„Who`s who în România” („TOMIS” 2001)

 ***, Who`s who în România, „Tomis”, Constanța, 2001, iulie

Editura „Pegasus Pres” a lansat miercuri, 10 iulie, ora 19,30, ediția princeps a enciclopediei „Who`s who în România”. Găzduită de Muzeul Național de Istorie, evenimentul a fost onorat de prezența a peste 250 de personalități marcante ale contemporaneității autohtone.

Beneficiind de condiții grafice unanim apreciate, ediția însumează pentru una sută patruzeci biografii ale celor care s-au remarcat în domenii importante ale societății românești, includerea în enciclopedie s-a făcut gratuit, criteriile selecției fiind valoarea și importanța celor invitați.

Activitatea redacțională a început acum 16 luni prin culegerea datelor biografice direct de la participanți. Această colaborare l-a îndreptățit pe editorul acestei ediții, Panayotis Vassos, să afirme, în discursul inaugural, că prezenta lucrare este „scrisă de 4140 de scriitori. Și ce scriitori... Oameni ale căror decizii, într-un fel sau altul, influențează mersul acestei asociații”.

Printre cei prezenți la festivitate au putut fi observate atât personalități cunoscute publicului larg: Mircea Albulescu, Ernest Maftei, Teodor Danetti, Rodica Negrea, Ion Dichiseanu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Irina Petrescu, Dan Chișu, Cristian Țopescu, Dumitru Graur, Alexandru Mironov, Paul Everac, Lucian Boia, Ioan Scurtu, Bogdan Baltazar, Andreea Esca, George Pruteanu, Viorel Cosma, Sorin Dimitriu, Radu Sârbu, Isidor Martincă, Nicolae Necula, cât și personalități mai puțin mediatizate.

Bază de date atent întocmită, utilă atât participanților, cât și publicului larg, enciclopedia poate fi achiziționată la un preț de 1.500.000 lei în librării sau direct de la editură.

Ediția 2002 a enciclopediei „Who`s who în România” este prima din seria sa, editura „Pegasus Pres”, asigurându-ne de o nouă apariție actualizată și îmbogățită în 2004.

Pegasus Pres, str. Jean Louis Calderon nr. 36, sc. B, ap. 11, sect. 2, București, email who@pc.net www.whoswho.ro

„Colocviul George Sălceanu” („TOMIS” 2001)

 D. P., Colocviul George Sălceanu, „Tomis”, Constanța, 2001, iulie

În luna iunie s-a desfășurat la Constanța „Centenarul Nașterii Poetului Grigore Sălceanu”. Primul moment al acestei acțiuni culturale  organizate de Filiala „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Constanța, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” și Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din România, a constat dintr-o slujbă de pomenire la mormântul poetului (Cimitirul Central Constanța). În Aula Bibliotecii Județene Constanța a urmat Simpozionul Grigore Sălceanu. figura omului și poetului fiind evocate.de cei care l-au cunoscut și îi prețuiesc opera. Amintim printre aceștia pe: prof. univ. dr. C. D. Zeletin (membru titular al Academiei de Științe Medicale,  membru USR, președinte al SMSPR), conf. universitar Cristina Tamaș (membru a USR), conf. univ. dr. Constanța Călinescu, prof. Ion Faiter, Victor Corcheș (membru USR), Arthur Porumboiu (membru USR) ș. a. Al treilea moment al Centenarului a fost „in memoriam...”, desfășurându-se la CN „MB”, cu participarea corului liceului și a unui grup de elevi ce au susținut un recital de versuri din poeziile lui Grigore Sălceanu. Tot aici a avut loc vernisajul expoziției „Nopți pontice” a prof. Lucian Badea, pictor ce s-a inspirat din opera poetului.

Dacă pătrundem dincolo de cortina unei știri despre un eveniment cultural, trebuie scoasă în evidență atmosfera în care s-a desfășurat manifestarea. Pe de o parte, emulația organizatorilor și participanților la Simpozion și emoția stârnită de participarea excepțională a inițiatorului Centenarului, prof. univ. dr. C. D. Zeletin, scriitor, primul traducător al integralei Baudelaire în România, personalitate a vieții științifice și culturale românești, om de aleasă cultură și vie memorie literară, rafinat orator, iar pe de alta, trebuie amintită respingerea mai mult sau mai puțin fățișă de către reprezentanții mass-media a necesității și oportunității comemorării. Nu intrăm în amănunte, dar acest fapt negativ dă mai ales seama despre mediul cultural al Constanței. Dacă, așa cum mi-a spus un reprezentant mass-media, Grigore Sălceanu e un poet „minor”, care nu merită onoruri, atunci scriitorii „majori” nu sunt prin nimic mai apreciați, mai stimați și mai cunoscuți în Constanța decât acesta. Cultivarea numelor importante ale scriitorilor, artiștilor plastici, regizorilor, actorilor, coregrafilor, balerinilor - a celor recunoscuți pe plan național cel puțin - nu este o realitate a Constanței. În orice caz, organizarea Centenarului a necesitat un mare efort organizatoric și multă dragoste pentru cultură și ar fi meritat cu siguranță o iradiere spre public dincolo de numărul participanților direcți al simpozion, între care s-au aflat profesori, directori de școli și numeroși elevi, o iradiere poate chiar la nivel național. Merită să fie amintiți, în acest context, cei care au dus greul organizării: Dan Ioan Nistor (medic, poet), Nicolae Ceamitru (conf. univ. dr,, scriitor) și prof. Laura Rizu (CN „MB”).

Grigore Sălceanu s-a născut la Galați la 23 aprilie 1901, iar din 1920 numele său va fi legat de orașul de la Pontul Euxin, unde se stabilește. A fost elev, în cursul superior, al Liceului „Mircea cel Bătrân”, a urmat Facultatea de Litere și Filozofie a Universității București, continuându-și studiile la Sorbona. Participă la cenaclul literar al lui Mihail Dragomirescu și înființează el însuși un cenaclu la Constanța, pe care îl conduce două decenii. Colaborează la numeroase reviste literare ale vremii. Opera sa, parțial publicată, conține volume de poezie, poeme dramatice, tragedii (au fost jucate la Constanța Ovidius, Hyperion și Tropaeum Traiani) și numeroase traduceri din lirica universală, dar și din română în franceză (pastelurile lui Alecsandri, Luceafărul, Miorița, Meșterul Manole ș. a.).

Ca manifestare culturală, Centenarul Grigore Sălceanu a fost o reușită, din păcate nu urmată și de o  pe măsură reflectare în plan public.

„Premiile Academiei de Științe, Literatură și Arte și Premiile Ediției a X a a Salonului Internațional de Carte de la Oradea”

 ***, Premiile Academiei de Științe, Literatură și Arte și Premiile Ediției a X a a Salonului Internațional de Carte de la Oradea, „Tomis”, Constanța, 2002, iulie

Înaltul titlu de Cavaler al Științei: prof. emeritus C-tin Corduneanu (SUA); acad. prof. Mircea Malița; prof. univ. dr. Ovidiu Drâmba; prof. univ. Adriana Năstase (Germania); prof. univ. Florin Ionescu (Germania); prof. univ. Nicolae Pavel (SUA).

Înaltul titlu de Cavaler al Literaturii: post mortem Gellu Naum, poet; Premiul special al Primăriei Oradea Liggia Naum, soția marelui poet dispărut; Marin Mincu, critic și istoric literar.

Înaltul titlu de Cavaler al Artelor: Lory Wallfisch, pianistă, clavecinistă (SUA); Radu Anton Mayer, pictor (Germania); Ioan Șofron, pictor (Germania).

Premiile Academiei Româno-Americane de Arte și Științe: Honorary Members: prof. univ. dr. Ovidiu Drâmba; acad. prof. Mircea Malița; acad. prof. Gabriel Țepelea; prof. univ. dr. ing. Teodor Maghiar; prof. univ. dr. Florea Oprea; The American Romanian Academy Award: dr. ing. Cornel Antal; dr. Ioan Țepelea.

Premiile ASLA de excelență: prof. dr. Claudia Mătasă (SUA); acad. prof. Gabriel Țepelea; prof. univ. dr. ing. Teodor Maghiar.

Premiul Anual ASLA: prof. dr. Ion Paraschivoiu (Canada); Dumitru M. Ion, scriitor.

Premii speciale ale Salonului Internațional de Carte:

Carolina Ilica pentru volumul antologic plurilingv Poemul scurt al lungii mele vieți (Editura Academiei Internaționale Orient Occident, București, 2001);

Bogdan Valentin Lepădatu  pentru volumul de poezie Dialogica. Coridele inorogului (Editura C2 Design, Brașov, 2002);

Victoria Milescu pentru volumul de poezie Zâmbet de tigru (Editura Odeon, București, 2002);

Elena Vulcănescu pentru volumul Poemul din călcâi (Editura Cartea Românească, 2002);

Ovidiu Dunăreanu și Victor Corcheș pentru volumul Corabia de fildeș. Antologie a Poeților uitați (Editura Ex Ponto, Constanța, 2002);

George Mirea pentru volumul Perenitatea culturii... perenitatea lecturii... perenitatea criticii (Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2002)

Ștefania Mincu pentru volumul Miorița, o hermeneutică ontologică (Editura Pontica 2002); 

Mariana Istrate pentru volumul Sculptor in Fabula (Editura Napoca, București, 2002); 

Geo Vasile pentru versiunea italiană, selecția bibliografică și note critice la volumul George Bacovia. Poeme alese / Poemi scelti (Editura Fundației Culturale Române, 2002);

Liana Cozea pentru volumul Exerciții de admirație și reproș. Hortensia Papadat Bengescu (Editura Paralela 45, Pitești, 2002); 

Ioan Derșidan pentru volumul Monologul dramatic eminescian (Editura Dacia, 2002);

Marius Porumb și Aurel Chiriac

Gh. I. Florescu pentru contribuția substanțială la editarea volumului Interferențe româno-americane. Politică. Cultură. Diplomație (Editura Cogito și Universitatea din Oradea);

Mircea Pricăjan pentru debut cu romanul În umbra deasă a realității (Editura Universității din Oradea); 

Eugen Evu pentru volumul Tresărirea focului (Editura Signata, Timișoara, 2002);

Ioan Horga pentru volumul Europa luminilor (Editura Universității din Oradea, 2002); 

Gheorghe Victor Lazăr pentru lucrarea Ghid astronomic pentru unitățile de agroturism; 

George Roca pentru originalitatea și calitatea prezenței pe Internet a revistei „Reylibris” (Sydney, Australia)

Ioan Ovidiu Muntean pentru lucrarea Câmpul electric intens, factor ecologic (Editura Emis, Deva, 2002);

Teodor Maghiar și Teodor Leuca și Ștefan Naghi pentru lucrarea Modelarea numerică a fenomenelor electromagnetice în procese de turnare cu schimbare de fază (Editura Universității din Oradea, 2002);

Liliana Surugiu pentru contribuția esențială la volumul Per aspera ad adstra (Editura Signata, Timișoara, 2002); 

Luminița Șoproni pentru lucrarea Comunicarea și Negociere în afaceri (Editura Universității din Oradea, 2002); 

Diplome pentru merite editoriale deosebite: 

Vasile Iliescu (Munchen) pentru editarea volumului Dinastia de Hohenzollern-Zigmaringen de Pamfil Șeicaru (Biblioteca revistei Aletheia, Oradea, 2002); 

Ion Istrate pentru volumul Ultimul Occident, Editura Paralela 45, 2001; 

Editurii Polytechnic International Press (Montreal) pentru culegerea Proceedings de dr. Liliana Surugiu și Farcoq Saeed (lucrări ale participanților la Congresul 26 ARA din Montreal); 

Editurii Universității din Oradea pentru calitatea actului editorial; 

Editurii Timpul din Iași pentru promovarea cu prioritate a cărții de istorie; 

Editurii Emis din Deva pentru reușita graficii cărților; 

Editurii Dacia din Cluj Napoca pentru colecția  Poeții Urbei; 

Editurii Libris din București pentru eficienta popularizare a cărții și publicațiilor literare în lume, prin intermediul Târgurilor Internaționale cu participare românească; 

Sorin Roșca și revistei „Tomis” pentru programul coerent de promovare a tinerilor autori.