„-S-a
încercat adeseori urcarea sau coborîrea după voință, fără să se piardă balastul sau
gazul unui balon. Un francez care se
ocupa cu aeronautica, Meunier, a vrut să realizeze aceasta
comprimînd gazul într-un recipient interior. Un belgian, dr. van Hecke,
a încercat să obțină, cu ajutorul unor aripi și a unor lopățele, o forță verticală,
care a fost neîndestulătoare în majoritatea cazurilor.”
(X)
„-
Atmosfera din jurul Pămîntului are o înălțime de 6.000 de stînjeni (), răspunse doctorul. Cu
un balon te-ai putea ridica foarte sus, ceea ce au făcut Brioschi și Gay-Lussac.
Dar din cauza presiunii atmosferei scăzute i-a podidit sîngele pe gură și urechi. Le
lipsea și aerul necesar respirației. Acum cîțiva ani doi francezi îndrăzneți, Barral
și Bixio, se aventurară în regiuni înalte, dar balonul a plesnit.
(…)
-Fără
îndoială, dar așa cum se cuvine să cadă niște savanți, adică fără să fi pățit
ceva.”
(XIII)
J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu