Secretele Celei mai spectaculoase Căi Ferate din România, de îngrijire leagă Oltenia de Ardeal cu 39 de tuneluri, 35 de Poduri ȘI viaducte, pe o Lungime de 31 de kilometri
ADEVĂRUL 15 februarie 2015
Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta 1874. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 1874. Afișați toate postările
sâmbătă, 14 februarie 2015
Labels:
1 aprilie 1948,
1874,
1886,
1924,
1931,
1937,
Ardeal,
Austro-Ungaria,
brigadier,
Bumbești,
cale ferată,
convenție,
Gorj,
Hunedoara,
Livezeni,
Oltenia,
pod,
România,
tunel,
viaduct
marți, 18 februarie 2014
Tehnica chineză în secolul XIX (VERNE 1892)
(46) „Să n-ai nici o grijă, dl. Bombarnac, chinezii nu sînt mai puțin specializați decît personalul nostru și
au mecanici foarte buni. La fel și inginerii care au construit cu
pricepere calea ferată ce străbate China. E, fără îndoială, un popor inteligent, foarte apt pentru progresul industrial... Are o
înțelegere vie, o ușurință de asimilare uimitoare. I-am văzut pe chinezi la lucru și vorbesc din
experiență.”
(93) „Prima cale
ferată, construită în China pe
la 1877, a legat Shanghaiul cu Fuzhou. Ea urmează , cu mici diferențe, traseul rusesc care a fost propus în 1874,
trecînd prin Tașkent, Kulja Kami,
Lazhou, Xian și Shanghai.”
J. VERNE, Claudius Bombarnac, trad. (fr. 1892) S. Radian, I. Creangă/nr. 40,
București, 1989, p. 5-138.
Labels:
1874,
1877,
cale ferată,
China,
chinez,
Fuzhou,
industrial,
inginer,
Kulja Kami,
Lazhou,
mecanic,
popor,
progres,
rus,
Shanghai,
Tașkent,
Xian
sâmbătă, 26 noiembrie 2011
Grădina lui Breslea din București în secolul XIX
<
(10) Grădina lui Breslea (Brăslea, Braslea), devenită proprietatea librarului George Ioanid (1818-1906) a fost transformată de acesta, mai ales după ce și-a lichidat librăria, în 1874, într-o grădină de pomi fructiferi și de legume care aproviziona cu trufandale piețele de zarzavaturi ale Capitalei; ea se întindea pe o suprafață mult mai întinsă decît parcul Ioanid din zilele noastre, la capătul dinspre centru al străzilor Polonă și Țăranilor (astăzi Aurel Vlaicu). În toamna anului 1871 grădina Braslea (Ioanid) din strada Polonă 104, oferea spre vînzare pomi, fructe, viță de vie (TEL.2 septembrie 1871, p. 3)
>
(10) Grădina lui Breslea (Brăslea, Braslea), devenită proprietatea librarului George Ioanid (1818-1906) a fost transformată de acesta, mai ales după ce și-a lichidat librăria, în 1874, într-o grădină de pomi fructiferi și de legume care aproviziona cu trufandale piețele de zarzavaturi ale Capitalei; ea se întindea pe o suprafață mult mai întinsă decît parcul Ioanid din zilele noastre, la capătul dinspre centru al străzilor Polonă și Țăranilor (astăzi Aurel Vlaicu). În toamna anului 1871 grădina Braslea (Ioanid) din strada Polonă 104, oferea spre vînzare pomi, fructe, viță de vie (TEL.2 septembrie 1871, p. 3)
>
Labels:
1818,
1871,
1874,
1906,
Aurel Vlaicu,
Braslea,
Brăslea,
Breslea,
capitală,
grădină,
Ioanid,
legumă,
librar,
parc,
piață,
Polonă,
pom fructifer,
stradă,
Țăranilor,
viță de vie
Abonați-vă la:
Postări (Atom)