Români versus italieni în perioada interbelică (CĂLINESCU 1933 )

<
(...)
- Ei! zise documentată tanti Ghenca, nu-i așa că-i mai bine în bîrlogul tău?! (Ca și cînd ar fi surprins pe figura lui Jim vreun semn de dezgust.) Nicăieri nu-i mai bine ca-n țara românească! Cine știe cîte-ai îndurat pe unde ai fost!
- O mai fi îndurat - interveni împăciuitor tanti Fira - dar însă a văzut ceea ce noinu ne-am învrednicit să vedem: a văzut Franța, Italia... Frumos ești Jim! adăugă ea în chip de încheiere.
- A văzut pe dracu! ripostă acru tanti Ghenca. Parcă noi nu știm ce e în Italia! Întreabă pe madam Morandini, să-ți spună: apa împuțită cu lături în loc de străzi; oamenii dorm ca vitele și mănîncă pisici și broaște. Pe unde trec italienii dispar pisicile; și nouă ne-au furat două cînd au lucrat la bina, lîngă biserică.
Spunînd asta, apriga etnografă privi ocrotitor cele două pisici negre ce se învîrteau printre scaune.
- Cum văd, ești bine informată! zise ironic Jim.
- Sînt! sări Ghenca, simțind acul; că sînt mai bătrînă și m-am șterș mai demult la nas. Pe vremea noastră lumea era mai așezată și ședea acasă și era bine... (Cu intenție.)  Nu-i mirosea nimănui urît în casa mă-sii și tinerii respectau pe bătrîni!
- Tanti Ghenca, strigă Jim rumegînd o răzbunare grozavă; știi ce-am mâncat eu în Italia?
- Ce? întrebă bătrîna sarcastic.
- Cozi tocate de șoarece, fierte în zeamă de broască (Ghenca, aplecăcioasă din fire, îngălbeni), gîndaci în sos tomat, șobolan copt cu macaroane, tocană de păianjeni îndulcită cu rîme.
- Îh! făcu Ghenca albă ca varul, îmi vine rău! și scuipînd în batistă, se năpusti pe ușă afară.
- Deștept ești, Jim! îngînă Fira admirativ; lasă-mă să te privesc.
(...)
>


SURSA
George Călinescu, Cartea nunții, ed. Eminescu / colecția Romanul de dragoste - nr. 45, București, 1972, p. 34-35.

J. Keats despre femeie

Femeile sunt precum pisicile: cad mereu în picioare.

John Keats (1795/Londra-1821/Roma) = Poet romantic englez.