<
(...)
- I se va plăti și simbrie? întrebă gembașul prevăzător.
- Douăzeci de rupii* pe lună, pentru hrană și apă, deocamdată.
(...)
Mulțumirea învățătorilor săi însă, nu nimic alături de mulțumirea lui Kim însuși, în clipa cînd superiorul Institutului St. Xavier** îl chemă la o parte, ca să-i comunice ordinul primit de la colonelul Creighton.
- Mi se pare O`Hara, că ți-au găsit o slujbă de topograf ajutor la Serviciul Irigațiilor: asta se datorește faptului că ai fost elev bun la matematici. Acesta este un mare noroc pentru tine, căci nu ai decît șaptesprezece ani; bineînțeles nu vei putea să devii pukka (permanent angajat) înainte de a-ți trece examenul din toamnă. Prin urmare, nu trebuie să-ți închipui că acum pleci în lume, ca să petreci după pofta inimii, și nici că s-a terminat cu orice grijă de aici înainte. Munca grea te așteaptă abia după ce vei pleca de aici. Numai după ce vei reuși să fii numit pukka, vei putea ajunge la patru sute cincizeci de rupii pe lună.
După aceea superiorul îi dădu cîteva sfaturi, privitoare la felul cum trebuie să se poarte, să vorbească, și să se îngrijească de moralitatea lui; în timp ce colegii lui mai în vîrstă, pe care nu se grăbea nimeni să-i bage în slujbe, începură să clevetească, cum numai tinerii anglo-indieni știu cleveti, despre favoritism și corupție. Tînărul Cazalet, care era fiul unui pensionar din Chunar***, spuse foarte limpede că interesul pe care colonelul Creighton îl arată lui Kim, era nici mai mult nici mai puțin, decît interesul pe care îl poartă un părinte fiului său; (...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim****, vol. II, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 46-48.
NOTE M. T.
* RÚPIE, rupii, s. f. Unitate a sistemului monetar din India, Nepal, Pakistan, Sri Lanka, Seychelles etc. ♦ Veche monedă turcească de aur. – Din fr. roupie. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/rupie)
** Modelul real al Institutului St. Xavier din orașul Luknow (azi capitala statului federal Uttar Pradesh din N Indiei) a fost Colegiul La Martiniere, înființat în 1845. (http://lamartinierelucknow.org.md-10.webhostbox.net/about/history)
*** Chunar = Vechi oraș din N Indiei (azi în statul federal Uttar Pradesh), nod feroviar. (http://varanasi.nic.in/tourist/tourist8.html)
Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta moralitate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta moralitate. Afișați toate postările
marți, 11 octombrie 2016
Statutul funcționarului în India colonială britanică (KIPLING 1900-1)
Labels:
Chunar,
colonel,
corupție,
elev,
englez,
examen,
favoritism,
indian,
Institut,
irigație,
învățător,
matematică,
moralitate,
pensionar,
pukka,
rupie,
serviciu,
slujbă,
superior,
topograf
joi, 8 august 2013
Moralitatea burgheză în Anglia secoclului XIX (SHAW )
<
DOOLITTLE: - (...) Ceea ce mă rîcîie e că m-au făcut gentleman. Ce? Eu le-am spus să mă procopsească? Eram fericit așa cum eram. Eram liber. Puteam să fac rost de gologani aproape de la fitecine, cînd îmi trebuiau, cum am făcut de la dumneata, Henry Higgins. Acum sînt necăjit, legat de mîini și de picioare, și toate lumea mă stoarce de bani. Avocatul meu îmi zice că asta îmi prinde bine. Așa? zic. Ți-o fi prinzînd dumitale bine, dară mie nu, zic eu. Cînd eram sărac, numai o dată am avut nevoie de avocat, cînd mi-au găsit un căruț de copil în tămbărău și el m-a scăpat de pîrnaie, după care s-a descotorosit repede de mine și eu de el. La fel cu doctorii: înainte, cînd abia mă puteam ține pe picioare și nu le puteam plăti nimc, mă izgoneau din spital. Acum au descoperit, mă rog, că nu sînt sănătos și că nu pot trăi dacă nu mă cercetează de două ori pe zi. În casă, n-am voie să dau o mînă de ajutor; altcineva face treaba și apoi îmi ia parale pentru asta. Acum un a n-aveam o rudă pe lume, afară de doi-trei, care se făceau că nu mă cunosc. Acum am cincizeci și, din toată liota, nu-i unul cu leafă mai acătării. Trebuie să trăiesc pentru alții și nu pentru mine; asta-i moralitatea clasei burgheze. Dumneata vorbești de pierderea Elizei. N-ai dumneata grijă, mă prind pe ce vrei că acuma va veni și ea pe capul meu; parcă o văd în prag, pe dumneaei, care s-ar putea lesne întreține vînzînd flori, dacă acuma n-aș fi ditai omul respectabil.Și următorul care mă va șurfului de bani vei dumneata, Henry Higgins. Va trebui să învăț limba burgheză de la dumneata, în loc să vorbesc englezește sadea. Aicea intri dumneata în joc; poate că d-aia ai și făcut-o.
>
Sursă
GEORGE BERNARD SHAW, Pygmalion, ed. Albatros/col. Texte comentate-Lyceum, tab. cron.&pref.¬e&ref. crit.&bibliogr. H. Hulban, trad. P. Comarnescu, București, 1990, p. 106-107.
DOOLITTLE: - (...) Ceea ce mă rîcîie e că m-au făcut gentleman. Ce? Eu le-am spus să mă procopsească? Eram fericit așa cum eram. Eram liber. Puteam să fac rost de gologani aproape de la fitecine, cînd îmi trebuiau, cum am făcut de la dumneata, Henry Higgins. Acum sînt necăjit, legat de mîini și de picioare, și toate lumea mă stoarce de bani. Avocatul meu îmi zice că asta îmi prinde bine. Așa? zic. Ți-o fi prinzînd dumitale bine, dară mie nu, zic eu. Cînd eram sărac, numai o dată am avut nevoie de avocat, cînd mi-au găsit un căruț de copil în tămbărău și el m-a scăpat de pîrnaie, după care s-a descotorosit repede de mine și eu de el. La fel cu doctorii: înainte, cînd abia mă puteam ține pe picioare și nu le puteam plăti nimc, mă izgoneau din spital. Acum au descoperit, mă rog, că nu sînt sănătos și că nu pot trăi dacă nu mă cercetează de două ori pe zi. În casă, n-am voie să dau o mînă de ajutor; altcineva face treaba și apoi îmi ia parale pentru asta. Acum un a n-aveam o rudă pe lume, afară de doi-trei, care se făceau că nu mă cunosc. Acum am cincizeci și, din toată liota, nu-i unul cu leafă mai acătării. Trebuie să trăiesc pentru alții și nu pentru mine; asta-i moralitatea clasei burgheze. Dumneata vorbești de pierderea Elizei. N-ai dumneata grijă, mă prind pe ce vrei că acuma va veni și ea pe capul meu; parcă o văd în prag, pe dumneaei, care s-ar putea lesne întreține vînzînd flori, dacă acuma n-aș fi ditai omul respectabil.Și următorul care mă va șurfului de bani vei dumneata, Henry Higgins. Va trebui să învăț limba burgheză de la dumneata, în loc să vorbesc englezește sadea. Aicea intri dumneata în joc; poate că d-aia ai și făcut-o.
>
Sursă
GEORGE BERNARD SHAW, Pygmalion, ed. Albatros/col. Texte comentate-Lyceum, tab. cron.&pref.¬e&ref. crit.&bibliogr. H. Hulban, trad. P. Comarnescu, București, 1990, p. 106-107.
Labels:
avocat,
ban,
clasa burgheză,
doctor,
Doolittle,
Eliza,
englezește,
gentleman,
Higgins,
limba burgheză,
moralitate,
Pygmalion,
respectabil,
sărac,
Shaw,
spital
Abonați-vă la:
Postări (Atom)