Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor în noiembrie 1999 („Tomis” 1999)

<
* Din inițiativa Comitetului Filialei, vineri, 12 noiembrie, la Cafeneaua de pe lângă Librăria Uniunii Scriitorilor, a avut loc un eveniment cu o deosebită încărcătură emoțională. Membrii Filialei Dobrogea a U.S. și-au sărbătorit șase colegi de breaslă care au împlinit în acest an vârste „rotunde”. Scriitorii aniversați - Hortensia Teodorescu, Victor Corcheș, Ana Ruse, Ion Roșioru, Ion Dragomir și Emilia Dabu - au acordat autografe pe cărțile lor recente, au citit versuri și au făcut mărturisiri despre viața și activitatea lor literară.
* Scriitorul Constantin Novac, redactor șef al revistei „Tomis”, a participat, între 18-19 noiembrie, la „Galele Apler” desfășurate în orașul Câmpina, Organizată de Primăria Municipiului Câmpina și Casa de Cultură „Geo Bogza”, manifestarea a avut în centrul atenției: cultura scrisă la sfârșitul mileniului, starea publicațiilor culturale în România, starea cărții și șansele editorului în România, cât și un spectacol multimedia - prezentări de cărți și reviste, acordarea de premii.
* Continuând tradiționalele schimburi literare, un grup de membri ai Filialei „Dobrogea” a U.S. - compus din Constantin Novac, Ovidiu Dunăreanu, Emilia Dabu și Sorin Roșca s-au întâlnit, la jumătatea lunii noiembrie, cu scriitori și oameni de cultură și artă din municipiul Tulcea și orașul Isaccea. Cu acest prilej s-au lansat cărți ale unor creatori din localitățile vizitate și s-au dezbătut probleme ale literaturii contemporane. Din partea gazdelor dl. Nicolae Sava, consilier teritorial șef la Inspectoratul pentru Cultură Tulcea, dl. Olimpiu Vladimirov, director al Centrului Creației Populare, prof. Baear Kiazim, Marian Dopcea, scriitor.
* În cadrul manifestării „Zilele Mării Negre”, Sanda Ghinea s-a întîlnit cu cititorii Bibliotecii de la Clubul elevilor din Constanța. Prezentarea autoarei a fost făcută de Nora Ioll - șef al secției pentru copii a Bibliotecii Județene. Cu acest prilej micii artiști ai teatrului de păpuși de la Clubul elevilor au pus în scenă un fragment din cartea Sandei Ghinea, „O poveste din acvariu”.
* Victor Corcheș este prezent în librării cu un nou volum de povestiri: „Mânzul fantomă”, Ed. Europolis.
* Ana Ruse și-a lansat, pe data de 11 noiembrie, la Colegiul Pedagogic cartea cu poezii pentru copii: „Poveștile florilor”, iar pe 12 noiembrie s-a întîlnit cu micii cititori de la Școala nr. 41 din Constanța.
>

SURSA
***, Viața filialei, „Tomis”, Constanța, ?.11.1999, p.?.

„Ion Andreescu în Muzeul de Artă Constanța” (PĂULEANU 1972)

 Doina Păuleanu, Ion Andreescu în Muzeul de Artă Constanța, „Litoral”, Constanța, ? 1972

Ion Andreescu se impune pictural la sfârșitul secolului IX, dominat emblematic de tipologia, viziunea și spiritualitatea grigoresciană, din filiația maestrului de neconstestat al picturii românești, diversificând, prin gândirea sa artistică introspectivă și profundă, prin afectivitatea sa complexă, peisajul cultural al artei românești. Concentrat cu intransigență asupra mijloacelor artistice, Andreescu supune motivul unei epurări esențiale, instaurând o ordine a imaginii care, deși conține date fizice ale realului propus, se încarcă de putere semnificantă subiectivă. Atent, ca și pictorii francezi ai școlii de la Barbizon, în locul cărora lucrează Nicolae Grigorescu, la ? atmosferice și la coeziunea dintre culoarea suport și lumină, vocația de peisagist a lui Andreescu îl va duce la ? picturale distincte de aceștia. În urma aceluiași demers analitic, arta pictorului de la Câmpina va duce la ? ale obiectului în favoarea ? atmosferice, pe care ? lui Andreescu va ? invariante melodice, ? unei coeziuni și adâncimi ?, acordul tonal și ? sufletului cu locul. „?”, „Plopi desfrunziți în lunca Cislăului”, „Tăietor de lemne”, „Drum seara” din expoziția Muzeului de Artă Constanța sunt o parte din reușitele sale peisagistice.

Peisajele Andreescu ? ades de prezenta ? aluziv. Meditând asupra motivului, arta lui se va desfășura în succesiunea ritmică a spațiilor ? orizontale, armonia rafinată a culorilor neutre, ? sale raporturi de nuanță, cromatica dominată de puterea de reflexivitate a culorilor.