J. VERNE, Căpitanul Hatteras, trad. (fr. 1864-5) I. Katz, ed. II, ed. I.Creangă/5,
București, 1990, 297 p.
(I/9) „(...) căutării lui sir John Franklin? Căci în 1859,
comandantul Mac Clintock se întorsese din mările arctice aducînd dovada sigură a dispariției acestei nenorocite expediții.”
(III/13) „Expedițiile trimise în căutarea lui Franklin au costat Anglia mai mult de 160.000
lire, fără nici un rezultat practic. (...).”
(XIV/70-2) „- (…), iar nefericita
expediție a lui Franklin a dus la
cunoașterea acestor ținuturi îndepărtate.
-(…) numeroase au fost expedițiile de
la 1845 încoace. Abia în 1848, lumea s-a alarmat de dispariția lui Erebus
și Terror, (…). A fost văzut prietenii amiralului, dr. Richardson, în
vîrstă de 70 de ani, pornind spre Canada și urcînd în susul rîului Coppermine până
la marea polară; James Ross, comandantul lui Enterprise și Investigator, întinde velele la Upernawik în 1848 și sosește la capul York; (…).
(…)
-(…) începînd din 1850, navele engleze nu au încetat să brădeze mările și a fost promisă o
primă de 20.000 livre oricărei persoane care ar descoperi echipajele lui E. și T. Încă din 1848, cpt. Kellet și Moore,
care comandau Herald și Plover, încercau să pătrundă prin
strîmtoarea Behring. În 1850 și 1851, cpt. Austin ierna pe ins. Cornwallis, (…) bricul Prince
Albert făcu o primă călătorie pe cheltuiala lady-ei
Franklin, (…). În acel an, Mac
Clintock, pe atunci lt. lui Austin, ajunse pînă la insula Melville și capul Dundas, puncte extreme atinse de Parry în
1819, și s-au găsit pe insila Beechey urmele iernatului lui F. în 1845.
(…)
-Lt. Bellot era un brav francez,
spuse H., iar memoria lui e cinstită în Anglia.
-(…) sir Edward trebui să-l abandoneze pe Assistance în 1854, (…). Dr. Rae printr-o scrisoare datată 29
iul 1854 făcuse cunoscut că eschimoșii
din ținutull Regele Wilhelm posedau
diferite obiecte care proveneau de pe E. și T. (…). [Mac Clintock]
(…) la 6 mai [1859] descoperi documentul care nu mai lăsa îndoieli asupra soartei lui
E.
și T.
și se înapoie în Anglia la sfîrșitul aceluiași an.~
n. 1 = vas cu aburi.”
(XVII/83-4) „(…) începutul carierei lui Franklin; mai întîi mus, asemeni lui Cook și Nelson; după
ce-și petrecu tinererețea în mari expediții maritime, se hotărî în 1845 să se avînte în căutarea Trecerii de Nord Vest; comanda Terror și Erebus, care făcuseră cu James Ross, în 1840, o expediție la Polul S.(…).
(…)
Cu ajutorul a 3 morminte, pe care expediția Austin le-a descoperit pe o
insulă în 1850. Erau îngropați 3
dintre marinarii lui F.; mai tîrziu cu
ajutorul unui document găsit de lt. Hobson de
pe Fox
și care poartă data de 25 apr. 1848.
(….)
-(…) Din documentul. fatal aflăm că sir J. F. moare zdrobit de oboseală la 11 iunie 1847.
(…)
-(…) mai rămăseseră 105 oameni
din 138. Atunci cpt. Crozier și Fitz James ridicară un cairn și
depuseră ultimul document (…) resturile cairnului așezat în punctul extrem atins de James Ross în 1831.
(…)
-(…) În 1854, o scrisoare a dr. Rae
ne informează că în 1850, eschimoșii întîlniseră în ținutul Regele Wilhelm 40 de oameni
vînînd foci, călătorind pe gheață, trăgînd după ei un vas. Iar mai tîzriu, descoperisră
30 de cadavre și 5 pe o insulă vecină. (…) Amiralitatea
rugă Compania G. Hudson să trimită oamenii
cei mai pricepuți la fața locului. (…) Dar nimic! ”
(XX/95-6) „Lady Franklin, după ce a predat, în 1855, o placă de marmură neagră dr.
Kane, i-a încredințat o a doua, în 1858,
lui Mac Clintock, ca să fie depusă
pe insula Berchey. MC a așezat placa nu departe de stela
funerară ridicată în memoria lui Bellot de
sir J. Barrow.
Placa purta următoarea inscripție: `În memoria lui Franklin, Crozier, Fitz
James și a tuturor vitejilor lor tovarăși. Ofițeri și prieteni devotați care au
suferit și au pierit pentru cauza științei și pentru gloria patriei lor. (…) 1855`.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu