Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta șobolan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta șobolan. Afișați toate postările

luni, 6 februarie 2017

Renaștarea în roata vieții budistă (KIPLING 1900-1)

<
(...)
- Au lovit pe sfîntul... am văzut cu ochii noștri. Vitele noastre vor stîrpi; femeile noastre nu vor mai  putea naște. După ce ne vom întoarce acasă, vom fi îngropați în așternuturile noastre de troienile zăpezilor... Alte nenorociri mai mari nu puteau veni peste noi.
(...)
- Cel care a suferit batjocura este omul acesta de aici, zise lama* ducîndu-și mîna la frunte.
- Tocmai din cauza asta, îi răspunse omul.
- Iar dacă se întîmplă ca cel care a fost batjocorit să ierte ceea ce i-au făcut lui, mîinile tale vor trebui să rămînă curate. Afară de asta veți face o faptă bună, dacă veți da ascultare cuvintelor mele.
(...)
Lama ezită cîteva clipe, exact atît cît îi trebuie ca să treci un glonte din încărcător în țeava unei arme. Pe urmă se ridică în picioare și puse un deget pe umărul omului.
- Ai înțeles? Am spus că nu se va întîmpla omor... eu care am fost stareț în Zueh-Zen, sper că nu ți-ar face nici o plăcere să te renaști sub forma unui șobolan, sau a unui șarpe care se tîrăște prin gunoaie... nici a unui vierme care trăiește în pîntecele celei mai ticăloase fiare? Sau dacă asta este dorința ta...
Omul din Ao-chung căzu în genunchi, căci glasul lui lama răsuna în mijlocul întunericului ca un gong al demonilor din Thibet**.
- Vai, vai, vai, scînceau oamenii din Spiti. Nu ne blestema... nu-l blestema nici pe el, căci era robit numai de pornirile lui, Sfîntule... Aruncă din mînă carabina, nebunule, strigară oamenii.
- Supărarea aduce supărare, și răul vine după rău! Nu veți face omor. Lăsați pe cel ce lovește un preot să plătească singur pentru faptele sale. Dreaptă, și mai presus de adevăr, este numai roata***, care nu poate fi atinsă nici cu un fir de păr. Cei ce au făptuit nedreptatea se vor renaște de nenumărate ori în mijlocul chinurilor, sfîrși bătrînul, și capului se lăsă greu pe umărul lui Kim.
- Am trecut chela**** pe alături de un mare păcat, și glasul lui vibră prin întunericul greu de sub ramurile de cetini. Eram gata să las glonțul să plece, și adevăr vă zic vouă, că în Thibet oameni aceștia ar fi avut o moarte dureroasă și înceată... M-a lovit în mijlocul obrazului... fără cruțare...
(...)
- Nu se va face omor, murmură bătrînul. (Omul din Ao-chung îi pipăi picioarele cu sfială). Dreaptă și mai presus de orice este numai roata... Supărarea aduce supărare.
- Nu Sfântule, nu. (...) Nimeni nu va fi ucis, decât dacă te poruncești tu.
(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim*****, vol. II, Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 151-154.

NOTE M. T.
* LÁMA1, lama, s. m. Preot-călugăr budist (în Tibet, în Mongolia și la kalmâci). ◊ Marele lama sau Lama cel mare = șeful suprem al religiei budiste; dalai-lama. – Din fr. lama.
  • sursa: DEX '09 (2009) (
  • http://dexonline.ro:8080/definitie/lama)
      ** Thibet / Tibet = Podiș cu altitudine 4900 m în Asia centrală, la NE de munții Himalaya. 
    (http://travel.descopera.ro/8713744-Calatorie-in-tainicul-Tibet)
        *** Roata vieții = Ciclul renașterilor ca rezultat al karmei, adică al acțiunilor din trecut. 
        (http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2016/budismul-pe-roti/)
              **** chela (în limba sanscrită) = Discipol foarte apropiat de învățătorul său în religia hindusă. 
          (https://www.ananda.org/yogapedia/chela/)
        ***** Adriana Popa, Citește! Rudyard Kipling „Kim”, „Income Magazine”, 18 februarie 2013 
    (http://incomemagazine.ro/articole/citeste-rudyard-kipling-kim)

joi, 23 octombrie 2014

Români versus italieni în perioada interbelică (CĂLINESCU 1933 )

<
(...)
- Ei! zise documentată tanti Ghenca, nu-i așa că-i mai bine în bîrlogul tău?! (Ca și cînd ar fi surprins pe figura lui Jim vreun semn de dezgust.) Nicăieri nu-i mai bine ca-n țara românească! Cine știe cîte-ai îndurat pe unde ai fost!
- O mai fi îndurat - interveni împăciuitor tanti Fira - dar însă a văzut ceea ce noinu ne-am învrednicit să vedem: a văzut Franța, Italia... Frumos ești Jim! adăugă ea în chip de încheiere.
- A văzut pe dracu! ripostă acru tanti Ghenca. Parcă noi nu știm ce e în Italia! Întreabă pe madam Morandini, să-ți spună: apa împuțită cu lături în loc de străzi; oamenii dorm ca vitele și mănîncă pisici și broaște. Pe unde trec italienii dispar pisicile; și nouă ne-au furat două cînd au lucrat la bina, lîngă biserică.
Spunînd asta, apriga etnografă privi ocrotitor cele două pisici negre ce se învîrteau printre scaune.
- Cum văd, ești bine informată! zise ironic Jim.
- Sînt! sări Ghenca, simțind acul; că sînt mai bătrînă și m-am șterș mai demult la nas. Pe vremea noastră lumea era mai așezată și ședea acasă și era bine... (Cu intenție.)  Nu-i mirosea nimănui urît în casa mă-sii și tinerii respectau pe bătrîni!
- Tanti Ghenca, strigă Jim rumegînd o răzbunare grozavă; știi ce-am mâncat eu în Italia?
- Ce? întrebă bătrîna sarcastic.
- Cozi tocate de șoarece, fierte în zeamă de broască (Ghenca, aplecăcioasă din fire, îngălbeni), gîndaci în sos tomat, șobolan copt cu macaroane, tocană de păianjeni îndulcită cu rîme.
- Îh! făcu Ghenca albă ca varul, îmi vine rău! și scuipînd în batistă, se năpusti pe ușă afară.
- Deștept ești, Jim! îngînă Fira admirativ; lasă-mă să te privesc.
(...)
>


SURSA
George Călinescu, Cartea nunții, ed. Eminescu / colecția Romanul de dragoste - nr. 45, București, 1972, p. 34-35.