Francezi versus englezi în epoca interbelică (GALSWORTHY 1933)

<
(...)
- Trăiesc din plin momentul prezent, nu-i așa? spuse deodată Adrian.
- Da, tocmai asta gîndeam și eu.
- Francezii fac o artă din a trăi. Noi, în schimb, avem speranțe în ce privește viitorul și regrete în ce privește trecutul. Pentru englezi ”prezentul” există în prea mică măsură.
- De ce sînt ei atît de diferiți?
- Mai puțin sînge nordic și mai mult vin și ulei în vine, capetele lor sînt mai rotunde decît ale noastre, trupurile mai îndesate, ochii, în cea mai mare parte, cafenii.
- Oricum, acestea sînt trăsături care nu pot fi alterate.
- Francezii sînt esențialmente oamenii căii de mijloc. Au ridicat echilibrul la cel mai înalt punct. Au realizat balanța dintre simțuri și intelect.
- Dar se îngrașă, unchiule.
- Da, dar în mod egal, cînd stau în picioare, nici o parte a trupului nu-ți sare în ochi. Bineînțeles, eu unul prefer să fiu englez, dar dacă n-aș fi, aș alege să fiu francez.
- Nu cumva legat de dorința de a fi altceva decît ești?
- Ah! Ai observat, Dinny, că atunci cînd noi spunem: ”Fii bun”, ei spun Soyez sage!? (1) E un lucru foarte grăitor. I-am auzit pe unii francezi punînd răceala noastră pe seama tradiției puritane. Dar asta înseamnă să confunzi efectul cu cauza, să iei simptomele drept rădăcini. Admit că noi simțim un îndemn către pămîntul făgăduinței, dar puritanismul nostru e o parte a acestui îndemn, ca și dorul nostru de ducă, sau ca și colonialismul nostru; ori ca protestantismul. Sîngele scandinav, marea și climatul. Nici unul dintre aceste elemente nu ne ajută în arta de a trăi. Privește puțin industrialismul nostru, fețele noastre bătrîne, maniile, umanitarismele, poezia noastră! În fiecare direcție, sărim în ochi. Nu știu dacă avem una sau două înalte instituții nivelatoare, școlile publice, cricketul în variatele lui forme, ca popor însă, plesnim de extremism. Britanicul demijloc constituie o excepție, și sub oroarea lui de a se face remarcat se ascunde de fapt mîndria lui pentru acest lucru. Unde, pe întreg întinsul globului, ai să întîlnești alcătuiri osoase mai diverse decît în Anglia, și fiecare dintre ele caracteristică? Facem tot ce putem ca să ne nivelăm, dar, pentru Dumnezeul meu, tot sărim în ochi! (...)

(1) Fii cuminte (fr.)
>

SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell*, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 254-255.

NOTĂ M. T.
* ed. Miron - Clasici vechi și noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)

PREVIZIUNI ALARMANTE pentru 2013! "În curând s-ar putea să ne batem pe străzi"
Libertatea 31 decembrie 2012

Gh. Funar, primarul Clujului, versus minoritatea maghiară în 1995 („TELEGRAF” 1995)

Liviu Tramudana, „Orașul Cluj a devenit capitala extemismului antimaghiar, datorită primarului Gheorghe Funar”, „Telegraf”, Constanța, 29.05.1995

După ce problema minorităților din România s-a aflat în atenția celor 40 de miniștri de externe reuniți joi la Paris pentru lansarea „Planului Balladur”, Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa l-a trimis vineri la București pe Jaab De Foope Scheffer, asistent neoficial al Înaltului Comisar CSCE pentru minorități. Misiunea sa este abordarea „problemelor” culturale ale minorităților din România. El a vizitat Clujul, unde a fost primit de Bodo Barna (UDMR), care i-a prezentat problemele legate de retrocedarea tuturor bunurilor culturale bisericilor și mănăstirilor ungurești  naționalizate în 1948. Barna a declarat: „UDMR nu se va întoarce în Consiliul Minorităților, deoarece acesta este un instrument al Puterii”. Se încearcă crearea unui Consiliu Civic al Minorităților, care se preconizează că va funcționa ca un Parlament al Minorităților. De Foope Scheffer s-a întâlnit apoi cu Doina Cornea și Octavian Buracu, președintele Asociației de dialog intertenic. D. Cornea apreciat:„ Problema minorităților naționale trebuie privită într-o perspectivă generală, a problemelor de ansamblu care există azi în România”. Buracu a declarat că „orașul Cluj a devenit capitala extremismului românesc antimaghiar datorită primarului Gheorghe Funar”. S-a menționat că Primăria Cluj creează „probleme” și Forumului Democrat German, căruia i s-a reziliat contractul de închiriere a spațiului, i-a tăiat apa și energia. Demnitarul olandez va mai vizita Oradea, Tg.Mureș și Brașov.