Desemnat Capitală Europeană a Culturii în 2007, împreună cu Luxembourg, Sibiul a trecut timp de mai mulți ani printr-un proces extins de restaurare și centrul său istoric este acum un mic, dar încântător oraș medieval, pe care îl puteți traversa pe jos, plimbându-vă pe străzile pietonale și piețele înconjurate de clădiri istorice. Cunoscut, de asemenea, sub numele german de Hermannstadt, Sibiul a fost întotdeauna un important centru al comunității germane din Transilvania. Propriu-zis, orașul a fost întemeiat în secolul XII de coloniști germani, cunoscuți aici ca sași și în secolul XVII era cunoscut ca cel mai estic oraș al Europei. Casă a unei populații mixte românești, germane și maghiare, Sibiul aduce împreună cele trei culturi, care, de asemenea, au influențat stilul arhitectonic al orașului.
Piața Mare a Sibiului, una din cele mai mari din Transilvania, a fost întotdeauna adevăratul simbol al orașului. În cursul secolului XV, a fost principala piață de cereal și, de asemenea, loc pentru adunări publice și execuții. Palatele și clădirile istorice care înconjoară piața prezintă elemente ale arhitecturilor gotică, renascentistă și barocă. Acestea includ Palatul Bruckenthal și, în apropiere, hotelul "Împăratul Roman" și hanul "Steaua Albastră", unde a locuit împăratul austriac Iosif II în 1773.
În decembrie 1989, Piața Mare a fost punctul focal al revoluției din Sibiu, eveniment comemorat printr-o placă memorială așezată în pavajul de granit. (...)
Piața Mică a Sibiului, formată între secolele XIV și XVI, este vechiul centru comercial al orașului și unul din punctele de interes cultural ale Sibiului modern. Situată între Piața Mare și Piața Huet, această zonă este caracterizată prin arcuri și galerii exterioare, acoperite și deschise, pe care vechii negustori le foloseau pentru a-și proteja mărfurile, neobișnuitele ferestre mici de pe acoperișuri, pe care localnicii le numeau "ochii orașului" și lămpi de fier forjat suspendate de variate elemente arhitectonice. (...) Muzeul de Istorie a Farmaciei este găzduit aici în fosta farmacie "La Ursul Negru", unde Samuel Hahnemann, părintele homeopatiei, a lucrat în cea mai mare parte a vieții.
Muzeul de Etnografie, care este parte a Complexului Muzeal Național Astra, este situat într-o clădire în stil neo-gotic din Piața Mică. Expoziția permanentă "Artă și cultură universală" a fost realizată în cursul secolului trecut cu numeroase obiecte de artă provenite din mai multe colecții (originare din Africa de Nord, regiunea izvorului Nilului, China, Japonia, Oceania, Asia Mică, Brazilia, Laponia și Australia). Printre artefacte se numără o mumie egipteană și o colecție de cadouri ale fostului dictator Nicolae Ceaușescu.
Acesta este locul cel mai mitologic din Sibiu. Podul Mincinosului leagă două dintre cartierele medievale ale Sibiului, Orașul de Jos și Orașul de Sus. Mai multe legende sunt adesea povestite în legătură cu acest pod. Una dintre ele spune că podul "simte" fiecare minciună rostită de cei care îl traversează și începe să hârâie și să scârție într-un mod amenințător.
Alte legende menționează minciunile îndrăgostiților sau ale negustorilor care își vând mărfurile în zonă. În realitate, numele podului pare să-și aibe originea în înțelegerea greșită ca pod fără piloni, el era numit Liegenbrucke în germană - "podul mincinos" - un omofon al cuvântului Lugenbrucke - "podul mincinosului".
Una dintre cele mai impresionante clădiri amplasate în centrul istoric al orașului este Catedrala Evanghelică din Piața Huet, care are cea mai înaltă clopotniță din Transilvania, de peste 73 de metri. Aceasta poate fi văzut aproape din orice parte a orașului. Biserica are o orgă barocă realizată de un meșter slovac în 1671, care a înlocuit prima orgă adusă în Sibiu în secolul XVI. În 1914, a fost instalată o imensă orgă bisericească, cea mai mare din Europa de Sud-Est. Aceasta a fost complet renovată în 1997 și acum au loc recitaluri de orgă din iunie până în septembrie. Impresionanta clădire a bisericii, construită în stil gotic cu arce curbate și pietre de mormânt pe peretele nordic, a fost ridicată în secolul XVI pe locul unei biserici în stil romanic datând din secolul XII. Statuia episcopului Georg Daniel Teutsch, înălțată în 1899, poate fi admirată în fața bisericii.
Una din cele mai pitorești părți ale Orașului Vechi este Pasajul Scărilor, cunoscut de asemenea, ca "Zidul cu ace". Acesta leagă Orașul de Sus de Orașul de Jos prin două și care urmează zidurile fortificate de lângă Biserica Evanghelică. Construit în secolul XIII din piatră și cărămidă, pasajul duce la Turnul Porții, una din cele mai vechi secțiuni ale fortificațiilor.
Catedrala Mitropolitană "Sfânta Treime" a fost construită la începutul secolului XX, pe locul unei biserici grecești care fusese folosită ca o catedrală episcopală. Patru icoane pictate pe lemn din vechea biserică, montate în argint și împidobite cu pietre prețioase, au fost păstrate în altar. Clădirea, o replică a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol la o scară mai mică, are caracteristicile unei bazilici bizantine. Elementul central este cupila înconjurată de patru mici turnuri. Exteriorul este decorat cu șiruri de cărămizi galbene și roșii, în timp ce arcul de la intrarea intrarea principală este ornamentat cu cinci desene de mozaic, care au fost realizate la Munchen.
(...)
Azi, parcul natural Dumbrava Sibiului cuprinde mai multe lacuri care izvorăsc din pârâul Valea Aurie, și este străbătut de poteci pentru public. Acesta include, de asemenea, excelentul muzeu în aer liber Astra, o grădină zoologică și un număr de hoteluri și zone de distracții. Muzeul Civilizației Populare Tradiționale amplasat în Dumbrava Sibiului este unul dintre cele mai mari și mai impresionante muzee în aer liber din Europa. Cuprinde peste 300 de locuințe rurale, alături de biserici, hanuri și mori de apă și de vânt, reprezentând tehnologia rurală din întreaga România.
Prima grădină zoologică din România a fost înființată în 1929 în Dumbrava Sibiului. Ocupând o suprafață de 6 hectare, are în prezent 47 specii de animale și păsări, incluzând maimuțe, urși, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguari, pume, porci sălbatici, lame, cerbi carpatini, căprioare de câmp, bivoli albi, ponei, un piton, un crocodil (...), fazani, papagali, păuni și porumbei. (...)
Trecând de grădina zoologică, drumul dntre Sibiu și stațiunea montană Păltiniș traversează satul Rășinari, care este legat de oraș printr-o linie de tramvai lungă de 13 kilometri. (...)
Rășinari este satul natal al mai multor importante personalități culturale românești, ca poetul Octavian Goga și faimosul filozof Emil Cioran. Casele în care ei au locuit sunt deschise vizitatorilor. Alte atracții turistice includ Muzeul Etnografic, Biserica Veche Sfânta Paraschiva, Biserica Sfântul Ilie, Biserica din Deal, vechea școală și ruinele unei cetăți de pământ datând din secolul XIII. (...)
Sursa
Ministry of Regional Development and Tourism, A City Journey, Bucharest, 2011, pp. 10-13 (Sibiu - The European Capital of Culture).
Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta Rășinari. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Rășinari. Afișați toate postările
luni, 25 iunie 2018
marți, 23 ianuarie 2018
Biografie cronologică a poetului O. Goga (1881-1938) (BĂLAN 1980)
<
1881 - 1 aprilie
Se naște la Rășinari Octavian Goga.
1892
Goga intră intern la liceul unguresc din Sibiu.
1893 - 14 mai
Goga scrie primele versuri dedicate țăranului român, care "de dimineață până seara tot lucră necontenit/ Dar cu toată osteneala tot este neprețuit."
1897
Apare prima poezie a lui Octavian Goga: Atunci și acum, semnată Tavi, în "Tribuna", 12/24 decembrie.
1898
- Apare a doua poezie a lui Goga: Nu-i fericire pe pământ, semnată Octavian, în "Revista ilustrată", an I, nr. 5-6, mai-iunie.
- Apare a treia poezie a lui Goga: Așa a fost să fie, semnată Octavian, în "Familia" lui Iosif Vulcan, Oradea, an XXXIV, nr. 44, noiembrie.
1899
Trece la liceul românesc din Brașov.
1900
- Goga își ia bacalaureatul.
- Vara, vizitează pentru prima dată Bucureștiul.
- 11 septembrie: Se înscrie la facultatea de litere și filozofie de la Universitatea din Budapesta.
1902
- 1 iulie: Apare la Budapesta revista "Luceafărul", unde Goga își va publica majoritatea poeziilor.
- 1 decembrie: În "Luceafărul" nr. 11 apare poezia, devenită romanță, Bătrîni.
1903
- Vara, la Rășinari, Goga începe să traducă celebrul poem dramatic al lui Emerik Madach* - Tragedia omului.
- Apare în "Luceafărul" poezia Casa noastră, semnată Nic. Otavă.
1904
- Moare învățătoarea Victoria, sora poetului, care i-a inspirat poezia Dăscălița.
- Goga absolvă facultatea de litere și filozofie a Universității din Budapesta și i se eliberează un Absolutorium.
- Apare în "Luceafărul" celebra poezie Oltul, semnată Nic. Otavă.
- aprilie: Apare, în "Luceafărul", poezia Dăscălița.
1905
- Apar în "Luceafărul" antologicele poezii Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune, Clăcașii.
-Apare volumul Poezii, la Budapesta, Institutul tipografic și de editură "Luceafărul". Volumul cuprinde 48 de poezii.
- 24 decembrie: Moare Iosif Goga, tatăl poetului, care a fost probabil prototipul preotului din poezia Apostolul.
1906
Apare în "Viața Românească" poezia cu o puternică notă socială Un om.
1907
Izbucnesc răscoalele țărănești, care îi vor inspira lui Goga mai multe poezii precum: Cain, O țară știu, Cosașul și se vor resimți în întreaga atmosferă a volumului Ne cheamă pământul.
1908
Apare revista lui Octavian Goga "Țara noastră".
1909
Apare volumul de versuri Ne cheamă pământul, în Editura Minerva.
1912
Goga e închis în temnița din Seghedin** pentru articolele sale patriotice îndrăznețe. Acolo scrie poezia Eu știu un basm...
1913
Apare. volumul de versuri În umbra zidurilor, în Editura Minerva.
1914
Apare, în volum, piesa Domnul Notar și se joacă pe scena Teatrului Național din București.
1916
- Apare volumul Cîntece fără țară, în Editura Sfetea, cu un cuvânt înainte al autorului.
- O. Goga ia parte la primul război mondial și scrie ciclul de versuri Război.
1919
Goga e numit ministru al Instrucțiunii în guvernul de Uniune Națională***.
1923
Goga e ales membru al Academiei.
1924
O. Goga obține Premiul Național de poezie.
1928
Apare piesa Meșterul Manole.
1928-1938
Goga scrie foarte rar versuri, e absorbit de politică**** și gazetărie la zi.
1938
- 7 mai: Moare, la Ciucea*****, Octavian Goga.
- Apare volumul postum Din larg.
>
Sursa
Octavian Goga, Poezii, ed. I. Dodu Bălan, editura Ion Creangă / col. Biblioteca școlarului, București, 1980, pp. 201-203.
Note M. T.
* Imre Madach (1823-1864) = Nobil, jurist, politician și poet maghiar. Opwra tradusă de Goga este supranumită "Faustul" maghiar. (www.britannica.com(
** Szeged în limba maghiară. Al patrulea oraș al Ungariei. Situat în sudul țării, lângă granița cu România și Serbia.
*** În guvernul condus de ardeleanul Al. Vaida-Voevod, în perioada 1-16 decembrie 1919.
**** Fondator al Paetidului Național Agrar și apoi lider al Partidului Național Creștin. Prim-ministru în perioada 28.12.1937-11.02.1938.
***** Sat în județul Cluj. În 1920, O. G. cumpără aici domeniul unui proprietar magjiar, loc în care va fi înmormântat alături de soția sa. Conacul va deveni casă memorială. (ro.wikipedia.org)
1881 - 1 aprilie
Se naște la Rășinari Octavian Goga.
1892
Goga intră intern la liceul unguresc din Sibiu.
1893 - 14 mai
Goga scrie primele versuri dedicate țăranului român, care "de dimineață până seara tot lucră necontenit/ Dar cu toată osteneala tot este neprețuit."
1897
Apare prima poezie a lui Octavian Goga: Atunci și acum, semnată Tavi, în "Tribuna", 12/24 decembrie.
1898
- Apare a doua poezie a lui Goga: Nu-i fericire pe pământ, semnată Octavian, în "Revista ilustrată", an I, nr. 5-6, mai-iunie.
- Apare a treia poezie a lui Goga: Așa a fost să fie, semnată Octavian, în "Familia" lui Iosif Vulcan, Oradea, an XXXIV, nr. 44, noiembrie.
1899
Trece la liceul românesc din Brașov.
1900
- Goga își ia bacalaureatul.
- Vara, vizitează pentru prima dată Bucureștiul.
- 11 septembrie: Se înscrie la facultatea de litere și filozofie de la Universitatea din Budapesta.
1902
- 1 iulie: Apare la Budapesta revista "Luceafărul", unde Goga își va publica majoritatea poeziilor.
- 1 decembrie: În "Luceafărul" nr. 11 apare poezia, devenită romanță, Bătrîni.
1903
- Vara, la Rășinari, Goga începe să traducă celebrul poem dramatic al lui Emerik Madach* - Tragedia omului.
- Apare în "Luceafărul" poezia Casa noastră, semnată Nic. Otavă.
1904
- Moare învățătoarea Victoria, sora poetului, care i-a inspirat poezia Dăscălița.
- Goga absolvă facultatea de litere și filozofie a Universității din Budapesta și i se eliberează un Absolutorium.
- Apare în "Luceafărul" celebra poezie Oltul, semnată Nic. Otavă.
- aprilie: Apare, în "Luceafărul", poezia Dăscălița.
1905
- Apar în "Luceafărul" antologicele poezii Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune, Clăcașii.
-Apare volumul Poezii, la Budapesta, Institutul tipografic și de editură "Luceafărul". Volumul cuprinde 48 de poezii.
- 24 decembrie: Moare Iosif Goga, tatăl poetului, care a fost probabil prototipul preotului din poezia Apostolul.
1906
Apare în "Viața Românească" poezia cu o puternică notă socială Un om.
1907
Izbucnesc răscoalele țărănești, care îi vor inspira lui Goga mai multe poezii precum: Cain, O țară știu, Cosașul și se vor resimți în întreaga atmosferă a volumului Ne cheamă pământul.
1908
Apare revista lui Octavian Goga "Țara noastră".
1909
Apare volumul de versuri Ne cheamă pământul, în Editura Minerva.
1912
Goga e închis în temnița din Seghedin** pentru articolele sale patriotice îndrăznețe. Acolo scrie poezia Eu știu un basm...
1913
Apare. volumul de versuri În umbra zidurilor, în Editura Minerva.
1914
Apare, în volum, piesa Domnul Notar și se joacă pe scena Teatrului Național din București.
1916
- Apare volumul Cîntece fără țară, în Editura Sfetea, cu un cuvânt înainte al autorului.
- O. Goga ia parte la primul război mondial și scrie ciclul de versuri Război.
1919
Goga e numit ministru al Instrucțiunii în guvernul de Uniune Națională***.
1923
Goga e ales membru al Academiei.
1924
O. Goga obține Premiul Național de poezie.
1928
Apare piesa Meșterul Manole.
1928-1938
Goga scrie foarte rar versuri, e absorbit de politică**** și gazetărie la zi.
1938
- 7 mai: Moare, la Ciucea*****, Octavian Goga.
- Apare volumul postum Din larg.
>
Sursa
Octavian Goga, Poezii, ed. I. Dodu Bălan, editura Ion Creangă / col. Biblioteca școlarului, București, 1980, pp. 201-203.
Note M. T.
* Imre Madach (1823-1864) = Nobil, jurist, politician și poet maghiar. Opwra tradusă de Goga este supranumită "Faustul" maghiar. (www.britannica.com(
** Szeged în limba maghiară. Al patrulea oraș al Ungariei. Situat în sudul țării, lângă granița cu România și Serbia.
*** În guvernul condus de ardeleanul Al. Vaida-Voevod, în perioada 1-16 decembrie 1919.
**** Fondator al Paetidului Național Agrar și apoi lider al Partidului Național Creștin. Prim-ministru în perioada 28.12.1937-11.02.1938.
***** Sat în județul Cluj. În 1920, O. G. cumpără aici domeniul unui proprietar magjiar, loc în care va fi înmormântat alături de soția sa. Conacul va deveni casă memorială. (ro.wikipedia.org)
Labels:
Academie,
Brașov,
Budapesta,
Ciucea,
gazetărie,
liceu,
Meșterul Manole,
ministru,
Oltul,
poezie,
premiu,
Rășinari,
Seghedin,
Sibiu,
universitate
Abonați-vă la:
Postări (Atom)