Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta UDMR. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta UDMR. Afișați toate postările

vineri, 1 februarie 2002

„Politică și ficțiune” (ARACHELIAN 2002)

 Vartan Arachelian, Politică și ficțiune, „Tomis”, februarie 2002

Sunt cei doi termeni compatibili? În viziunea domnului Viorel Hrebenciuc, da. „România-Armonia” e titlul pe care inventivul om de afaceri și vicepreședinte al PSD l-a dictat ziariștilor prezenți la lansarea protocolului de guvernare încheiat între PSD și UDMR. Un titlu de cea mai pură speță ficționară, trebuie să recunoaștem. Ce minune s-o fi produs la Cluj, duminică, 17 februarie, ora 13, în orașul în care, de trei legislaturi, e ales același Ghiță Funar, încât, vorba aceluiași guru al partidului de guvernământ, la Washington și în alte mari cancelarii trebuie să se studieze documentul? Dacă n-a fost o ironie bine mascată, atunci am avea de a face cu un simptom care reclamă psihiatrii și nu analiștii politici. „Dosarul” româno-maghiar, e adevărat, a cunoscut sub dictatură iluzii și mai gogonate, dar în nici un caz n-a fost vândută gogoașa încă din faza elaborării, când documentul era în studiu în cancelariile de aiurea! Ce mai: SF și parapsihologie, Mironov și Țugui! 

Cu o săptămână mai devreme, la București, forul suprem al PSD, fusese cutia de rezonanță a unui discurs rostit pe un ton vehement de liderul aripii naționaliste împotriva unor promisiuni făcute UDMR ca preț al sprijinirii guvernului. Dacă Dumnezeu a făcut lumea în șase zile, de ce n-ar fi reușit PSD să stingă conflictul istoric româno-maghiar în timpul acesta? Pentru că unii cârtitori zic că problema apartenenței Transilvaniei nu se va rezolva decât la Judecata de Apoi? Și chiar sunt piramidale pretențiile udemeriste? E vorba doar de locul de plasare a unui grup statuar de eroi ai Ungariei și, apoi, de înființarea de facultăți în limba maghiară la universități de stat. Apoi dacă sunt eroi unguri, iar arădenii (și nu numai!) îi percep ca ucigași, la 1848, ai românilor din Apuseni, de ce generalii de granit nu sunt duși în Ungaria? Și a doua întrebare care a reverberat în amintitul CC pesedist: „legitimația de maghiar” acordă doar privilegiul (prin naștere / maghiarizare voluntară) de a fi bursier în Ungaria vecină și prietenă. Da, ar răspunde dl. Hrebenciuc, dar ce-ar mai consuma cercurile de lectură aflate în funcțiune la Departamentul de Stat, Foreign Office ș. a.? Dacă lectura acestui document va produce sau nu delicii în străinătate o chestie de gust, dar că reacțiile la prevederile tainice ale acestui protocol vor nutri antimaghiarismul e aproape o certitudine. Va fi, în primul rând, tărăboiul cu statuia. Aflați, pe rând, în SUA, premierul și președintele au promis că vor fi „talibanii” statuilor (două, după știința mea) lui Antonescu, în timp ce PSD dă verde scoaterii din „consemn în garnizoana arădeană” a generalilor care au omorât revoluționari de-ai lui Avram Iancu și plantarea lor în grădina publică pentru a fi expuși obscenităților / vandalizării? Și asta tocmai în anul când vrem în NATO, ca pruncul la sânul mamei, să avem parte de un „război al statuilor”? Apoi, la CC, doamna cu învățământul i-a liniștit pe colegii de partid că, totuși, partidul nu e în toate (ca pe timpuri) și că existând o autonomie universitară, senatele nu înghit gălușca promisă... Alt prilej de gâlceavă, deci. Una peste alta, se vede bine, una au vorbit și Kent au fumat. O fi înghițit udemeriștii și alte fumuri, nu numai cele povestite aici, inclusiv afirmația mai marilor pesediști cum că „Transilvania este o locomotivă geografică”. Ba gălușca din urmă chiar cu plăcere, din moment ce românii pun pe roate Transilvania! Cum vesticii - e afirmația aceluiași domn inventiv Hrebenciuc, „nu înțeleg cum e posibilă armonia interetnică în România”, aceste recent ficționar de partid și de stat se pregătește pentru un turneu în sus-amintitele cercuri de lectură pentru a ține lecții de politologie, adică despre efectele soporifice ale ficțiunii în politică...

joi, 1 noiembrie 2001

„Ruleta. Români și maghiari. 1990-2000” (ANDREESCU 2001)

 Gabriel Andreescu, Ruleta. Români și maghiari. 1990-2000. Jurnal tematic, Polirom/Ego, Iași, 2001, 358

5 În loc de prefață. Ruleta


Partea I Actorii
11 1.Masă rotundă la GDS: ce înțelegeau intelectualii români?
15 2.România: profil etnopolitic
21 3.Miza politică a anilor 90
28 4.Smaranda Enache
32 5.Liga Pro Europa
36 6.Violențele de la Târgu Mureș și evoluția Ligii
47 7.Alte bătălii: Cluj, Octavian Buracu și Dialogul Interetnic
54 8.Minoritățile, GDS și revista 22
58 9.Uniunea Scriitorilor și Alianța Civică la începutul anilor 90
63 10.Toamna anului 1991: stare de urgență în Armata IV Transilvania
66 11.Cine sunt și cum arată extremiștii?
70 12.„Naționalismul șovin: o cunoscută
77 13.Laszlo Tokes
83 14.Ce legătură are  un regățean cu minoritățile?
91 15.Maghiarii și UDMR
98 16.Laszlo Fey, Anton Niculescu, Peter Banyai, Levente Salat, Eva Pollnitz și alții. Efectul de lentilă


Partea II Conceptele
115 17.Naționalismul infiltrat în Constituția României
119 18.Dominația naționaliștilor între 1992 și 1996
130 19.Intrarea în scenă a Comitetului Helsinki
137 20.„Studiul”. Gyula
141 21.O lege a minorităților naționale
150 22.Consiliul Minorităților Naționale
154 23.Anul 1995, anul marilor crize: revoltă în CDR  contra „neloialității” UDMR
159 24.Atlanta
159 25.Tratatul româno-ungar: „intern” și „extern” în evoluția relațiilor interetnice
189 26.Criza: Legea învățământului adoptată în vara anului 1995
195 27.„Evoluția concepției UDMR”. Rectificarea
204 28.Alegerile din 1996: UDMR la guvernare
209 29.Ordonanțele de urgență și „modelul de reconciliere româno-maghiar”
214 30.Sabotarea „modelului”
222 31.O altă criză, o altă universitate maghiară
232 32.Ceangăii
236 33.Investigația din Moldova
244 34.Criza de la Odorheiu Secuiesc și limitele autonomiei locale
253 35.Negocierea de la Odorheiu Secuiesc. Controlul conflictelor
266 36.Scrisorile către UDMR


Partea III Epocile
277 37.Declarația de la Cluj și devoluția Transilvaniei
291 38.Naționalismul „profesoral”
301 39.„Un naționalism mai spilcuit”
316 40.Naționalismul, ca aberație intelectuală
324 41.De ce România nu a urmat „modelul sârb”?
329 42.Alegerile din 2000. Consociaționism și sfârșitul erei civice


345 Indice de nume proprii


coperta IV

Aflat la baza conceptului modern de democrație, respectul diferenței implică, înaintea schimbărilor de ordin politic, o mutație de mentalități. În eforturile ei de întâlnire cu identitatea europeană, România s-a confruntat - și încă se confruntă - cu un factor de risc maxim: chestiunea minoritară.

joi, 2 noiembrie 2000

„Locurile unde se construiește Europa” (ANDREESCU & SEVERIN 2000)

 Gabriel Andreescu & Adrian Severin, Locurile unde se construiește Europa, Polirom/Duplex, Iași, 2000


Volumul pe care-l prezentăm cititorului a fost gândit pe structura unei cărți, nu atât a unui volum de dialoguri propriu-zise. Ideea de a oferi cât mai multe informații cu relevanță pentru politica externă românească și pentru perioada istorică prin care am trecut a dominat tentația concentrării pe detaliul biografic și anecdotic. Forma de prezentare nu este, din această cauză, forma în care s-a derulat, de-a lungul câtorva luni, discuția cu Adrian Severin.

Notele de la subsol îmi aparțin, ele având în principal două scopuri: 1) să adauge o informație care ajută la completarea imaginii despre realitățile discutate; 2) să ofere un pilon de stabilitate amintirilor lui Adrian Severin. Aceasta, întrucât mi s-a părut firesc să considerăm textul publicat acum de editura Polirom drept un material de lucru pentru istorici.

Dar, în principal, aș sugera că este um material de lucru pentru cei interesați în proiectarea unor politici publice, interne și externe, cu adevărat competente și cu adevărat generoase față de interesele societății românești.

Gabriel Andreescu

1 septembrie 2000


Sumar

9 1.Numirea unui ministru de externe

23 2.Intrarea UDMR la guvernare, tema maghiară și competențele de politică externă

38 3.Parteneriatul aprofundat cu Polonia

46 4.Tratatul cu Ucraina

57 5.Vecinătăți, strategii, controverse

73 6.Seducția capitalelor occidentale: Italia

89 7.Spiritul Germaniei

106 8.Alfred Moses, Madeleine Albright și parteneriatul strategic cu Statele Unite

117 9.Sintra, iunie 1997 - Madrid, iulie 1997

133 10.România în lume

144 11.Politică și reformă la Ministerul de Externe

159 12.Demisia unui ministru de externe

190 13.Politica externă după 1990: Celac, Năstase, Meleșcanu, Pleșu, Roman

214 14.Viața

226 15.Decembrie 1989, primăvara anului 1990

257 16.Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Europa de mâine

284 17.Viitorul României în context regional și global

291 Gabriel Andreescu - Reconcilierea (Postfață)

296 Index

luni, 29 mai 1995

Gh. Funar, primarul Clujului, versus minoritatea maghiară în 1995 („TELEGRAF” 1995)

Liviu Tramudana, „Orașul Cluj a devenit capitala extemismului antimaghiar, datorită primarului Gheorghe Funar”, „Telegraf”, Constanța, 29.05.1995

După ce problema minorităților din România s-a aflat în atenția celor 40 de miniștri de externe reuniți joi la Paris pentru lansarea „Planului Balladur”, Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa l-a trimis vineri la București pe Jaab De Foope Scheffer, asistent neoficial al Înaltului Comisar CSCE pentru minorități. Misiunea sa este abordarea „problemelor” culturale ale minorităților din România. El a vizitat Clujul, unde a fost primit de Bodo Barna (UDMR), care i-a prezentat problemele legate de retrocedarea tuturor bunurilor culturale bisericilor și mănăstirilor ungurești  naționalizate în 1948. Barna a declarat: „UDMR nu se va întoarce în Consiliul Minorităților, deoarece acesta este un instrument al Puterii”. Se încearcă crearea unui Consiliu Civic al Minorităților, care se preconizează că va funcționa ca un Parlament al Minorităților. De Foope Scheffer s-a întâlnit apoi cu Doina Cornea și Octavian Buracu, președintele Asociației de dialog intertenic. D. Cornea apreciat:„ Problema minorităților naționale trebuie privită într-o perspectivă generală, a problemelor de ansamblu care există azi în România”. Buracu a declarat că „orașul Cluj a devenit capitala extremismului românesc antimaghiar datorită primarului Gheorghe Funar”. S-a menționat că Primăria Cluj creează „probleme” și Forumului Democrat German, căruia i s-a reziliat contractul de închiriere a spațiului, i-a tăiat apa și energia. Demnitarul olandez va mai vizita Oradea, Tg.Mureș și Brașov.