Sinaia istorică (M. D. R. T. 2011)

Sinaia este o localitate relativ nouă, situată la 100 km nord de București, în Carpați. Prima construcție a fost Mănăstirea Sinaia, ridicată în secolul XVII. O așezare a început să se dezvolte aici atunci când austriecii au început să construiască un drum în valea Prahovei, ca să poată trece munții din Transilvania pentru a-i ataca pe otomani în Valahia. Pe măsură ce căruțele negustorilor soseau aici, au fost deschise hanuri și zona a devenit populată. Interesul pentru Sinaia a crescut în a doua jumătate a secolului XIX, după ce primul rege al României, Carol I, a vizitat micul sat montan și, fermecat de peisaj, a decis să construiască aici o reședință regală. Castelul Peleș a fost terminat în 1883, după 10 ani, și, în consecință, Sinaia a început să crească în popularitate ca un loc de petrecere a verii. Stâna regală, învecinat de Piatra lui Franz Josef, unde se spune că a avut loc o întâlnire secretă între împăratul austriac și regele Ferdinand al României, se află la câțiva kilometri depărtare de Sinaia. Locul în care este așezată Piatra oferă o splendidă priveliște a întregii regiuni.

Regele Carol I a cumpărat domeniul Sinaia cu propriile sale fonduri. Castelul Peleș a fost folosit ca reședință regală de vară și, de asemenea, ca loc de întâlnire pentru mai multe evenimente politice importante, precum Consiliul de Coroană din 1914, care a decis neutralitatea inițială a României în Primul Război Mondial. Familia Regală a primit la Peleș oaspeți importanți, inclusiv împăratul Franz Josef, care ca fost încântat de castel.
Exteriorul castelui este realizat în stil neo-renascentist german, în ce cele aproximativ 160 de camere sunt finisate într-o varietate de stiluri diferite, inclusiv renascentist german, renascentist francez, renascentist englez, baroc german, rococo francez etc. Sala Consiliului, Camera florentină, Salonul maur, Armoariile, Sala de teatru, Sala de concerte, Salonașul turcesc și celelalte camere sunt toate somptuos decorate și sunt printre cele mai impunătoare din castel.
Micul Castel Pelișor, terminat în 1903 ca reședință a moștenitorilor coroanei, este situat la câteva sute de metri de Peleș.
Regimul comunist a confiscat toate proprietățile regale în 1948 și Castelul Peleș a devenit muzeu cinci ani mai târziu. Totuși, în ultimii ani ai regimului, întreaga zonă a fost închisă pentru public și proprietățile rezervate lui Ceaușescu.
După 1990, Peleș și Pelișor au fost redeschise pentru vizitatori.

Stațiunea Sinaia s-a dezvoltat, în cele din urmă,  în jurul lăcașului religios construit de un boier după pelerinajul său la muntele Sinai. Inițial, găzduia doisprezece călugări (corespunzând celor doisprezece apostoli ai lui Hristos), dar numărul lor a crescut cu trecerea timpului. La mijlocul secolului XIX, o nouă biserică cu mai multe chilii a fost construită lângă vechea biserică în stil brâncovenesc (un stil caracteristic Valahiei). Clopotul mănăstirii a fost adus din București și cântărește 1700 kilograme. Complexul include și primul muzeu religios din România, inaugurat în 1895, la aniversarea bicentenarului mănăstirii.

Cazinoul*, care este unul din cele mai bine cunoscute repere ale Sinaiei, a fost comandat cu aproape un secol în urmă și construit într-un singur an. Personalități proeminente ale epocii au participat la inagurarea sa, printre care Familia Regală și compozitorul George Enescu. Ulterior, compozitorul a cumpărat în Sinaia o casă, care acum este muzeu. Cazinoul este situat pe locul primei vile din Sinaia, la nord de centrul orașului. Jocurile de noroc și eleganța făceau din Cazino una din irezistibilele atracții ale Sinaiei, cu până la 800 de vizitatori pe zi în epoca de glorie. (...)

Sursa
Ministry of Regional Development and Tourism, A City Journey, Bucharest, 2011, pp. 26-27 (Sinaia - The Pearl of Carpatians).

Notă M. T.
* Cazinoul a fost construit îm
n 1911-1912 pe locul vilei lui Dimitrie Ghica. Acționarii erau baronul francez de Marcay, Eforia Spitalelor Civile și Primăria Sinaia. Jucătorii la Cazino veneau în weekend cu trenul București-Sinaia. (www.casino-sinaia.ro/ro/istoric)

„Patroana Întrajutorării Rocar este disponibilă la telefon 679.148” („TELEGRAF”)

 Săcăluș & Paul Pârvu, În urma seriei de articole din „Telegraf”, Patroana „Întrajutorării” Rocar este disponibilă la telefon 679.148, „Telegraf”, Constanța, 199?

(Sperăm că a renunțat la sistemul neloial de a răspândi adrese și telefoane false ale firmei)

Problema spinoasă la portofel a restituirilor la sistemul... „întrajutorare” ROCAR (sediul la etajul Căsuței „Olt” din Satul de Vacanță Mamaia) va fi rezolvată, conform declarațiilor patroanei Ioana Negulescu , inserate în numărul de ieri al ziarului, merge ca pe roate. Din păcate, nu de aceeași părere sunt depunătorii, care realizează faptul că visul lor de îmbogățire se transformă în coșmarul lor... de deget în gură, în loc de napolitana pe care nu o vor putea achita în 2001, când vor recupera sumele cu care au sponsorizat ferma de porci de la Piatra a organizatorilor. Revenind cu picioarele pe pământ, vă comunicăm astăzi numărul telefonului la care poate fi contactată dna Negulescu: 679.148. Menționăm că numărul apărut în ziarul nostru de ieri reprezintă expresia modului în care organizatorii sistemului „Rocar” înțeleg să țină legătura cu ...„simpatizanții”. Cotizanții, că altfel nu putem să le spunem, au fost induși în eroare, în mod premeditat, de numerele de telefon și adresele lăsate drept gaj de dna Negulescu peste tot pe unde au purtat-o pașii și afacerile: Căsuța „Olt” (sediul „Întrajutorării”), Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța (sediul fostei Școli de șoferi a firmei), magazinul alimentar de la Căsuța „Ilfov” din Satul de Vacanță. Ca urmare, în mod eronat s-a consemnat în presă numărul de telefon al patroanei conform concepției „Sună la vecinu` că banu` i la mine”. Repetăm numărul de telefon la care poate fi contactată fericita deținătoare a capitalului întrajutorării „Rocar”: 679.148.

foto: Ioana Negulescu; Constantin Dănciulescu - dir. gen.