Ca
situatia drepturilor omului in Rusia nu este tocmai roza, nu mai este o
noutate. Stirile venite recent de la Moscova nu fac decat sa confirme
‘’griparea’’ democratiei rusesti. Agresarea sau asasinarea jurnalistilor de
opozitie a ajuns un ‘’sport’’ national in Rusia. Ultimul pe lista este Iuri Graciov,
redactor-şef la ‘’Solnecinogorski Forum’’, care a fost bătut, fiind ulterior
spitalizat,
dar nu a fost jefuit în timpul agresiunii. Acest ziar
este singurul cotidian de opoziţie din oraşul Solnecinogorsk
(la 65 km nord-vest de Moscova), care denunţă corupţia autorităţilor locale (1).
Agresiunea
asupra lui Graciov venea doar la cateva zile de la o manifestatie care a avut
loc la Moscova, in cursul careia s-a cerut incetarea ‘’crimelor politice’’ (2),
facand trimitere directa la asasinarea, la sfarsitul lui ianuarie, a avocatului
Stanislav Markelov şi a jurnalistei Anastasia Baburova de la ‘’Novaia
Gazeta’’. Markelov
a fost ucis imediat după ce a denunţat în cursul unei conferinţe de presă eliberarea fostului
colonel
Iuri Budanov, condamnat
la zece ani de închisoare în 2003 pentru că sugrumase o tânără cecenă.La
aceasta manifestatie, la care au participat cateva sute de persoane pe un ger
de minus 16 grade Celsius, s-a cerut de asemenea autoritatilor gasirea
comanditarilor.acestor crime.
Asasinarea
lui Markelov si a Baburovei a provocat si reactii pe plan international.
Astfel, directorul
general al Unesco, Koichiro Matsuura, a cerut autorităţilor
ruse să efectueze o anchetă după acest dublu asasinat, precum şi cel al lui
Shafiq Amrahov, redactor-şef al unui site independent din Murmansk, împuşcat
mortal la 31 decembrie. "Aceste măsuri constituie lezări tragice ale
dreptului fundamental al omului care este libertatea de exprimare şi ale altor
drepturi ale omului, care sunt esenţiale pentru ca buna guvernare şi statul de
drept să prevaleze"(3), a declarat Matsuura la Paris.
Cererile
adresate in mod expres autoritatilor de a gasi autorii morali si fizici ai
acestor ‘’crime politice’’ nu sunt fara temei Intr adevar, anchetele si
procesele in cazurile jurnalistilor agresati sau asasinati bat pasul pe loc,
incurajandu-se astfel sentimentul de impunitate pe care il au agresorii. Acesta
este si cazul procesului asasinarii celebrei jurnaliste Annei Politkovskaia, editorialist
şi reporter de investigaţii la bisăptămânalul ‘’Novaia Gazeta’’, ucisa la 7
octombrie 2006. Ea a fost o critica acerba a Kremlinului in timpul razboiul din
Cecenia din anii 1999 -2000. Astfel, la 5 februarie s-au inregistrat rasturnari
de situatii in cadrul procesului, in care nici unul dintre cei patru inculpati
nu este acuzat de crima sau comandarea ei. Unul dintre inculpaţi, fostul locotenent-colonel
FSB Pavel Riaguzov, banuit ca a furnizat criminalului adresa victimei a revenit
asupra tuturor depoziţiilor pe care le-a făcut. Din materialele anchetei a
reieşit şi faptul că FSB (Serviciul Federal de Securitate) se interesase de mai
multe ori de adresa reală a ziaristei. Un alt inculpat, Serghei Hadjikurbanov,
fost responsabil în Direcţia de combatere a crimei organizate din cadrul
Ministerului rus de Interne, acuzat ca a furniat arma crimei, a declarat că
anchetatorii au exercitat asupra sa presiuni pentru a declara la proces că
oligarhul rus Boris Berezovski, autoexilat din 2001 la Londra, ar fi comandat
asasinarea ziaristei (4). Procesul este judecat cu usile inchise de un tribunal
militar pentru ca este implicat un fost ofiter FSB. Posibila implicare a
serviciilor secrete ruse si tentativa de directionare a procesului catre
opozantul Berezovski indica mai curand o filiera politica a cazului.
Daca
politia nu reuseste sa faca lumina in anchetarea cazurilor jurnalistilor
agresati, ‘’reuseste’’ in schimb sa si faca o imagine proasta privind modul in
care actioneaza in anchete si in centrele de detentie. Ca urmare, Rusia a fost
condamnată în unanimitate, la 30 ianuarie, de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului (CEDO), de la Strasbourg, în trei dosare considerate deosebit de grave.Într-unul
din cazuri, un militar suspectat de furt de arme şi de crimă, fusese legat cu lanţuri de un
radiator de poliţie, bătut cu scaune, bănci şi instrumente, ars cu ţigări, apoi
i-au fost zdrobite degetele de la mâini şi de la picioare pentru a-l face să
mărturisească.Un alt bărbat, Dimitri Antropov, bănuit de un omor la Moscova
a fost bătut mult timp pentru a mărturisi această crimă, dar cum nu a avut
efect, poliţiştii l-au ameninţat că o vor viola pe prietena lui şi pe mama sa
şi au obţinut astfel mărturisirile. În timpul celor trei zile de detenţie, el
nu a fost lăsat să doarmă şi a fost ţinut fără hrană şi fără băutură. Încarcerat
apoi într-o închisoare din capitală, el a împărţit celula cu 28 de paturi cu un
număr de 80-100 de deţinuţi care dormeau pe rând, câte trei pe un pat mic, pe
jos sau chiar pe o masă, cu toalete şi o mâncare dezgustătoare.Cel de-al treilea
caz s-a referit la gemenii Maltabar care au fost constrânşi timp de doi ani şi
nouă luni să trăiască, să doarmă şi să meargă la toaletă într-o celulă
supraaglomerată din Tver. Potrivit Curţii Europene, cei patru bărbaţi fuseseră
supuşi la tratamente inumane şi degradante din cauza condiţiilor lor de
detenţie care nu puteau să nu "suscite în ei sentimente de
frică, angoasă şi inferioritate de natură să-i umilească şi să-i
degradeze"(5).
La doar
o zi dupa aceasta condamnare, fortele de ordine si au dat ‘’masura’’,
intervenind cu brutalitate pentru a dispersa cu zeci de arestari manifestatii
neautorizate organizate de formatiuni politice de orientare liberala in cadrul
unei ‘’zile a dezacordului’’ (6) cu politica guvernului Vladimir Putin.
Demonstratiile au avut loc la Moscova, Vladivostok, Sankt Petersburg, in
capitala fiind inregistrate si atacuri cu bastoane ale unor tineri mascati
adusi cu masinile la statia de metrou la care se reunisera membrii Frontului
civic unit, apropiat fostului campion mondial de sah Gary Kasparov, si care
scandau ‘’Rusia fara Putin!’’. Doar in fosta capitala imperiala a Rusiei
actiunile s-au putut desfasura, deoarece s-a apelat la metoda manifestatiei
individuale, pentru care in Rusia nu este nevoie de autorizatie prealabila. Aceasta
‘’concesie’’ facuta de autoritati denota spiritul in care inteleg acestea sa
trateze litera democratiei. In cursul acestor demonstratii s-a cerut demisia
premierului Putin si s-au purtat afise cu inscriptia ‘’Sa controlam guvernul!’’.
Este de remarcat faptul ca manifestantii l-au identificat ca ‘’tinta’’ doar pe
premier, nu si pe presedinte, desi Putin este creditat cu statutul de mentor al
lui Medvedev.
Toata
aceasta stare de lucruri nu putea sa starneasca ingrijorare printre partenerii
europeni ai Rusiei.Aflat, in vizita la Moscova, presedintele Comsiei Europene,
Jose Barosso, a avut un schimb de replici dur cu premierul Putin in conferinta
de presa pe tema uciderii unor jurnalisti si activisti pentru drepturile omului.
Premierul rus l-a contrat, declarandu-se ingrijorat de incalcarile drepturilor
minoritatilor vorbitoare de limba rusa din statele baltice si a acuzat Uniunea
Europeana ca nu respecta drepturile omului in ceea ce ii priveste pe imigranti.(7)
Dar
Barroso nuse facea decat ecoul ingrijorarii exprimate de Parlamentul European, prin
,,Rezolutia din 18 decembrie 2008 referitoare la agresiunile împotriva
apărătorilor drepturilor omului din Rusia şi la procesul privind asasinarea
Anei Politkovskaya’’. Documentul are vedere rezoluţiile anterioare privind
Rusia: cea din 25 octombrie 2006 privind relaţiile dintre Rusia şi UE ca urmare
a asasinării Annei Politkovskaya şi cea din 19 iunie 2008
referitoare la Summitul UE - Rusia din 26-27 iunie 2008. In document erau
enumerate mai multe cazuri din a doua jumatate a nului 2008, printre care:
asasinarea la Moscova la 28 octombrie 2008, a lui Otto Messmer, liderul
Ordinului Iezuit rus, şi a lui Victor Betancourt, un preot din Ecuador;
tentativa de otravire cu mercur a avocatei Karinna Moskalenko, care a
reprezentat cu succes 30 de cetăţeni ruşi în faţa Curţii pentru Drepturile Omului
de la Strasbourg; asasinarea la 31 august 2008 a lui Magomed Evloev,
proprietarul unui site internet independent din Inguşeţia, în timp ce era
reţinut de poliţie; raidul din 4 decembrie 2008 al politiei ruse la sediul
organizatiei ‘’Memorial’’ din Sankt Petersburg, care cerceteaza victimele
represiunii staliniste; cercetarea penală şi procesul în urma asasinării
ziaristei Anna Politkovskaya, care generează importante preocupări privind
transparenţa şi respectarea statului de drept; reprimarea brutala cu circa 100
de arestari oa unei manifestaţii de protest anti-Kremlin, organizată de grupul
de opoziţie al lui Garry Kasparov "Cealaltă Rusie", la 14 decembrie
2008, la Moscova; refuzul autoritatilor ruse de a coopera în cadrul
cercetărilor privind asasinarea lui Aleksander Litvinenko la Londra, prin
otrăvire cu poloniu radioactiv. De asemenea se invoca faptul ca la 17 decembrie
2008, 17 grupuri ruse de aparare a drepturilor omului au cerut la Viena
abordarea celor mai urgente cazuri pe tema drepturilor omului la summit-ul
UE-Rusia. Rezolutia condamna ferm atacurile împotriva apărătorilor drepturilor
omului din Rusia; consideră că respectul pentru drepturile omului, statul de
drept şi democraţie ar trebui să fie o parte integrantă a noului acord-cadru în
curs de negociere şi solicită autorităţilor ruse de la toate nivelurile să
protejeze şi să garanteze integritatea fizică a acestora; solicită
autorităţilor ruse să respecte toate hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului
şi să ratifice fără întârziere protocolul privind reforma Curţii; de asemenea,
îndeamnă Federaţia Rusă să ratifice cel de al 14-lea Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului; atrage
atenţia asupra intensificării tendinţelor de violenţă, care, conform datelor
Biroului pentru Drepturile Omului din Moscova, au cauzat asasinarea a mai mult
de 100 de persoane în 2008, pe baza rasei, a naţionalităţii, a religiei sau a
orientării sexuale şi asupra lipsei unei condamnări efective de către
autorităţile ruse a acestor crime motivate de ură; constată cu îngrijorare
recentele acţiuni de reabilitare a regimului stalinist şi subliniază că Rusia
poate institui o veritabilă cultură democratică numai prin acceptarea
trecutului său tragic; este în continuare profund îngrijorat de legislaţia
privind extremismul, care poate afecta libera circulaţie a informaţiei şi poate
conduce la restricţionarea în continuare din partea autorităţilor ruse a
libertăţii de exprimare a apărătorilor drepturilor omului; îşi exprimă
consternarea cu privire la faptul că procesul Anna Politkovskaya nu este
deschis decât pentru un număr restrâns de ziarişti şi închis pentru reporterii
de televiziune; solicită instanţei să respecte integral hotărârea completului
şi să deschidă procesul pentru toţi ziariştii şi toată presa; se aşteaptă ca
instanţa să determine nu doar cine a comis şi a cine a participat la uciderea
Annei Politkovskaya, ci şi cine este comanditarul acesteia; îţi exprimă
îngrijorarea în legătură cu abuzurile constante şi pe scară largă asupra
recruţilor din forţele armate ruse şi solicită autorităţilor ruse să ancheteze
şi să îi condamne pe vinovaţi. (8)
Dupa
ce Parlamentul european a atras atentia asupra legislatiei privind extremismul
si a cazurilor de violenta pe criterii de rasa, nationalitate, religie sau
orientare sexuala, insusi presedintele Dmitri Medvedev, a admis ca
‘’dezvoltarea extremismului provoaca temeri enorme’’ (9). El a precizat ca anul
trecut, cand rata criminalitatii a scazut, numarul actelor de extremism a
crescut cu o treime si a concluzionat ca acest fenomen reprezinta o amenintare
pentru securitatea nationala, in conditiile in care Rusia este o tara
multietnica si multiconfesionala..
Toata
aceasta stare de lucruri din Rusia lui Putin se inscrie in tabloul conceptului
de ‘’democratie controlata’’, dezvoltat dupa preluarea mandatului prezidential
de catre Vladimir Putin de la Boris Eltin. ‘’"Democratia controlata"
din Rusia are sprijinul populatiei, pentru ca perioada Eltin a ramas in memoria
colectiva drept un exemplu cras de ineficienta’’(10). Dupa perioada initiala de
entuziasm a castigarii libertatii populatia poate fi inclinata spre formule de
"semidemocratie" sau autoritare, daca acestea produc sentimentul
prosperitatii, ordinii si redobandirii mandriei nationale. Reactia contondenta
a lui Putin fata de Barroso si cererea asociatilor pentru drepturile omului din
Rusia adresata UE de a efectua presiuni asupra autoritatilor ruse pentru
imbunatatirea situatiei drepturilor omului in aceasta mare tara eurasiatica
confirma continuitatea starii de ‘’democratie controlata’’ in Rusia si epoca
Medvedev.
In
sfarsit, poate ca nu este un fapt divers, este interesant ca, desi dimeniunea
umana nu pare a fi punctul forte al politicii interne a Moscovei, autoritatile
ruse se preocupa de cea spirituala. Astfel, purtatorul de cuvant prezidential
exprima grija Kremlinului pentru ‘’consolidarea valorilor spirituale’’ si de
‘’noi intensificari” ale dialogului dintre stat si biserica, referindu-se la
mesajulde felicitare adresat de Medvedev noului patriarh Kiril.(11)
SURSE
(2)
Mediafax, Sute de manifestanţi au cerut, la Moscova
şi Paris, încetarea "crimelor politice" din Rusia , 1.02.2009
(3) Ibidem
(4)Adevarul,
Şoc în procesul asasinării ziaristei Anna
Politkovskaia - martori revin asupra declaraţiilor , 05.02.2009
(5)Mediafax,
Rusia, condamnată de CEDO pentru acte de
tortură şi închisorile supraaglomerate , 30.01.2009
(6)
Mediafax, Zeci de opozanţi ruşi, arestaţi la Moscova
în timp ce organizau o manifestaţie ,
31.01.2009
(7)Ziua,
Schimb dur de replici intre
Barroso si Putin, dupa summitul de vineri de la Moscova, 07.02.2009
(8)www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2008-0642+0+DOC+XML+V0//RO
(9)Hotnews,Medvedev:
Rusia se confrunta cu extremismul , 06.02.2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu