Texte ale rezistenței: Ioan Vieru către Liviu Antonesei („Tomis”)

<
Dragă Liviu*, cînd am scris despre cartea ta de poeme Pharmakon**, am vrut înainte de toate să precizeze exact punctul meu de vedere asupra condiției tale literare. Era atît de noapte iar drumurile noastre duceau, mai repede sau mai încet, după firea fiecăruia, la zidul de execuție. „Amfiteatrul” tinereții noastre se scufundase precum „Titanicul”.
Însă atitudinea mea față de cartea Pharmakon a fost extrem de grăbită (fapt pentru care am scris recenzia atît de telegrafică, și simt nevoia unui adaos) de conspirația tăcerii organizată sistematic împotriva ta, de așa ziși „colegi de breaslă”, care întrebați de mine ce mai faci, mă suspectau ca pe un bolnav de ciumă. Dacă i-aș fi întrebat mai insistent despre Dan Petrescu*** am iminenta impresie că ar fi telefonat urgent la salvarea (securității).
Dragul meu, te admir că astăzi nu pozezi în victimă, ci pur și simplu îți vezi de treburile tale, de viața spiritului, rămînînd cinstit și nemulțumit de rău ca întotdeauna. Acea dizidență trebuie continuată oarecum toată viața.
>

SURSA
Poeme de LIVIU ANTONESEI (însoțite de o mărturise a lui Ioan Vieru), „Tomis”, Constanța, 199?

NOTE M.T.
* Liviu Antonesei (1953 Vlădeni / Iași - ) = Scriitor român contenporan. Licențiat în psihologie -sociologie al Universității Iași. (http://antonesei.revistatimpul.ro/?page_id=2)
** Pharmakon, Cartea Românească, 1989 = http://antonesei.timpul.ro/2010/03/20/%E2%80%9Egeneratia-80-e-acum-un-fapt-de-istorie-literara%E2%80%9D/
*** Dan Petrescu (1949 București - ) = Scriitor român contemporan. Absolvent al Facultății de Filologie al Universității Iași. (http://blog.ziaruldeiasi.ro/emilia-chiscop/povestea-grupului-disident-de-la-iasi/24/)

Căderea bursei din Londra la întoarcerea din Elba a lui Napoleon în 1815 (THACKERAY 1848)

<
- (...) Și atunci te întreb, Will Dobbin, s-ar fi putut aștepta cineva vreodată la înapoierea pungașului ăstuia de corsican* de pe Elba**? Și după ce suveranii aliați au fost aici anul trecut, iar noi le-am dat ospățul acela în City*** domnule, și după ce am văzut Templul Concordiei, și focurile de artificii, și podul chinezesc din Saint James****, ce om cu judecată își putea oare închipui că pacea nu era pe deplin încheiată, după ce-am înălțat și-un Te Deum***** pentru ea, domnule? Te întreb, William, puteam oare bănui că împăratul Austriei nu-i decît un trădător afurisit, un trădător, și nimic mai mult? Eu nu îndulcesc cuvintele... un taler cu două fețe, un trădător infernal și-un intrigant care nu urmărea decît să-și aducă ginerele înapoi******. Și eu îți spun că evadarea lui Boney****** de pe Elba a fost o coțcărie afurisită, o adevărată conspirație, domnule, în care erau interesate jumătate din puterile Europei, ca să scadă acțiunile și să ne ruineze țara. De aceea am ajuns eu aici, William. De aceea a apărut numele meu în Gazette*******. Și de ce, domnule? Pentru că am avut încredere în împăratul Rusiei și în prințul regent********. Și acum privește! Uită-te la hîrtiile mele. Privește cum erau valorile la 1 martie, la cît era cotat francul francez cînd am făcut investițiile mele. Și la cît e cotat acuma. A fost o înțelegere secretă, domnule, altminteri n-ar fi evadat niciodată ticălosul ăsta. Unde era comisarul englez de l-a lăsat să plece? Ar trebui să fie împușcat, domnule, adus în fața unei curți marțiale și împușcat pe legea mea!
- Avem să-l alungăm noi pe Boney, domnule, spuse Dobbin, puțin cam neliniștit de furia bătrînului ale cărui vine de pe frunte începeau să se umfle și care izbea hîrtiile cu pumnul încleștat. Avem să-l alungăm, domnule. Ducele********* a și ajuns în Belgia, iar noi așteptăm în fiecare zi ordinul de plecare.
- Să nu-l cruțați! Să vă întoarceți cu capul ticălosului, domnule! Împușcați-l pe mișel! urla Sedley. M-aș înrola și eu, dar nu sînt decît un moșneag distrus, adus la sapă de lemn de pungașul ăsta blestemat și de o șleahtă de hoțomani din țara asta, care m-au escrocat și pe care eu i-am procopsit, domnule, și care se lăfăiesc acuma în trăsurile lor..., adăugă el cu glasul răgușit.
(...)
>

SURSA
William Thackeray, Bîlciul deșertăciunilor**********, trad. I. Frunzetti & C. Tudor, vol. I, ed. Capitolul, București, 1992, pp. 204-205.

NOTE M. T.
* Napoleon Bonaparte s-a născut în insula mediteraneană Corsica în 1769, la un an după ce regele francez Ludovic XV a cumpărat-o de la republica italiană Genova, aflată în decădere. (http://www.biblacad.ro/UPC-Napoleon.html)
** După ocuparea Parisului în martie 1814 de către cea de a șasea coaliție europeană antifranceză, împăratul francez Napoleon I a abdicat și a fost exilat de învingători în insula mediteraneană Elba. În martie 1815 a debarcat prin surprindere pe litoralul mediteranean al Franței și a intrat în Paris după un rapid marș triumfal. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/acum-200-ani-napoleon-e-exilat-insula-elba)
*** Vechiul cartier central City era deja în epocă centrul financiar al Londrei și al Marii Britanii. (http://www.cityoflondon.gov.uk/about-the-city/about-us/Pages/default.aspx)
**** Parcul Saint James este cel mai vechi parcurile regale ale Londrei. (https://www.royalparks.org.uk/parks/st-jamess-park/about-st-jamess-park)
***** TEDÉUM, tedeumuri, s. n. 1. (În forma Te Deum) Imn în limba latină, în formă de psalm, de preamărire a lui Dumnezeu. 2. Scurt serviciu religios (oficiat într-o împrejurare solemnă). [Scris și: Te Deum] – Din lat. Te Deum [laudamus]. Sursa: DEX '09 (2009)
****** Împăratul Napoleon I s-a căsătorit în 1810, la apogeul puterii sale, cu Marie Louise de Austria, fiica împăratului Austriei. (http://www.thepeerage.com/p10134.htm#i101331)
******* Boney era porecla englezească a lui Napoleon Bonaparte. (http://blog.britishmuseum.org/2015/02/13/the-many-faces-of-napoleon-little-boney-or-napoleon-le-grand/)
******** The Gazette a fost fondat în 1665 la Londra ca ziar oficial și avea o secțiune pentru anunțarea insolvențelor și falimentelor. (https://www.thegazette.co.uk/history)
********* Ca urmare a bolii grave a tatălui său, regele George III de Hanovra (1760-1820), prințul de Wales (prinț moștenitor) a devenit regent până la moartea părintelui său, când a devenit rege sub numele de George IV (1820-1830).
********** Ducele de Wellington. Împreună cu prințul prusian Blucher vor reuși să-l învingă decisiv pe împăratul Napoleon I la Waterloo, în Belgia, la 18 iunie 1815. Napoleon a abdicat a doua oară și a fost exilat pe insula britanică Sf. Elena din Atlantic, până la moartea sa în 1821. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/golgota-lui-napoleon-infrangerea-waterloo)
*********** Mariana Răileanu, „Bîlciul deșertăciunilor” de William Makepeace Thackeray, 5 iunie 2013 (https://raileanumariana.wordpress.com/2013/06/05/balciul-desertaciunilor-william-makepeace-thackeray/)

„KGB” (ANDREW & GORDIEVSKI 1990)

Cristopher Andrew and Oleg Gordievski, KGB. Istoria secretă a operațiunilor externe de la Lenin la Gorbaciov, trad. D. Mihalcea-Știucă, All/Lumea în care trăim, București, 1994 (1990 Great Britain)

XII Hărți

XIV Evoluția KGB

XV Listă de abrevieri

1 Introducere 

15 1.Origini țariste (1565-1917)

29 2.Ceka, Contrarevoluția și „Conspirația lui Lockhart” (1971-1921)

47 3.Informații externe și „măsuri active” în epoca Dzerjinski (1919-1927)

78 4.Stalin și spionomania (1926-1938)

107 5.„Dușmanii poporului” din străinătate (1929-1940)

122 6.Interceptare / decriptare, infiltrare și „cei cinci magnifici” de la Cambridge (1930-1939)

163 7.Al Doilea Război Mondial (1939-1941)

191 8.Marele Război pentru Apărarea Patriei (1941-1945)

242 9.Dominația asupra Europei de Est (1944-1948)

260 10.Războiul Rece: Etapa stalinistă (1945-1953)

296 11.Războiul Rece după Stalin (1953-1963)

333 12.Epoca Brejnev : Estul, Lumea a treia și Vestul (1964-1973)

375 13.Declinul și sfârșitul perioadei de destindere (1972-1984)

436 14.Epoca Gorbaciov (1985)

Anexe

467 A Șefii KGB

469 B Șefii Direcției Întâi Centrale (Informații externe)

470 C1 Organizarea KGB

472 C2 Organizarea Direcției Întâi Centrale a KGB

474 C3 Direcția Întâi Centrală - Cartierul general din Iasenovo

475 C4 Cartierul general din Iasenovo - Clădirea principală

476 C5 Organizarea unei rezidențe a KGB

477 Rezidenți KGB în marile capitale

477 D1 Rezidenții KGB în SUA

478 D2 Rezidenții KGB la Londra

478 D3 Rezidenții KGB la Dublin

479 D4 Rezidenții KGB la Paris

479 D5 Rezidenții KGB la Bonn

479 D6 Rezidenții KGB la Roma

480 D7 Rezidenții KGB la Copenhaga

480 D8 Rezidenții KGB la Oslo

480 D9 Rezidenții KGB la Stockholm

481 D10 Rezidenții KGB în Canada

481 D11 Rezidenții KGB în Australia

482 D12 Rezidenții KGB în Noua Zeelandă

482 D13 Rezidenții KGB în India

482 D14 Rezidenții KGB în Japonia

483 D15 Rezidenții KGB la Helsinki

484 E1 „Testamentul lui Petru cel Mare”

487 E2 Directivele de bază ale NKVD pentru țările din orbita sovietică

492 Note

569 Bibliografie

589 Index