Umor

La un ospăț, filosoful Xantos, stăpânul fabulistului Esop (620 î.H. - 560 î. H.), amețit de băutură, puse rămășag cu un discipol, pe casa și pământul ce poseda, că va bea marea. Când aburii vinului se risipiră, își dădu seama că va rămâne sărac și se va face de râs. Disperat, îl imploră pe Esop să-l ajute. Acesta îl învăță ce să facă.
A doua zi, toată populația insulei Samos se afla la malul mării în așteptarea lui Xantos. Acesta a venit liniștit și se adresă mulțimii:
- Cetățeni, am pus rămășag că voi bea marea, dar nu și apa râurilor ce se varsă în ea. Dacă discipolul meu va opri sau va schimba cursul apelor curgătoare ce se varsă în mare, atunci și eu voi îndeplini ceea ce m-am lăudat că o să fac.
Și mulțimea care venise să-l batjocorească, îl aclamă și-l duse acasă în triumf.

SURSA
Gheorghe Brașoveanu, Anecdote cu și despre oameni celebri, „Rebus”, București, martie 2013