Democrația versus dictatură în lumea interbelică (GALSWORTHY 1931)

<
(...) Cu o viclenie demnă de cauza ei, așteptă pînă-l văzu adînc cufundat într-o discuție despre politca britanică, pe care părea s-o privească drept o serioasă manifestare a activității umane; apoi, întorcînd spre el privirea-i botticelliană, i se adresă:
- Și noi ar trebui să tratăm cu tot atîta seriozitate politica americană, domnule profesor. Dar desigur că nu-i chiar tot atît de serioasă, nu-i ?
- Cred că aveți dreptate, domnișoară Cherell. Politicienii din întreaga lume au o regulă comună: „Cînd ești la putere să nu faci aceleași promisiuni ca atunci cînd te găsești în opoziție; dacă o faci, înseamnă că va trebui să duci la îndeplinire lucruri pe care alții le-au găsit imposibile.” Singura diferență reală dintre partidele politice constă, după părerea mea, în faptul că în timp ce un partid s-a instalat în Autobuzul Național, celălalt e remorcat.
- În Italia*, tot ce-a mai rămas din celălalt partid zace acum sub scaun, nu-i așa?
- Ce să mai spunem despre Spania**? adăugă Adrian.
Hallorsen izbucni în rîsul său molipsitor.
- Dictatura nu înseamnă politică. Dictatura e o glumă.
- Nu-i o glumă, profesore.
- O glumă proastă, profesore.
- Ce înțelegeți prin glumă, domnule profesor?
- Un bluf. O supoziție de mai largă durată că natura umană e croită după tiparul pe care i l-a creat dictatorul. Momentul în care cacealmaua e dată pe față.
- Dar, interveni Diana, să presupunem că majoritate poporului aprobă dictatorul, atunci nu înseamnă că aveau de-a face cu o democrație, sau cu o guvernare prin consimțămîntul celor guvernați?
- N-aș spune așa ceva, doamnă Ferse, decît dacă guvenatorul ar fi în fiecare an confirmat printr-o majoritate de voturi.
- Dictatorii realizează totuși o serie de lucruri, observă Adrian.
- Cu un anumit preț, domnule custode. dar uitați-vă la Diaz*** în Mexic. Timp de douăzeci de ani a făcut din țară un paradis, și poftim ce s-a ales din ea după plecarea lui. Nu poți scoate dintr-un popor ceea ce nu deține.
- Greșeala sistemului nostru politic, ca și a sistemului dumneavoastră, domnule profesor, replică Adrian, constă în faptul că un număr mare de reforme latente generate de bunul simț al oamenilor simpli, nu pot fi duse la îndeplinire din pricină că politicienii noștri aleși pe termen scurt nu le încurajează, de teamă să nu piardă puterea pe care încă n-au dobîndit-o.
- Mătușa May, murmură Dinny,spunea: „De ce să nu vindecăm șomajul printr-un plan național de asanare a mahalalelor, și în felul ăsta prindem doi iepuri deodată?”
- Vai! Dar e o idee admirabilă, exclamă Hallorsen întorcîndu-și fața spre ea.
- Sînt în joc interese camuflate, răspunse Diana; proprietarii mahalalelor și societățile de construcții sînt prea puternice.
Adrian adăugă:
- Și apoi e nevoie de bani gheață.
- Și ce? Asta-i foarte simplu. Parlamentul dumneavoastră poate să-și ia orice împrumut dorește în vederea unei acțiuni pe plan național de o asemenea anvergură; și apoi de ce n-ar face un împrumut?
Nimeni nu a putut să-i răspundă.
- Eu cred că economia realizată asupra alocațiilor de șomaj ar acoperi dobînda pentru un mare împrumut.
- De fapt, interveni Dinny suav, nu e nevoie decît de bună-credință. Este domenul în care dumneavoastră, americanii ne întreceți, domnule profesor Hallorsen.
(...)
>

SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherell, trad. A. Ralian, vol. I (În așteptare), ed. Miron, 1992, p. 53-55.

NOTE M.T.
* Benito Mussolini (1883-1945), liderul Partidului Național Fascist, a devenit în 1922 prim-ministru al Italiei, în urma Marșului asupra Romei, instaurând treptat în anii următorii un regim totalitar.. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/decesul-unor-democratii-nasterea-dictaturilor-italia-germania)
** Miguel Primo de Rivera (1870 Spania - 1930 Franța) = Ofițer și marchiz spaniol. Preia funcția de prim-ministru printr-o lovitură de stat în 1923. Dictator ca lider al partidului unic Uniunea Patritică Spaniolă. Spania devine republică la un an după retragerea sa de la putere în 1930. (http://www.historylearningsite.co.uk/modern-world-history-1918-to-1980/the-spanish-civil-war/primo-de-rivera/)
*** José de la Cruz Porfirio Díaz Mori (1830 - 1915) = General mexican. Preia puterea printr-o lovitură de stat în 1876. Perioada de 34 de ani în care a condus țara s-a numit Porfiriato. (http://www.mexonline.com/history-porfiriodiaz.htm)

„Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb”

Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb, trad. Th. Enescu (orig. spaniol sec. XV-XVI), st. introd. P. A. Georgescu, Artemis/Istorie și civilizație, Buurești, 1993, 358 p.

5 P. A. Georgescu: 1492, 1992 și speranța lumii
5 Problema columbiană
7 Descoperiri și acumulare
12 Triumful
18 Înfrîngerile
23 Consecințe
25 Nici legendă neagră, nici legendă albă
26 1992 și construcția Europei
29 1992: America Latină și dialectica speranței

33 Notă asupra ediției: Th. Enescu

35 Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb (prima călătorie)
35 Prolog
37 De la Palos la Canare
39 Pe marea necunoscută
42 Semne înșelătoare și proteste
44 Înșelăciunea cerului
48 Nouă dezamăgire și schimbare de drum
50 Pămînt! Pămînt!
53 Viața și obiceiurile indienilor
58 În căutarea aurului
64 Explorare
69 Descoperirea și recunoașterea Cubei
74 În căutarea Marelui Han
79 Grandioase planuri comerciale
87 Dezertarea lui Martin Alonso Pinzon
93 Penetrație pașnică
97 Descoperiri macabre
103 Debarcarea în insula Espaniola
108 Sperietoarea canibalilor
112 Un drum pînă la insula Broașței Țestoase
114 Întîlnire cu un cacic
118 O primire „regală” la bord
122 Bunătatea și inima largă a indienilor
127 Către regatul lui Guacanagari
131 Naufragiul caravelei Santa Maria
133 Exerciții militare și construirea unei fortărețe
137 Vești despre Pinta
140 Rămas bun lui Guacanagari și coloniștilor
144 Întoarcerea celor fugiți
151 Hartă cu indienii Cigayos
156 Spre Europa
160 Și aerul era plăcut „ca în aprilie în Castilia”
162 Nedumeririle piloților
165 Marea credință a navigatorilor în timpul unui uragan
169 Nina se salvează în Azore
171 Festa stîngace a portughezilor
174 Navigînd printre insule
175 Eliberarea prizonierilor și continuarea călătoriei
178 Ultima încercare și debarcarea în Portugalia
179 Marea navă de război a lui Bartolomeo Diaz
181 Convorbiri cu Joao II
182 Întoarcerea la Palos

185 Note referitoare la Jurnalul de bord (prima călătorie)

212 Scrisoarea lui Cristofor Columb către Luis de Santangel și Gabriel Sanchez
219 Note referitoare la Scrisoarea către Santangel și Sanchez

225 Scrisoarea întîi a lui Toscanelli

229 Descrierea celei de a doua călătorii
266 Note referitoare la a doua călătorie

269 Descrierea celei de a treia călătorii
298 Note referitoare la a treia călătorie

301 Scrisoarea lui Cristofor Columb trimisă de pe insula Jamaica regelui și reginei Spaniei

318 Note referitoare la scrisoarea de pe insula Jamaica