Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Friedland. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Friedland. Afișați toate postările

marți, 9 februarie 2016

Proclamația lui Napoleon I înainte de bătălia de la Waterloo (THACKERAY 1848)

<
(...)
De nenumărate ori în cursul dimineții, Isidor al domnului Jos făcu naveta între locuința din oraș a acestuia și porțile hotelurilor și ale reședințelor din jurul parcului, unde locuiau englezii și acolo, amestecîndu-se cu ceilalți valeți, curieri și lachei, culegea toate veștile cîte circulau și se întorceau apoi cu buletine pentru informarea stăpînului său. Aproape toți domnii aceștia erau, în sinea lor, de partea împăratului, și-și aveau părerile lor în legătură cu grabnicul sfîrșit al campaniei. Proclamația dată de împărat la Avesnes* fusese răspîndită peste tot și din belșug în orașul Bruxelles. „Soldați! grăia aceasta. Sărbătorim astăzi aniversarea luptelor de la Marengo** și Friedland***, unde au fost în două rînduri hotărîte destinele Europei. Atunci, ca și după Austerlitz*****, și ca și după Wagram******, am dat dovadă de prea multă generozitate. Am crezut în jurămintele și promisiunile principilor cărora le-am îngăduit să-și păstreze tronurile. Să mergem încă o dată și să-i înfrîngem. Noi și ei n-am rămas oare aceiași oameni? Soldați! Aceiași prusaci, care sînt atît de aroganți astăzi, au fost trei contra unul împotriva noastră la Jena******* și șase contra unul la Montmirail********. Aceia dintre voi care au fost prizonieri în Anglia pot povesti camarazilor lor ce chinuri îngrozitoare au avut de îndurat acolo pe bordul pontoanelor-închisori. Nebuni! O clipă de noroc i-a orbit, dacă intră în Franța, își vor găsi acolo mormîntul!” Partizanii francezilor, însă, profetizau o exterminare mult mai grabnică a dușmanilor împăratului decît proclamația respectivă și căzuseră cu toții de acord că prusacii și britanicii n-au să se mai întoarcă decît ca prizonieri în ariergarda armatei cuceritoare. Toate părerile acestea care se vînturaseră în cursul zilei îi fuseseră duse la cunoștință și începuseră să opereze asupra sentinelelor domnului Sedley. I se spunea că ducele de Wellington********* plecase pentru a încerca să-și adune armata a cărui avangardă fusese complet zdrobită cu o noapte înainte.
- Zdrobită, pe naiba! exclamă Jos, al cărui curaj era încă neclintit la dejun. Ducele s-a dus să-l bată pe împărat, așa cum i-a bătut mai înainte pe generalii lui**********.
- Documentele ducelui sînt arse, efectele i-au fost mutate, iar cartierul lui general este pregătit acum pentru ducele de Dalmația, răspunse informatorul lui Jos. Știu asta de la propriul lui maître d`hotel***********. Oamenii ducelui de Richemont nu mai prididesc cu împachetatul. Excelența-sa a și luat-o din loc, iar ducesa așteaptă numai să-și vadă împachetată și argintăria și pleacă să se întîlnească cu regele Franței************ la Ostanda*************.
- Regele Franței e la Gand**************, băiete! replică Jos, arătîndu-se neîncrezător.
- A fugit azi-noapte la Bruges și se îmbarcă astăzi de la Ostanda. Ducele de Berry************** a fost făcut prizonier. Iar cei care doresc să-și scape pielea ar face mai bine să plece numaidecît, căci mîine are să dea drumul la diguri***************... și cine o să mai poată fugi cînd toată țara are să fie sub apă?
- Baliverne, domnule, noi sîntem trei contra unu, domnule, împotriva oricărei forțe pe care o poate aduce Boney**************** pe cîmpul de bătaie! obiectă domnul Sedley. Austriecii și rușii sînt în marș. El trebuie și are să fie zdrobit! zise Jos, bătînd cu pumnul în masă.
- Prusacii au fost trei contra unul și la Jena, iar el le-a luat armata și regatul într-o săptămînă. Ei au fost șase contra unu la Montmirail, iar el i-a ca pe o turmă de oi. E drept că armata austriacă vine încoace, dar cu împărăteasa și cu regele Romei*****************  în frunte; iar Rusia, vai! rușii au să dea înapoi. Iar englezii n-or să afle nici un fel de milă, avîndu-se în vedere cruzimea lor față de vitejii noștri noștri soldați pe bordul îngrozitoarelor lor pontoane-închisori, Priviți, stă scris negru pe alb. Asta e proclamația majestății-sale, împărat și rege! zise dîndu-și acum pe față simpatia lui față de Napoleon;
(...)
>

SURSA
William Thackeray, Bîlciul deșertăciunilor******************, trad. I. Frunzetti & C. Tudor, vol. I, ed. Capitolul, București, 1992, pp. 315-316.

NOTE M. T.
* Avesnes = Comună în NV Franței, în apropierea graniței cu Belgia și a Canalului Mânecii. Pe aici a trecut, la 14 iunie 1815, Napoleon în marș spre Waterloo, localitate belgiană la sud de Bruxelles. (http://www.lavoixdunord.fr/region/hestrud-il-y-a-200-ans-napoleon-passait-par-l-avesnois-ia12b45200n2868788)
** Marengo = Localitate în regiunea Piemont din NV Italiei. La 14 iunie 1800, generalul Bonaparte, prim-Consul al Republicii franceze, a învins decisiv o armată austriacă a celei de a doua coaliții antifranceze. (http://www.historyofwar.org/articles/battles_marengo.html)
*** Friedland = Localitate în regatul Prusiei, respectiv Rusia de azi. La 14 iunie 1807, împăratul Napoleon a învins decisiv o armată rusă a celei de a patra coaliții antifranceze. (http://militaryhistory.about.com/od/napoleonicwars/p/battle-of-friedland.htm)
**** Austerlitz = Localitate în Cehia. La 2 decembrie 1805, Napoleon I îi învinge aici pe țarul Rusiei și împăratul Austriei. Ca urmare, Austria va încheia pacea, ducând la destrămarea celei de a treia coaliții antifranceze. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/austerlitz-b-t-lia-celor-doi-mp-ra-i)
***** Wagram =  Localitate în Austria, lângă Viena. La 5-6 iulie 1809, Napoleon învinge decisiv armata austriacă, fapt ce duce la destrămarea  celei de a cincea coaliții antifranceze. (http://www.britannica.com/event/Battle-of-Wagram)
****** Jena = Localitate în Germania. La 14 octombrie 1806, Napoleon I învinge o armată prusacă din cea de a patra coaliție antifranceză. (http://www.historynet.com/battle-of-jena-napoleons-double-knock-out-punch.htm)
******* Montmirail = Localitate în NE Franței. La 11 februarie 1814, Napoleon I a învins o armată ruso-prusiană a celei de a șase coaliții antifranceze. (http://www.napoleonguide.com/battle_montmirail.htm)
******** Arthur Wellesley (1769-1852) = Mareșal, duce și prim-ministru britanic. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/omul-care-l-nvins-napoleon)
********* În perioada 1809-1814, Wellesley a comandat forțele britanice, spaniole și portugheze care au eliberat Peninsula Iberică de sub ocupația franceză. (http://www.peninsularwar.org/penwar_e.htm)
********** maître d`hotel (fr.) = majordom
*********** Ludovic Bourbon (1755-1824) = Rege al Franței cu numele de Ludovic XVIII (1814-1815;1815-1824) (http://cultural.bzi.ro/exilul-lui-ludovic-al-xviii-lea-al-frantei-20837)
************ Oostende/Ostende = Port medieval belgian la Marea Nordului, în provincia Flandra. (https://www.virtualtourist.com/travel/Europe/Belgium/Provincie_West_Vlaanderen/Oostende-350535/TravelGuide-Oostende.html)
************ Gent/Gand = Oraș medieval în Belgia, în provincia Flandra. (http://www.mihaijurca.ro/impresii-din-gent-belgia-oras-medieval-situat-pe-drumul-dintre-bruxelles-si-bruges)
************* Charles Ferdinand D Artois (1778-1820) = Ducele de Berry, fiul cel mic al regelui francez Carol X (1824-1830) (http://www.geni.com/people/Charles-Ferdinand-d-Artois/6000000002188429639)
************** PÓLDER, poldere, s. n. Nume dat în Olanda unei porțiuni joase de uscat smulsă mării sau unui lac maritim prin îndiguire și drenare. – Din germ.Polder. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/polder) (http://www.diaconescuradu.com/olanda-de-la-o-mare-la-alta)
*************** Boney = Poreclă dată de caricaturistul englez J. Gillray lui Napoleon Bonaparte în 1802. (http://blog.britishmuseum.org/2015/02/13/the-many-faces-of-napoleon-little-boney-or-napoleon-le-grand/)
**************** Napoleon Francois Bonaparte (1811 Paris - 1832 Viena) = Fiul Mariei Luiza de Austria și a lui Napoleon I, care i-a dat titlul de „regele Romei” și a abdicat în favoarea sa la 11 aprilie 1814. Nu a domnit efectiv și a locuit apoi cu mama sa, la bunicul său, împăratul Austriei, care i-a dat titlul de duce de Reichstadt. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/7967/33/)
***************** Mariana Răileanu, „Bîlciul deșertăciunilor” de William Makepeace Thackeray, 5 iunie 2013 (https://raileanumariana.wordpress.com/2013/06/05/balciul-desertaciunilor-william-makepeace-thackeray/)

vineri, 30 decembrie 2011

Predarea lui Napoleon în fața britanicilor după înfrîngerea de la Waterloo din 1815 (BALZAC 1832-1833)

<
(...)
- Am să-ți spun, răspunse Genestas, În ajunul bătăliei de la Friedland*, continuă el după o pauză, fusesem trimis în misiune la cartierul generalului Davout, de unde mă întorceam la bivuacul meu cînd, la cotul unui drum, mă pomenesc drept în fața împăratului. Napoleon mă privește:
- Tu ești căpitanul Genestas? mă întrebă.
- Da, sire.
- Ai luptat în Egipt**?
- Da, sire.
- N-o lua pe drumu ăsta, îmi spuse, ia-o la stînga vei ajunge mai de-a dreptul la divizia ta.
Nu vă puteți închipui cu ce glas blînd mi-a spus împăratul aceste cuvinte, el, care avea atîtea griji, căci străbătea țara toată în recunoașterea cîmpului de luptă. V-am povestit întîmplarea asta ca să vedeți ce memorie avea și ca să știți că eu eram dintre aceia pe care-i cunoștea. În 1815 am depus jurămîntul. Fără greșeala aceea, poate că astăzi aș fi colonel; dar niciodată n-am avut intenția să-i trădez pe Bourboni; pe-atunci nu mă gîndeam decît să apăr Franța. Eram comandant de escadron într-o unitate de grenadieri a gărzii imperiale și, cu toate că rana mă durea, am scos și eu sabia din teacă în bătălia de la Waterloo***. Cînd totul s-a sfîrșit, l-am însoțit pe Napoleon la Paris; apoi, cînd a ajuns la Rochefort, l-am urmat în ciuda ordinului său; mă simțeam fericit să-l veghez ca să nu i se întîmplă vreo nenorocire pe drum. De aceea, într-o zi, cînd venise să se plimbe pe malul mării, m-a văzut făcînd de gardă la zece pași.
- Ei, Genestas, mi-a spus apropiindu-se de mine, va să zică n-am murit?
- Vorba asta mi-a săgetat inima. Dacă l-ați fi auzit, v-ați fi cutremurat, ca mine, din creștet pînă-n tălpi. Mi-a arătat spre criminalul de vas englezesc care bloca portul și mi-a spus:
- Cînd îl văd, regret că nu m-am înecat în sîngele gărzii mele.
- Da, adăogă Genesta, privind spre medic și spre Gropărița, chiar așa a spus.
- Mareșalii care v-au împiedicat să șarjați înșivă, i-am spus, și care v-au așezat în hodoroaga aceea de trăsură, nu vă erau prieteni.
- Vino cu mine! îmi strigă cu vioiciune, lupta încă nu s-a sfîrșit.
- Sire, bucuros m-aș alătura vouă; dar acum în brațe un copil fără mamă și nu sunt liber.
- Și așa, Adrien, pe care-l vedeți aici, m-a împiedicat să ajung la Sfînta-Elena.
- Poftim, îmi spuse împăratul, nu ți-am dăruit niciodată nimic, tu, nu erai dintre cei care totdeauna o mînă plină și alta întinsă; iată tabachera de care m-am servit în ultima campanie. Rămîi în Franța, la urma urmei e nevoie și aici de ofițeri viteji. Să nu părăsești serviciul și să nu mă dai uitării! Tu ești ultimul egiptean din armata mea pe care-l văd în picioare.
- Și mi-a dăruit o mică tabacheră.
- Gravează pe ea: „Onoare și patrie”, mi-a mai spus, asta-i istoria ultimelor noastre două campanii.
Apoi, au apărut și însoțitorii săi și am rămas toată dimineața cu ei. Împăratul se plimba în sus și în jos pe coastă, era tot timpul calm, dar uneori își încrunta sprîncenele. La amiază, se constată că e imposibil să se îmbarce. Englezii știau că se află la Rochefort, încît n-avea de ales decît între a se preda lor sau a străbate din nou Franța. Eram cu toții neliniștiți! Minutele ni se păreau ceasuri. Napoleon se afla între Bourboni, care l-ar fi împușcat, și englezi, care nu sînt oameni de onoare, căci nu se vor spăla niciodată de rușinea de care s-au acoperit zvîrlind pe o insulă stîncoasă**** un inamic care le ceruse ospitalitate. Îngrijorați cum eram, nu mai știu care dintre oamenii din suita sa îi prezentă pe locotenentul Doret, un marinar care tocmai îi propusese să-l treacă în America. În adevăr, în port se afla un bric al statului și un bastiment comercial.
- Căpitane, îl întrebă împăratul, ce plan ți-ai făcut?
- Sire, îi răspunse omul, vă puteți pe vasul comercial, iar eu pe bric, sub pavilion alb, cu oameni devotați; îl vom aborda pe englez, îl vom incendia, vom sări, veți trece.
- Plecăm cu voi! îi strig căpitanului.
Napoleon ne privi pe toți și zise:
- Căpitane Doret, păstrează-te pentru Franța!
Pentru prima și ultima dată pe l-am văzut pe Napoleon emoționat. Apoi ne făcu un semn cu mîna și plecă. M-am depărtat după ce l-am văzut abordînd vasul englez. În port de afla un trădător care, prin semnale, îl avertiza pe inamic de prezența împăratului. Napoleon a încercat un ultim mijloc, a făcut ceea ce făcea pe cîmpul de luptă, înainta spre inamic în loc să-l lase pe el să vină la dânsul. Vorbiți de dureri; nu există cuvinte care să descrie deznădejdea celor care l-au iubit.
(...)
>

SURSA
Honore de Balzac, Medicul de țară, ed. Dacia, Cluj, 1972, pp. 254-256.

NOTE M.T.
* Friedland = Localitate în Prusia, azi în Rusia, unde, la 14 iunie 1807, Napoleon a înfrânt decisiv armata rusă, obligându-l pe țar să încheie pacea de la Tilsit. (http://www.napoleonguide.com/battle_friedland.htm)
** În 1798-1799, generalul republican N. Bonaparte a fost trimis într-o expediție pentru a cuceri Egiptul otoman. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ce-c-utat-m-re-ul-napoleon-n-egipt)
*** Waterloo = Localitate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, Napoleon a fost înfrânt decisiv de coaliția europeană. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/b-t-lia-waterloo)
**** Insulița Sfânta Elena din sudul Oceanului Atlantic. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/napoleon-invata-engleza-timpul-exilului-insula-sf-elena)