Democrația versus dictatură în lumea interbelică (GALSWORTHY 1931)

<
(...) Cu o viclenie demnă de cauza ei, așteptă pînă-l văzu adînc cufundat într-o discuție despre politca britanică, pe care părea s-o privească drept o serioasă manifestare a activității umane; apoi, întorcînd spre el privirea-i botticelliană, i se adresă:
- Și noi ar trebui să tratăm cu tot atîta seriozitate politica americană, domnule profesor. Dar desigur că nu-i chiar tot atît de serioasă, nu-i ?
- Cred că aveți dreptate, domnișoară Cherell. Politicienii din întreaga lume au o regulă comună: „Cînd ești la putere să nu faci aceleași promisiuni ca atunci cînd te găsești în opoziție; dacă o faci, înseamnă că va trebui să duci la îndeplinire lucruri pe care alții le-au găsit imposibile.” Singura diferență reală dintre partidele politice constă, după părerea mea, în faptul că în timp ce un partid s-a instalat în Autobuzul Național, celălalt e remorcat.
- În Italia*, tot ce-a mai rămas din celălalt partid zace acum sub scaun, nu-i așa?
- Ce să mai spunem despre Spania**? adăugă Adrian.
Hallorsen izbucni în rîsul său molipsitor.
- Dictatura nu înseamnă politică. Dictatura e o glumă.
- Nu-i o glumă, profesore.
- O glumă proastă, profesore.
- Ce înțelegeți prin glumă, domnule profesor?
- Un bluf. O supoziție de mai largă durată că natura umană e croită după tiparul pe care i l-a creat dictatorul. Momentul în care cacealmaua e dată pe față.
- Dar, interveni Diana, să presupunem că majoritate poporului aprobă dictatorul, atunci nu înseamnă că aveau de-a face cu o democrație, sau cu o guvernare prin consimțămîntul celor guvernați?
- N-aș spune așa ceva, doamnă Ferse, decît dacă guvenatorul ar fi în fiecare an confirmat printr-o majoritate de voturi.
- Dictatorii realizează totuși o serie de lucruri, observă Adrian.
- Cu un anumit preț, domnule custode. dar uitați-vă la Diaz*** în Mexic. Timp de douăzeci de ani a făcut din țară un paradis, și poftim ce s-a ales din ea după plecarea lui. Nu poți scoate dintr-un popor ceea ce nu deține.
- Greșeala sistemului nostru politic, ca și a sistemului dumneavoastră, domnule profesor, replică Adrian, constă în faptul că un număr mare de reforme latente generate de bunul simț al oamenilor simpli, nu pot fi duse la îndeplinire din pricină că politicienii noștri aleși pe termen scurt nu le încurajează, de teamă să nu piardă puterea pe care încă n-au dobîndit-o.
- Mătușa May, murmură Dinny,spunea: „De ce să nu vindecăm șomajul printr-un plan național de asanare a mahalalelor, și în felul ăsta prindem doi iepuri deodată?”
- Vai! Dar e o idee admirabilă, exclamă Hallorsen întorcîndu-și fața spre ea.
- Sînt în joc interese camuflate, răspunse Diana; proprietarii mahalalelor și societățile de construcții sînt prea puternice.
Adrian adăugă:
- Și apoi e nevoie de bani gheață.
- Și ce? Asta-i foarte simplu. Parlamentul dumneavoastră poate să-și ia orice împrumut dorește în vederea unei acțiuni pe plan național de o asemenea anvergură; și apoi de ce n-ar face un împrumut?
Nimeni nu a putut să-i răspundă.
- Eu cred că economia realizată asupra alocațiilor de șomaj ar acoperi dobînda pentru un mare împrumut.
- De fapt, interveni Dinny suav, nu e nevoie decît de bună-credință. Este domenul în care dumneavoastră, americanii ne întreceți, domnule profesor Hallorsen.
(...)
>

SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherell, trad. A. Ralian, vol. I (În așteptare), ed. Miron, 1992, p. 53-55.

NOTE M.T.
* Benito Mussolini (1883-1945), liderul Partidului Național Fascist, a devenit în 1922 prim-ministru al Italiei, în urma Marșului asupra Romei, instaurând treptat în anii următorii un regim totalitar.. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/decesul-unor-democratii-nasterea-dictaturilor-italia-germania)
** Miguel Primo de Rivera (1870 Spania - 1930 Franța) = Ofițer și marchiz spaniol. Preia funcția de prim-ministru printr-o lovitură de stat în 1923. Dictator ca lider al partidului unic Uniunea Patritică Spaniolă. Spania devine republică la un an după retragerea sa de la putere în 1930. (http://www.historylearningsite.co.uk/modern-world-history-1918-to-1980/the-spanish-civil-war/primo-de-rivera/)
*** José de la Cruz Porfirio Díaz Mori (1830 - 1915) = General mexican. Preia puterea printr-o lovitură de stat în 1876. Perioada de 34 de ani în care a condus țara s-a numit Porfiriato. (http://www.mexonline.com/history-porfiriodiaz.htm)

Grecia intră în incapacitate de plată („Telegraf” 2015)

Grecia intră, în două săptămâni, în incapacitate de plată

„Telegraf”, Constanța, 13 mai 2015

Zgârciţi scoţienii ăştia

Un scoţian avea gardul stricat şi se hotărăşte să şi-l repare singur, întrucât era „scump” să plătească pe altcineva.
Numai că pentru asta avea nevoie, în primul rând, de un ciocan. Aşa că îl cheamă pe fiul său şi îi spune:
- Mergi la vecinul de vizavi şi roagă-l să ne dea împrumut un ciocan pentru jumătate de oră... Se întoarce fiul, bineînţeles fără niciun ciocan:
- Tată, nu mi-a dat. A zis că tocmai acum are şi el nevoie de ciocan, însă mâine te-ar putea ajuta.
- Al dracului de zgârcit. Du-te la vecinul de alături şi roagă-l pe el, zise scoţianul nostru.
Se întoarce fiul cu un răspuns similar...
- Tată, nu mi-a dat. A zis că ciocanul său l-a împrumutat vecinului din capătul străzii...
Se enervează scoţianul la culme:
- Mama dracului de zgârciţi, cu tot cu naţia asta, că m-am săturat. N-am văzut aşa ceva. Atâta zgârcenie la un loc. Fir-ar ei să fie. 
Fiule, mergi în hambar şi adu ciocanul nostru!!!

„Cuget Liber”, Fun, Constanța, 5 decembrie 2013

Instinctul criminal înainte, în timpul și după Primul Război Mondial (ARGHEZI)

<
(...)
Povestirea mea ar fi numai superficial imaginativă, fondul sau mai bine zis, materialul, aparținînd unui univers de fapte, săvîrșite după primul mare război, cu o sălbatecă preferință și cu ritm accelerat și complex, care a tăbăcit sensibilitatea. Omul incapabil să ucidă o muscă e un mit al unor epoci, de care nu ne despart calendaristic numai vreo șaisprezece ani, ci, desigur, cîteva mii de veacuri. Nimic nu e mai inocent și mai normal decît să scoți cu furculița, la masă, lumina ochiului unui concurent. Nimic mai elementar decît să pui în genunchi, între picioare, un nepot care te-a supărat și, fixîndu-l cu fața în sus de chică, să-i retezi beregata, ca la berbeci. Un negustor se dă pe lîngă un bancher și-i înhață nasul cu dinții, i-l rupe din zgîrci și-l scuipă, mai strivindu-l cu talpa încălțămintei, ca pe un muc de țigară, pentru ca satisfacția și răzbunarea să sporească.
Să te păzești acum, după război, să nu te iubească, dacă ești bărbat, afară din cale o femeie, și dacă ești femeie, un tînăr cu scîrlionți. Iubirea se rezolvă negreșit în curmarea măruntaielor cu foarfeca de croit catifea
sau în aruncarea fără veste, din  balconul unui imobil <<modern>>.
Ți-aduci aminte din ce pornise războiul: din dreptul de autodeterminare al popoarelor mici sugrumate de marile popoare - și din idealul de apărare al civilizației împotriva barbariei.
Cîțiva ofițeri, surprinși de adversari într-o biserică de peste Dunăre, în care s-au ascuns, au fost pur și simplu, înnainte de a li se tăia buzele, limba, pleoapele și urechile, grămădiți pe marmora pardoselei, unde se mai cunoșteau urmele imateriale ale lui Isus, au fost dezbrăcați, pîngăriți și masacrați pe la burtă.
Uite omul de după război, bruta păroasă, gorilul cîrn, care-și linge nasul, alergînd după femei și gîște cu un steag în mîini. Gorilul a făcut războaie și congrese. Încălțat cu manșete lustruite și inelat la degete cu aur și briliante, purtînd joben și fumînd havană, el cere capete și procente din împrumutul popoarelor mici.
(...)
>

SURSA
Tudor Arghezi, Pravilă de morală practică: Tudor Arghezi, Subiecte, ed. Minerva / seria Arcade, București, 1990, p. 291-292.

Superstiţii şi obiceiuri de Anul Nou

Digi 24 31 decembrie 2013

Patru superstiţii de Crăciun: Usturoi sub pernă, porumb pe sobă, zero muncă, zero împrumuturi


Digi 24 25 decembrie 2013

Carte poştală din al doilea război mondial

În timp ce organizam biblioteca Fundaţiei pentru copii ''Giovanni Bosco'' din Constanţa, am găsit într-una din cărţile vechi donate o carte poştală din timpul celui de-al doilea război mondial (1939-1945).
Pe faţă, are sus centrat titlul ''CARTE POŞTALĂ MILITARĂ GRATUITĂ''.
Sub titlul centrat se află două ştampile circulare suprapuse parţial, una cu data ''31 MAR 943'' şi textul ''JUD. CONS''  iar cealaltă cu data ''29. III. 943''.
În colţul dreapta sus se află fotografia regelui Mihai I, cu titlul ''ROMANIA'', iar dedesubt ''POSTA''. Fotografia este acoperită de o ştampilă circulară cu textul ''OFICIUL POŞTAL MILITAR No 116'', în interiorul căruia se vede data ''13 IAN''
Dedesubtul lor se află trei rânduri scrise de mână. Primul rând începe cu un cuvânt care începe cu D, urmat de numele ''Anica'' şi  un cuvânt indescifrabil, toate fiind acoperite parţial de cele 3 ştampile. Pe al doilea rând este scris textul ''Com Cerchezu'', iar pe al treilea ''jud Constanţa''. Dedesubt se distinge scris de mână cuvântul ''oficiul''.
În colţul stânga sus are stema regală, cu titul ''ROMANIA'' desupra.
Sub stemă se află încadrat textul ''Noi luptăm,
Voi să subscrieţi la
Imprumutul reîntregirii - 1941''.
În colţul stânga jos se află încercuit textul ''LOCUL SIGILIULUI CENZUREI MILITARE''. Imediat în dreapta se află textul subliniat deasupra ''Semnătura cenzorului'', sub care se vede o semnătură cu culoare roşie.
Între stemă şi cercul sigiliului se află textul încadrat ştampilat ''POSTA MILITARĂ CENZURAT''.
Lângă marginea din stânga a cărţii poştale se află tipărită indicaţia ''Această carte poştală se va utiliza numai de militari.''

Pe verso se află scris de mână textul trimis de militar.
Acesta este încadrat în dreapta şi sus de texte tipărite. În dreapta sunt trecute următoarele interdicţii: ''ATENŢIUNE: Nu se scrie nimic în legătură cu armata. Nu se pune localitatea.''
Sus se află tipărite următoarele indicaţii completate de militar de mână: ''ADRESA TRIMIŢĂTORULUI''; dedesubt este trecut ''Numele şi pronumele'', completat ''Sold. indescifrabil''; dedesubt este trecut ''Regimentul'', completat cu ''9 Cal indescifrabil'', urmat de ''compania'', completat ''indescifrabil''; dedesubt este trecut ''Of. poştal militar Nr.'', completat ''116''.
Textul soldatului, majoritatea şters, umple spaţiul destinat şi acoperă şi spaţiile rămase libere lângă indicaţiile tipărite: ''11/I/943 Dragă soţie şi scumpii mei copii Iubiţi părinţi fraţi indescifrabil aflaţi despre mine că sunt sănătos indescifrabil avand acum puţin timp liber indescifrabil ce mai faceţi copii sunt sănătoşi indescifrabil scrie mi şi mie mai des te rog indescifrabil să ia copiii să se ducă cu ei la Biserică să se roage pentru indescifrabil''.

Am donat cartea poștală filialei Constanța a Muzeului Militar Național.

„Bursa” (GALLOIS 1995)

 Dominique Gallois, Bursa. Origine și evoluție, trad. L. Moldovan (Belgia, 1995), Teora, București, 1999, aprilie

8 Introducere

11 I. Mondializarea progresivă
11 1. O istorie îndelungată
14 2. Noi extinderi
18 „Miercurea neagră” la bursa din Mexico
19 Principalele piețe financiare în dezvoltare (piețe emergente)
20 3.Piețele de azi, conectate între ele
23 O sută de ani de indice Dow-Jones

35 II. Mecanismele finanțării economiei
35 1. Rolul bursei în economie
39 2. Valorile mobiliare: acțiuni și obligațiuni
41 Acum 80 de ani: împrumutul rusesc
45 Octombrie 1994: împrumuturile de stat
46 3. Multiplicarea produselor intermediare
52 Societățile SICAV: povestea unei „ciuperci financiare”
55 O perioadă excepțională pentru capital

58 III. Actorii de pe scena bursei și funcționarea pieselor bursiere
59 1. Actorii 
65 Dispariția ringului bursei
66 2. Funcționarea piețelor bursiere
67 Nasdaq - „noua piață americană”
76 Firma But - cea mai rentabilă firmă franceză a anului 1994
79 Piețele americane
80 Piața britanică sau International Stock Exchange
82 Supravegherea piețelor bursiere

86 IV. Evoluția cursurilor
87 1. Influența dobânzilor
88 Un exemplu de scădere a nivelului dobânzilor 
88 Un exemplu de creștere a nivelului dobânzilor 
93 16 septembrie 1992: Banca centrală a Suediei ridică pragul limită al dobânzilor la 500%
98 Pe fondul unor zvonuri alarmiste, bursa se află în „precampanie electorală”
99 2. Viața întreprinderii
103 Început bun al firmei Renault la bursă
109 Acționarii-martori
109 Fantoma OPA - Oferta publică de cumpărare
112 Cea mai mare ofertă publică de cumpărare din istorie este un fiasco
114 Exemple de reacții bursiere
119 Citate celebre

120 V. Modernizarea și dereglementarea
120 1.Epoca Big-Bang-ului
125 2. Piețele instrumentelor financiare
128 Contractul la termen la MATIF
129 Principiul general
130 MATIF-6: o nouă piață la palatul Brongniart
133 Ritualurile de la MATIF
134 3. Piețele de opțiuni

138 VI. „Bula” financiară și economia reală
138 1. Exemplele din 1987 și 1994
141 Riscurile piețelor derivate
144 Lexicul produselor derivate
150 Falimentul casei Barings
151 3. Tentativele de reintroducere a reglementărilor
153 Puterea fără egal a celor două sute

158 Cronologie

164 Bibliografie

165 Index