 - Prestigiul unei politici consacrate păcii și colaborării, soluționării marilor probleme ale omenirii

15 Ceaușescu-România - Întâlniri, convorbiri, întrevederi în țară și în străinătate

16 Liana Enescu, România 40 1944-1984 - Independența-fundament al propășirii națiunii noastre socialiste, al politicii sale de colaborare internațională

19 Anca Voican, România 40 1944-1984 - Inițiativele românești de pace și dezarmare-înaltă răspundere pentru destinele omenirii

20 Dezarmarea - inițiative și acțiuni de largă rezonanță

25 Aurel Zamfirescu, România 40 1944-1984 - Ceaușescu, România, Pace - Mari idei confirmate de viață

26 I. O., Știință și conștiință pentru pace

28 Doina Topor, Tânăra generație sub semnul devizei mobilizatoare „Participare, Dezvoltare, Pace”

31 general-locotenent dr. Ilie Ceaușescu, România 40 1944-1984 - Memoria mereu vie a istoriei de luptă eroică pentru independența și propășirea patriei - Armata română în revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă

37 dr. Gheorghe Unc, România 40 1944-1984 - Memoria mereu vie a istoriei de luptă eroică pentru independența și propășirea patriei - 23 August 1944 în conștiința lumii

40 dr. Ion Calafeteanu, Ceaușescu, România, Pace - Memoria mereu vie a istoriei de luptă eroică pentru independența și propășirea patriei - 1939-1984 Ecoul peste timp al unei înălțătoare pilde de patriotism

45 Ilie Olteanu, Arme și oameni - „șocul prezentului”

46 Împotriva eurorachetelor - „o bătălie în marș”

48 „Lungul braț al puterii militare”... și „buzunarele” omenirii (Extrase din raportul anual „Cheltuieli militare și sociale pe plan mondial - 1983” - de Ruth Leger Sivard

64 Ce este „războiul stelelor”?

69 1000+1

70 Dimensiunile cosmice ale „pragului militar” (din studiul lui Daniel Deudney, cercetător la Worldwatch Institute, SUA, apărut în revista „Foreign Policy”)

72 1000+1

73 „Der Spiegel”,  „La 40000 km”

76 C. Constantinescu, 1000+1

77 George Serafin, O certă consecință a unui război nuclear - catastrofa climatică

80 Mihai Coruț, Cosmosul pașnic

87 dr. Ilie Șerbănescu, Urgența dezamorsării unei „bombe cu explozie întârziată”

89 1000+1

90 Crăciun Ionescu, Fețe văzute și nevăzute ale războiului din Liban

100 ***, Aborigenii Australiei

103 Constantin Țintea, Pirații mărilor în secolul 20

105 1000+1

106 Pe Tapajos, printre căutătorii de aur (traducere și prelucrare de Anca Voican)

111 Stelian Țurlea, Reportaj p eglob - Norton I și leii de mare

112 1000+1

113 Petre Mocenco, Operațiunea „Citadela”

116 1000+1

117 M. S., Caleidoscop - ONU văzut de aproape

120 Din dosarele secrete ale unui medic legist de la Hollywood

124 1000+1

125 Aurel Zamfirescu, Tombouctou în căutarea trecutului

126 În lumea științei - Mesajul galaxiilor

130 În lumea științei - „Ingineria genetică” și viitorul plantelor

132 1000+1

133 C.Constantinescu, Caleidoscop - Drogul: „lovitura de măciucă”

134 Aurel Dumitrescu, Însoțindu-l pe Maigret

138 „The Company” redivivus (adaptare după „Der Spiegel” de Romeo Nădășan)

140 „Nu vă alarmați: CIA la telefon”... (traducere și adaptare de Luigi Toma)

143 R.N., Hitchcock totdeauna surprinzător

144 1000+1

145 Neagu Udroiu, Reportaj pe glob - Sevilla: „Astăzi închis. Bărbierul plecat la operă!”

148 Mirela Șetraru, Caleidoscop - Enigmele Insulei Paștelui

149 Acest drog numit... zahăr (extras din interviul acordat de dr. C. Schaller săptămânalului elvețian „L Echo”)

150 M. Vlad, „Imperiul Getty”: dolari, dispute, drame

157 1000+1

158 1000+1

159 Romeo Nădășan, Lumea de ieri. Lumea de azi. Lumea de mâine

161 Florea Țuiu, Reportaj pe glob - Xian

167 1000+1

168 Ultimele clipe ale lui Salvador Allende

175 1000+1

176 1000+1

177 I. Madoșa, Memorie pentru viitor. Acropole 2500

179 Mohendjo-Daro: cinci mii de ani de istorie

181 Mirela Șetraru, Olinda

182 Misiuni contra Abwehr (prezentare, traducere și adaptare Rodica Dumitrescu)

189 1000+1

193 1000+1

197 1000+1

202 1000+1

203 Romeo Nădășan, Ororile sectelor - afaceri cu credulitatea și teama de viitor

206 Lumea de ieri. Lumea de azi. Lumea de mâine