<
(...)
Își amintea de ceea ce simțise în copilărie, la treisprezece ani, cînd Hubert, care încă nu împlinise optsprezece ani, plecase la război. Și atunci fusese cumplit, dar acum era mult mai rău; și Dinny se întreba de ce. (...) Numai pentru că toate acele vechi primejdii fuseseră îndurate de bunăvoie; în timp ce situația actuală îi fusese impusă. Era legat de mîini și de picioare, și lipsit de cele două mari privilegii pentru asigurarea cărora ființele umane, grupate în colectivități, și-au orientat toate puterile de mii de ani încoace, pînă ce - pînă ce- au devenit bolșevici. Privilegii pentru orice ființă umană, dar mai ales pentru oameni ca ei, crescuți fără nici un altfel de constrîngere decît cea a conștiințelor lor.
(...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherell, trad. A. Ralian, vol. I (În așteptare), ed. Miron, 1992, p. 268.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu