„Ruleta. Români și maghiari. 1990-2000” (ANDREESCU 2001)

 Gabriel Andreescu, Ruleta. Români și maghiari. 1990-2000. Jurnal tematic, Polirom/Ego, Iași, 2001, 358

5 În loc de prefață. Ruleta

Partea I Actorii
11 1.Masă rotundă la GDS: ce înțelegeau intelectualii români?
15 2.România: profil etnopolitic
21 3.Miza politică a anilor 90
28 4.Smaranda Enache
32 5.Liga Pro Europa
36 6.Violențele de la Târgu Mureș și evoluția Ligii
47 7.Alte bătălii: Cluj, Octavian Buracu și Dialogul Interetnic
54 8.Minoritățile, GDS și revista 22
58 9.Uniunea Scriitorilor și Alianța Civică la începutul anilor 90
63 10.Toamna anului 1991: stare de urgență în Armata IV Transilvania
66 11.Cine sunt și cum arată extremiștii?
70 12.„Naționalismul șovin: o cunoscută
77 13.Laszlo Tokes
83 14.Ce legătură are  un regățean cu minoritățile?
91 15.Maghiarii și UDMR
98 16.Laszlo Fey, Anton Niculescu, Peter Banyai, Levente Salat, Eva Pollnitz și alții. Efectul de lentilă

Partea II Conceptele
115 17.Naționalismul infiltrat în Constituția României
119 18.Dominația naționaliștilor între 1992 și 1996
130 19.Intrarea în scenă a Comitetului Helsinki
137 20.„Studiul”. Gyula
141 21.O lege a minorităților naționale
150 22.Consiliul Minorităților Naționale
154 23.Anul 1995, anul marilor crize: revoltă în CDR  contra „neloialității” UDMR
159 24.Atlanta
159 25.Tratatul româno-ungar: „intern” și „extern” în evoluția relațiilor interetnice
189 26.Criza: Legea învățământului adoptată în vara anului 1995
195 27.„Evoluția concepției UDMR”. Rectificarea
204 28.Alegerile din 1996: UDMR la guvernare
209 29.Ordonanțele de urgență și „modelul de reconciliere româno-maghiar”
214 30.Sabotarea „modelului”
222 31.O altă criză, o altă universitate maghiară
232 32.Ceangăii
236 33.Investigația din Moldova
244 34.Criza de la Odorheiu Secuiesc și limitele autonomiei locale
253 35.Negocierea de la Odorheiu Secuiesc. Controlul conflictelor
266 36.Scrisorile către UDMR

Partea III Epocile
277 37.Declarația de la Cluj și devoluția Transilvaniei
291 38.Naționalismul „profesoral”
301 39.„Un naționalism mai spilcuit”
316 40.Naționalismul, ca aberație intelectuală
324 41.De ce România nu a urmat „modelul sârb”?
329 42.Alegerile din 2000. Consociaționism și sfârșitul erei civice

345 Indice de nume proprii

coperta IV

Aflat la baza conceptului modern de democrație, respectul diferenței implică, înaintea schimbărilor de ordin politic, o mutație de mentalități. În eforturile ei de întâlnire cu identitatea europeană, România s-a confruntat - și încă se confruntă - cu un factor de risc maxim: chestiunea minoritară.

Helsinki - „Fetița Mării Baltice”

 „Fetița Mării Baltice

De la pătrunderea în Golful Finic și până în portul finlandez Hamina, plutim printre sloiuri de gheață cu o grosime respectabilă. Peisajul este fermecător și pașnic. În unele părți gheața este mai groasă și pârâie sub etrava motonavei „Alba Iulia”, ca un pepene copt de Brăila. Înaintăm cu viteza „la jumătate”. prin aceste locuri pescărușii sunt mai leneși, ei fac popasuri pe sloiuri de gheață, ne privesc cu ochii lor mai puțin prietenoși, iar o mică parte dintre ei se mai avântă în zbor.

Ajungem la Hamina într-o dimineață cu soare și -2 grade Celsius, latitudinea fiind 61 grade N. Este o zi plăcută cu cer senin și fără adieri de vânt. Autoritățile portuare ne înconjoară cu prietenia lor, specifică popoarelor nordice.

În cele patru zile de staționare în port, avem posibilitatea de a vizita capitala țării, Helsinki. „Fetița Mării Baltice”, cum este prezentată pe ghidurile turistice în toate limbile globului, se află la o distanță de 136 km de Hamina.

Am găsit capitala Finlandei învăluită în culorile unei primăveri binevoitoare care sfida rigorile latitudinii geografice, potrivit căreia, frumosul oraș de la gurile Vantaa ar fi trebuit să plutească în ceața rece și groasă a iernii. Aici însă totul strălucește în lumina unui soare puternic și calm ca un ren îmblânzit. În Piața comerțului, care se sprijină cu un umăr pe portul de sud, se răsfață, în toate culorile curcubeului, milioane de flori. Aflu că „Gibraltarul Nordului” (așa cum este denumit Helsinki) se întinde pe 18.164 hectare de teren și pe 26.640 hectare de apă. 

(...) Ne grăbim pe cât ne stă în putință spre vechiul Helsinki, centru administrativ și istoric al orașului, grupat în jurul Catedralei, pe laturile unei imense piețe pătrate, în care genialul arhitect Engel a ridicat, la începutul acestui secol, în preferatul său stil neoclasic, clădirile masive ale Senatului, Bibliotecii Universitare, spitale universitare, pe care le-a integrat perfect peisajului, îmbinându-le liniile și volumele într-un tot maiestuos și solemn. De aici pornește originala alee a Esplanadei, în jurul căreia gravitează orașul zilelor noastre cu Universitatea, teatrele, cinematografele, magazinele, hotelurile și sediile administrative, care ne poartă în plină domnie a unui nou stil de construcție, tipic modern finlandez, romantismul național, a cărui supremă expresie e clădirea gării feroviare, cu fațada împodobită de patru uriași din piatră cu felinare în mâini.

Ne mai rămâne timp să admirăm câteva clipe Palatul de gheață, destinat să găzduiască manifestările sportive de iarnă, Teatrul municipal, celebra operă a arhitectului Alvar Alto, „Finlanda Talo”. Elegantă până la incredibil, grațioasă asemenea unei zâne bune din poveștile Kalevalei, sala a găzduit lucrările Conferinței de la Helsinki, consacrată edificării păcii pe continent și în lume. Și nu ne îndurăm să ne îndepărtăm de minunata vestală a Păcii decât atunci când aflăm că, nu prea departe de ea, în parcul „Sibelius” se află, ridicat de mâinile și geniul sculptoriței Eila Hiltunen, întru cinstirea marelui cântăreț al Finlandei care a fost compozitorul Jan Sibelius, un monument unic în felul său.

Am rămas legat sentimental de acest oraș atât de lipsit de exuberanță,  pitit printre trunchiurile de pini și mesteceni, deasupra cărora trec uneori culori suave.

„Aici e Europa Liberă” (BERNARD 1974-1981)

 Noel Bernard, Aici e Europa Liberă, pref. V. Ierunca, Tinerama, 1991, 188 p.

Cuprins

5 În loc de prefață: La moartea lui Noel Bernard - Virgil Ierunca, 23 decembrie 1981

7 De Paște - 13 apr. 1974
10 O cursă cu... obstacole - 18 mai 1974
13 Presa în România - 15 iun. 1974
15 Cum se „ocrotește” patrimoniul cultural în România - 13 noi. 1974
19 La mulți ani 1975 - 31 dec. 1974
22 În amintirea lui Cornel - 7 mar. 1975
26 Transformare și stabilitate - 21 apr. 1975
29 Ghiveci național - 9 mai 1975
32 Ce fel de țară este România? - 7 iunie 1975
35 După inundații - 21 iul. 1975
38 Helsinki 1975 - 2 aug. 1975 
41 „Colaborarea” comuniștilor cu socialiștii - 22 aug. 1975
44 Fascism și... umanism socialist - 31 oct. 1975
47 Ginta latină e regină - 11 feb. 1976
51 La răscruce de vînturi - 3 iul. 1976
54 S-a născut o stea - 22 iul. 1976
57 Emigrarea - un drept și nu o favoare - 4 sep. 1976
60 Socialism... și socialism - 8 sep. 1976
64 Cultură cum vrea Dumnezeu - 22 sep. 1976
68 Unde e... Omul Nou? - 1 oct. 1976
71 A cincea roată la căruță - 22 oct. 1976 
74 Missa solemnis și partidul - 6 ian. 1977
77 Solidaritate românească - 11 mar. 1977
80 România - un lanț de închisori concentrice - 28 mai 1977 
83 Confuzii, denaturări, neadevăruri - 12 aug. 1977
87 Istoria partidului comunist și... istoriile lui - 23 aug. 1977
91 O conferință națională ca multe altele - 10 dec. 1977
96 La Moș Ajun - 24 dec. 1977
100 Profețiile lui Marx și realitatea - 19 ian. 1978
104 Domnia Domnului Ceaușescu - 27 ian. 1978
108 Un gest... și o politică - 7 apr. 1978
111 Asasinarea lui Aldo Moro - 9 mai 1978
114 Basmul... cu cocoșu roșu - 2 iun. 1978
117 Un joc de pocher - 18 aug. 1978
120 Quo vadis? - 26 aug. 1978
124 Sperietoarea cu lupul - 5 sep. 1978
127 Academia română - 12 oct. 1978
130 Reorganizarea sau dezorganizarea învățămîntului? - 24 noi. 1978
133 Pe bulevardul Primăverii e iarnă - 19 ian. 1979 
137 Ce-i place partidului din cultură? - 7 feb. 1979
141 România și problema energiei - 10 aug. 1979
145 Cultul personalității și criza de autoritate - 30 oct. 1979
149 Daruri... de la Moș Crăciun - 11 ian. 1980
152 O unitate pentru toate anotimpurile - 29 ian. 1980
155 O imitație proastă - 28 mar. 1980
158 15 ani-lumină - 3 apr. 1980
161 Iugoslavia lui Tito - 5 mai 1980
164 Sportul și politica - 28 iul. 1980
167 Viitorul e cert, trecutul - imprevizibil - 11 august 1980
170 „Săptămîna” și legionarii - 6 dec. 1980
174 Un faliment public - 26 iun. 1981
177 Polonius trăiește - 1 aug. 1981
180 „Superioritatea ” socialismului - 15 aug. 1981
183 Progres... comunist - 29 aug. 1981

186 Postfață: Sorin Cunea și Noel Bernard - dec. 1976

coperta 4: La sfîrșitul lui decembrie 1976, Sorin Cunea i-a luat lui Noel Bernard un interviu, din care am extras următorul pasaj:

S. C.: În preajma Anului Nou, ziarele și revistele occidentale publică horoscopul anului viitor. Milioane de oameni, indiferent cred sau nu în aceste previziuni, le citesc. Dumneata?
N. B.: Nu cred deloc în ele și nu le citesc.
S. C.: Și atunci cum vei ști care-ți este viitorul?
N. B. Nu știu. Nu-l cunosc d loc.
S. C.: Și nu te interesează?
N.B. Sînt convins că curiozitatea îmi va fi satisfăcută de viitor.
S. C.: Dar n-ai vrea vreodată să știi ce ți se va întîmpla, să spunem, în cinci ani?
N. B. Și atunci unde ar mai interveni elementul surpriză, dacă toată viața ar fi previzibilă?

Peste cinci ani, la 23 decembrie 1981, Noel Bernard a încetat din viață.

„Încetarea din viață a Prea Fericitului Părinte Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române” („BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ” 1977)

 „Biserica Ortodoxă Română”, Buletinul Oficial al Patriarhiei Române, XC, 4 / apr., 1977

Cuprins

233 Arhim. B. V. Anania, Justinian. Părintele nostru

Viața bisericească

236 Diac. P. I. David, Încetarea din viață a Prea Fericitului Părinte Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ceremonia și slujba înmormîntării

Din activitatea Bisericii Ortodoxe Române la întruniri intercreștine:

293 Întîlniri interconfesionale peste hotare: Sesiunea Secretariatului internațional al Conferinței Creștine pentru pace - Vizita I.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului la comunitățile ortodoxe române din America și Canada - A XXVII a Adunare generale a Federației mondiale a studenților creștini de la Colombo (Sri Lanka) - Lucrările Comitetului executiv al Consiliului Ecumenic al Bisericilor - Traducerea în viață  a ”Actului Final” de la Helsinki - Sesiunea Comisiei Bisericilor pentru Afacerile Internaționale din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor

Contacte ecumenice locale: Vizita făcută Bisericii Ortodoxe Române de Episcopul vechi catolic Gerhardus Anselmus van Kleef de Haarlem (Olanda) - Întîlnirea comună de la Iași a Prezidiului și Comitetului Consultativ al Conferinței Bisericilor Europene

302 Pastorala Prea Fericitului Părinte Justinian trimisă comunităților ortodoxe române de peste hotare cu prilejul Sfintelor Paști - 1977

304 Cronica

Pastorale, Scrisori irenice

305 Pastorala I. P. S. Iustin, Mitropolitul Moldovei și al Sucevei, locțiitor de patriarh, adresată clerului și credincioșilor din Arhiepiscopia Bucureștilor cu prilejul Învierii Domnului și Sfintelor Paști - 1977

310 Scrisoarea irenică a I. P. S. Iustin, Mitroplitul Moldovei și Sucevei, locțiitor de patriarh

312 Mesaje și Scrisori de felicitare

Partea oficială

317 Diac. P. I. David, Cutremurul din 4 martie 1977. Hotărîrî și măsuri luate de Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Comitetul de redacție
Președinte: Prea Fericitul Părinte Iustin, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Membri: P. S. Roman Ialomițeanul, episcop-vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor; P. S. Adrian Botoșăneanul, episcop-vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Iașilor; P. S. Nestor Severineanul,  episcop-vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Craiovei; P. S. Timotei Lugojeanul,  episcop-vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Timișoarei și Caransebeșului
Redactor responsabil: P. C. Pr. Ioan Gagiu, directorul Administrației Patriarhale

Colaboratori: Înalt Prea Sfinții Mitropoliți, Prea Sfinții Episcopi, Profesorii Institutelor teologice, ai Seminariilor teologice și ai Școlilor de cîntăreți bisericești, Prea Cucernicii Consilieri administrativi patriarhali și episcopali, protopopi, preoți candidați la titlul de doctor în teologie ș. a.