Sighișoara istorică (M. D. R. T. 2011)

Sighișoara - citadela medievală
Singura citadelă medievală locuită din Europa de Est este considerată locul de naștere al domnitorului care a inspirat personajul literar fictiv contele Dracula.
Citadela Sighișoarei a fost construită de coloniști germani în secolul al XII lea. Teritoriul orașului a fost locuit continuu din antichitate, vestigii ale cetății dacice Sandava și ale castrului roman Stenarum fiind descoperite în zonă. Construcția zidului fortăreței, destinat apărării împotriva raidurilor tătarilor și otomanilor, a început în 1380 și a durat până în secolul XVII. Cei 950 metri de zid au avut inițial o înălțime de 4 metri, dar ulterior aceasta a fost mărită cu încă 3-4 metri. Citadela avea 14 turnuri (fiecare fiind în responsabilitatea uneia dintre bresle) și 4 bastioane, dintre care mai există 9 turnuri și 3 bastioane. În 1999, citadela a fost înregistrată de UNESCO în patrimoniul cultural mondial. Se consideră că Vlad Țepeș, domnitorul român care a inspirat infamul conte Dracula al scriitorului Bram Stoker, s-ar fi născut la Sighișoara în 1438.

Principala întrare în citadelă este pe sub  Turnul Ceasului, cel mai important reper al Sighișoarei, care datează din 1280 și care a fost cândva sediul Primăriei. Turnul are înălțimea de 64 metri și zidurile sale solide au o grosime de peste 2 metri. Acoperișul a fost distrus de mai multe ori și aspectul actual datează din 1894, când vechiul acoperiș a fost înlocuit cu țigle ceramice colorate. La începutul secolului XVII, un ceas cu două fațete a fost instalat în vârful turnului, cu un cadran orientată spre citadelă și celălalt spre Orașul de Jos. Ceasul are un set de șapte figurine din lemn, care sunt orientate spre Orașul de Jos. Fiecare din ele reprezintă un zeu păgân și înfățișează zilele corespunzătoare ale săptămânii - Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn și Soarele. Figurinele orientate spre citadelă sunt Pacea ținând o ramură de măslin, Dreptatea cu o balanță și apoi înarmată cu o sabie și doi îngeri reprezentând ziua și noaptea.
Turnul Ceasului este și sediul Muzeului de Istorie, în care sunt expuse colecții de arhelogie, folclor, farmacie și instrumente medicale, ceramică transilvăneană și ceasuri. Există și o cameră a torturii și un arsenal.

Cele 19 bresle meșteșugărești din Sighișoara aveau statute bine definite încă din secolul XVI,  care, de exemplu interziceau creșterea numărului angajaților și planificau procurarea materiilor prime. Competiția între bresle era puternică, iar competiția între breslele din orașe diferite era și mai puternică. De. exemplu, dacă lăcătușii din Brașov aduceau la Târgul din Sighișoara lacăte de slabă calitate, lăcătușii din Sighișoara aveau dreptul să le confiște. După înființarea breslelor, meșteșugarii au devenit din ce în ce mai bogați și au avut chiar reprezentanți în consiliul citadelei. Fiecare turn găzduia sediul unei bresle în Evul Mediu. Unele turnuri există și astăzi: Turnul Funarilor - acum clădirea paznicului cimitirului, Turnul Croitorilor, care datează din secolul XIV și care era folosit pentru depozitarea prafului de pușcă până când a explodat în timpul incendiului din 1676, fiind distrus aproape în totalitate, și Turnul Aurarilor, care era cheia apărării orașului și a fost transformat în capelă mortuară în 1935.

Una din cele mai vechi școli din Transilvania, Școala de pe deal din Sighișoara a fost întemeiată la începutul secolului XVII. Un liceu funcționează și astăzi în clădirea medievală. Scara acoperită, numită și Scara elevilor, a fost construit în 1662 pentru a facilita elevilor accesul școală în timpul iernilor aspre. Cea mai lungă din Transilvania, clădirea avea inițial 300 de trepte și a fost protejată de un acoperiș. Doar 175 de trepte au rămas după modificările făcute în 1849.

În fiecare an, în ultima săptămână a lunii iulie, citadela găzduiește Festivalul Medieval Sighișoara. Atmosfera de Ev Mediu este reînviată cu cavaleri și regine, prinți, prințese îmbrăcați în costume medievale dn mătase și dantelă sau cu armuri și săbii. În fiecare an spectacolul de lumină și muzică este reinventat de organizatorii care încearcă să aducă ceva nou pentru turiștii entuziaști.

Sursa
Ministry of Regional Development and Tourism, A City Journey, Bucharest, 2011, pp. 20-21 (Sighișoara - Citadela Medievală).

Cornelia Dumitru, Dâmbovița: Paradă medievală la Festivalul Dracula de la Târgoviște, „Agerpres”, București, 19 iunie 2015

Firme din Spania şi Italia vor să construiască tunelul rutier şi parcarea subterană de la Râşnov

Bună ziua Braşov 6 ianuarie 2014

„La răscruce de milenii” (ROMAN 1990)

Carol Roman, La răscruce de milenii. Nostradamus n-a avut dreptate, Albatros, București, 1990, 333 p.

7 Ante portas...

15 I. Oamenii anului 1000
16 Cronică medievală
24 Epocă de asediu
40 Așa grăit-a Menumorut 
51 Alchimie și nu doar atât
68 Între Beowulf și Sutra de diamant
85 Călători și pirați

99 II. La „Judecata de apoi” a mileniului nostru
100 Aristotel și miracolul științei
106 Dintre sute... de invenții
118 Și ei au dreptul la celebritate
124 Printre extratereștri
130 Errare humanum est
142 Civilizația industrială și „revoluția sentimentelor”
152 O viziune global planetară
157 Marea invazie. Asaltul orașelor gigant
163 O gură uriașă cere pâine
168 Miliardele trișate
181 Angoasele lumii tinere
204 Cazul Nostradamus
207 „Arta influențelor”
210 O aparentă digresiune
214 Oracolele spre sfârșit de secol 

221 Mesaje false

230 Eșecul „aptitudinilor misterioase”

237 Psihoza sfârșitului lumii

248 Calendarul? O convenție

253 Din arhiva zeului Marte

263 Genocidul de fiecare zi

277 Jocul de-a moartea și de-a viața

287 III. Lumea de mâine
288 Ziua cea mai lungă
294 Colonizarea viitorului
301 Sâmbătă, 1 ianuarie, anul 2000
308 La orizont
314 „Tineretul viitorului” sau „viitorul tineretului” 

329 Marea opțiune

333 Bibliografie selectivă