„Diferitele expediții care merseseră în susul Nilului,
nu ajunseseră la misterioasele izvoare ale acestui fluviu. După relatarea medicului german Ferdinand Werne,
expediția încercată în 1840, cu
sprijinul lui Mehmet-Ali, se oprise
la Gondokoro, între paralelele N 4 și 5. În 1855,
Brun-Rollet, origar din Savoia, numit
consul al Sardiniei în Sudanul E, în locul lui Vaudey care murise în chinuri, plecă
din Karthum și, sub numele de Yacub,
negustor de guma și de piei, ajunse la Belenia, dincolo de 4 lat. N, și se întoarse
bolnav la K., unde decedă în 1857.
Nici dr. Peney, șeful serviciului medical egiptean, care ajunsese cu un grad mai jos de
Gondokoro, călătorind pe un mic vas cu aburi, și care se întorsese să moară,
sfîrșit de oboseală, la K., nici venețianul
Miani, care ajunsese la paralela a doua, ocolind cataractele de la S de G., nici negustorul maltez Andrea Debono, care
pătrunsese și mai mult pe Nil, nu
putuseră depăși această limită. În 1859,
Guillaume Lejean, însărcinat cu o
misiune de guvernul francez, se duse la
K. prin Marea Roșie și se îmbarcă pe un
vas de pe Nil, cu un echipaj de 21 de marinari și 20 de soldați. Înfruntă mari
primejdii printre negrii răzvrătiți,
dar nu putu depăși nici el G. O expediție. condusă de d Escayrac de Lautur încercă să ajung la faimoasele izvoare... Dar
călătorii erau totdeauna opriți de acest punct fatal.Trimișii lui Neron atinseseră 9 lat. N.; în 18 secole nu se cîștigase decît 5 sau 6 grade,
între 300 și 360 de mile geografice. Mai mulți călători încercaseră să ajungă la
izvoarele N. pornind de pe coasta E a Africii. Între 1768 și 1772, scoțianul
Bruce plecă din portul abisinian
Masuah, străbătu Tigru, vizită ruinele
de la Axum, crezu că a dat peste izvoarele N., (…). În 1844, dr. Krapf, misionar
anglican, întemeie un așezămînt
religios la Monbaz, pe coasta
Zanzibarului, și descoperi, în tovărășia preotului
Rebmann, doi munți la o depărtare de 300 de mile de coastă; erau munții Kenya și
Kilimandjaro, pe care de Heuglin și Thornton îi urcaseră, în parte. În 1845, francezul Maizan debarcă singur la Bagamayo, în fața Zanzibarului, și ajunse la Deje-la Mhora, unde șeful tribului îl omorî în chinurile
cele mai groaznice. În 1859, în
august, tînărul călător Roscher, din Hamburg,
porni cu o caravană de negustori arabi și ajunse la lacul Nyassa, unde fu asasinat în
timpul somnului.”
(IV)
J. VERNE, Cinci
săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3,
București, 1978, 215 p.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu