Poetul ardelean George Coșbuc (1866 Hordou - 1918 Iași) s-a stabilit la București la cererea marelui critic literar Titu Maiorescu, care apreciase poezia Nunta Zamfirei, publicată în 1889 la Sibiu.
În capitala României, el a publicat patru volume de poezii, care includeau și creații cu teme istorice: Balade și idile (1893). Fire de tort (1896), Ziarul unui pierde-vară (1902) și Cîntece de vitejie (1904). Poeziile istorice acopereau întreaga istorie a poporului român: antică, medievală și modernă.
Primul volum a inclus două poezii cu subiect istoric: Trei, Doamne, și toți trei și Cîntec barbar.
În prima poezie (13 strofe cu 6 versuri), tatăl află cu mare durere că cei trei fii nu s-au mai întors din Războiul Independenței (1877-1878) pentru că au căzut în luptele cu turcii din Bulgaria.
A doua poezie (6 strofe cu 12 versuri) este un dialog între Roma imperială și dacii barbari, înainte de traversarea Istrului (Dunărea) de către legionarii romani invadatori.
Al doilea volum cuprinde creațiile Decebal către popor (8 strofe cu 6 versuri) și Cetatea Neamțului (28 de strofe cu 7 versuri).
Prima poezie este un apel al regelui dac către războinicii săi pentru a lupta până la moarte împotriva invadatorilor romani.
În a doua poezie, este descrisă rezistența eroică a micului grup de apărători moldoveni ai cetății împotriva marelui rege polon Ioan III Sobieski (1629-1696), salvatorul Vienei de turci. Autorul menționează că epopeea locală a fost amintită de cronicarul Ion Neculce.
Volumul trei include creația (23 strofe cu 6 versuri), în care este descrisă înfrângerea și moartea voievodului ardelean Gelu în lupta cu invadatorii maghiari conduși de Arpad (sec. X).
Cel de-al patrulea volum cuprinde nouă poezii istorice: Oltenii lui Tudor, Golia ticălosul, Pașa Hassan, Dorobanțul, Cîntecul redutei, Povestea căprarului, Coloana de atac, O scrisoare de la Muselim-Selo și Raport (Luarea Griviței, la 30 august 1877).
Prima poezie (7 strofe cu 8 versuri) prezintă declanșarea revoltei oltenilor conduși de Domnul Tudor împotriva ciocoilor și tiranilor.
În a doua poezie (8 strofe cu 6 versuri) este descrisă moartea trădătorului boier Golia, comparat cu Iuda, în bătălia de la Cahul dintre moldovenii conduși de Ion vodă cel Cumplit și turci (1574).
Cea de a treia poezie (12 strofe cu 6 versuri) prezintă un episod din bătălia de la Călugăreni dintre Mihai Viteazul și Sinan-pașa, când voievodul muntean îl fugărește pe câmpul de luptă pe Hassan-pașa, comandantul ienicerilor.
Celelalte șase poezii includ secvențe din eroicele bătălii din timpul Războiului de Independență: 14 strofe cu 2 versuri, 9 strofe cu 7 versuri, 8 strofe cu 8 versuri, 54 de strofe cu 2 versuri, 11 strofe cu 8 versuri și 5 strofe cu 2 versuri.
Sursa
George Coșbuc, Poezii, ed. II, edit. I. Creangă/Biblioteca școlarului nr. 77, București, 1982, pp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu