<
În ianuarie 1995, India și SUA au încheiat un acord militar și companiile americane au investit aproape cinci milioane de dolari în proiecte comune. În domeniul apărării, Statele Unite ajută India să-și construiască un avion de luptă și organizează exerciții comune cu marina și cu forțele aeriene în Oceanul Indian și vor asigura Indiei pregătirea militară pentru a trece de la armamentul sovietic* la cel american. Prin aceasta, Statele Unite vor neutraliza India ca o putere regională militară independentă. Cooperarea dintre India și Statele Unite va implica servicii din domeniul telecomunicațiilor și sănătății și, în timp, va include și sisteme de asigurări și alte servicii industriale. Până acum, programele de acest tip nu au adus nici un beneficiu pentru indieni. De exemplu, în toată India sunt numai șapte milioane de linii telefonice, mai puțin decât în New York. Timpul de așteptare pentru instalarea unei linii telefonice poate dura până la zece ani.
>
Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, p. 101.
Notă
* Integrarea Pakistanului rival în 1954 în alianța asiatică antisovietică CENTO condusă de SUA, a determinat India să devină membru fondator al Mișcării țărilor nealiniate, cu o atitudine pro-sovietică. Această atitudine s-a accentuat după ce SUA a susținut Palistanul în războiul din 1971.(eng.wikipedia.org - US-India relations)
Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta Oceanul Indian. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Oceanul Indian. Afișați toate postările
marți, 27 februarie 2018
Acordul militar India - SUA din 1995 (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)
Labels:
acord,
american,
armament,
avion de luptă,
companie,
comun,
dolar,
exercițiu,
ianuarie 1995,
independentă,
India,
Marina,
militar,
Oceanul Indian,
putere,
regională,
sovietic,
SUA
miercuri, 8 februarie 2017
Ruta maritimă Europa - Oceanul Pacific în 1863 (VERNE 1901)
<
(...)
Cînd au de navigat din porturile Europei în Oceanul Pacific, navele o pot face - distanța e aproape egală - fie pe la Capul Bunei Speranțe, la extremitatea Africii, fie pe la Capul Horn, la extremitatea Americii. Situația avea să rămînă astfel pînă la deschiderea Canalului Panama*. Dar, în ce privește drumul pe la Capul Horn, e necesar să se coboare pînă la paralela cincizeci și cinci din emisfera sudică, unde domnește vremea rea. Fără îndoială că un steamer** se poate angaja printre sinuozitățile Strîmtorii Magellan, evitînd astfel furtunile îngrozitoare ale Capului Horn. În ce privește navele cu pînze, ele nu s-ar putea aventura pe aici fără întîrzieri interminabile, mai ales cînd e vorba să traverseze strîmtoarea de la est la vest.
În consecință, e mai avantajos să se ocolească Africa, să se urmeze ruta prin Oceanul Indian și Marea Sudului, unde numeroasele porturi de pe coasta australiană oferă escale plăcute pînă în Noua Zeelandă.
(...)
>
SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare, trad. I.Hobana, Ed. Tineretului, București, 1969, p. 29.
NOTE M. T.
* Canalul Panama (77km) străbate istmul Panama din America Centrală și a fost construit de SUA în perioada 1904 - 1914 pentru a scurta ruta dintre Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/5467/8/)
** steamer (în limba engleză) = Vas cu motor cu aburi. (http://cuvant.net/english/steamer)
(...)
Cînd au de navigat din porturile Europei în Oceanul Pacific, navele o pot face - distanța e aproape egală - fie pe la Capul Bunei Speranțe, la extremitatea Africii, fie pe la Capul Horn, la extremitatea Americii. Situația avea să rămînă astfel pînă la deschiderea Canalului Panama*. Dar, în ce privește drumul pe la Capul Horn, e necesar să se coboare pînă la paralela cincizeci și cinci din emisfera sudică, unde domnește vremea rea. Fără îndoială că un steamer** se poate angaja printre sinuozitățile Strîmtorii Magellan, evitînd astfel furtunile îngrozitoare ale Capului Horn. În ce privește navele cu pînze, ele nu s-ar putea aventura pe aici fără întîrzieri interminabile, mai ales cînd e vorba să traverseze strîmtoarea de la est la vest.
În consecință, e mai avantajos să se ocolească Africa, să se urmeze ruta prin Oceanul Indian și Marea Sudului, unde numeroasele porturi de pe coasta australiană oferă escale plăcute pînă în Noua Zeelandă.
(...)
>
SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare, trad. I.Hobana, Ed. Tineretului, București, 1969, p. 29.
NOTE M. T.
* Canalul Panama (77km) străbate istmul Panama din America Centrală și a fost construit de SUA în perioada 1904 - 1914 pentru a scurta ruta dintre Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/5467/8/)
** steamer (în limba engleză) = Vas cu motor cu aburi. (http://cuvant.net/english/steamer)
sâmbătă, 30 noiembrie 2013
Acasă versus străinătate în Orient (PASEK 1958)
<(...)
Nachuda (1) hagi (2) Şere nu fusese niciodată în Golful Persic şi habar nu avea cum se pescuiesc perlele în locurile acelea. Se născuse prin ţinuturile Mării Roşii şi, deşi, îi străbătuse apele albastre zece ani în şir, nu ajunsese niciodată mai departe decît pînă la portul Aden, în pragul Oceanului Indian, şi pînă la Tewfik, în preajma Canalului de Suez. Marea era ţinutul său şi alte meleaguri, fie ele chiar mai apropiate, îi erau cu totul necunoscute.
Cam aşa se petrec de obicei lucrurile în Orient, şi sînt foarte puţini aceia care se hotăresc să treacă graniţele dincolo de ţinuturile ''lor'' şi care, dealtfel, prezintă o arie gigantică; o viaţă de om ar ajunge cu greu pentru cunoaşterea temeinică numai a acestui ţinut de baştină, în care nachuda trăia şi unde îşi va sfîrşi şi zilele.
(...)>
SURSA
Mirko Pasek, Pescuitorii de perle, trad. M. Ionescu-Nişkov, edit. Ion Creangă, Bucureşti, 1983, p. 51.
NOTE M. T.
(1) nachuda=căpitanul unei ambarcaţiuni cu pânze, folosită în Marea Roşie chiar şi la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX
(2) hagi=nume dat credincioşilor creştini şi musulmani care efectuau pelerinaje la oraşele sfinte: Ierusalim, respectiv Ierusalim, Mecca şi Medina
http://www.mappery.com/maps/Arabia-and-Red-Sea-Elevation-Map.jpg
Nachuda (1) hagi (2) Şere nu fusese niciodată în Golful Persic şi habar nu avea cum se pescuiesc perlele în locurile acelea. Se născuse prin ţinuturile Mării Roşii şi, deşi, îi străbătuse apele albastre zece ani în şir, nu ajunsese niciodată mai departe decît pînă la portul Aden, în pragul Oceanului Indian, şi pînă la Tewfik, în preajma Canalului de Suez. Marea era ţinutul său şi alte meleaguri, fie ele chiar mai apropiate, îi erau cu totul necunoscute.
Cam aşa se petrec de obicei lucrurile în Orient, şi sînt foarte puţini aceia care se hotăresc să treacă graniţele dincolo de ţinuturile ''lor'' şi care, dealtfel, prezintă o arie gigantică; o viaţă de om ar ajunge cu greu pentru cunoaşterea temeinică numai a acestui ţinut de baştină, în care nachuda trăia şi unde îşi va sfîrşi şi zilele.
(...)>
SURSA
Mirko Pasek, Pescuitorii de perle, trad. M. Ionescu-Nişkov, edit. Ion Creangă, Bucureşti, 1983, p. 51.
NOTE M. T.
(1) nachuda=căpitanul unei ambarcaţiuni cu pânze, folosită în Marea Roşie chiar şi la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX
(2) hagi=nume dat credincioşilor creştini şi musulmani care efectuau pelerinaje la oraşele sfinte: Ierusalim, respectiv Ierusalim, Mecca şi Medina
http://www.mappery.com/maps/Arabia-and-Red-Sea-Elevation-Map.jpg
Labels:
Aden,
Canalul de Suez,
Golful Persic,
hagi,
Marea Roşie,
nachuda,
Oceanul Indian,
Orient,
perlă,
port,
Şere,
Tewfik,
ţinut
Abonați-vă la:
Postări (Atom)