Secretele Celei mai spectaculoase Căi Ferate din România, de îngrijire leagă Oltenia de Ardeal cu 39 de tuneluri, 35 de Poduri ȘI viaducte, pe o Lungime de 31 de kilometri

ADEVĂRUL 15 februarie 2015

Cum şi-a plătit România independenţa (BUSINESS COVER 09.05.2013)

 Răzvan Zamfir, Cum şi-a plătit România independenţa. Asemănările cu prezentul, Businesscover.ro, 9 mai 2013

https://www.businesscover.ro/cum-si-a-platit-romania-independenta-si-asemanarile-cu-prezentul/

Clujul istoric (M. D. R. T. 2011)

Romanii au întemeiat Napoca* ca una din principalele lor colonii din provincia Dacia în secolele II și III, dar cetatea Napoca a decăzut după retragerea armatei romane de pe actualul teritoriu al României**. Orașul a înflorit din nou în Evul Mediu, ca urmare a sosirii coloniștilor germani în Transilvania***.
În secolul XV, cetatea devine un important centru comercial, ce favorizează dezvoltarea breslelor meșteșugărești****.
Până în secolul XVII, majoritatea populației era de origine germană, dar apoi, populația vorbitoare de maghiară, care astăzi reprezintă cea mai mare minoritate******, a început să se mărească. Influența maghiară și austriacă au făcut din  Cluj capitala unei provincii aparte******, atunci componentă a Imperiului Austro-Ungar și mai recent când Transilvania a fost unită cu România. În cursul jumătății de secol de regim comunist, s-au dezvoltat noi industrii și zone rezidențiale cu multe blocuri de apartamente s-au extins din centru. Totuși, Clujul a păstrat multe din vechile clădiri frumoase din centrul orașului.

Catedrala Ortodoxă din piața adiacentă Teatrului Național este considerată actualul centru al orașului. Construită între 1921 și 1933, după unirea Transilvaniei cu România, catedrala are o înălțime de 54 m și este vizibilă de pe dealurile care înconjoară orașul. Ridicată în stil bizantin și o impresionantă cupolă și patru turle, catedrala a fost inaugurată în 1933 în prezența regelui României, Carol II. Un important centru religios al țării, în această biserică slujește arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului. Clădirea este și Catedrală Mitropolitană a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului*******. Spațiul din fața catedralei a fost cunoscut de-a lungul timpului sub mai multe nume. În prezent, este denumită Piața Avram Iancu, liderul revoluției din 1848 din Transilvania. O statuie a sa a fost instalată recent în fața catedralei********. Facultatea de Teologie Ortodoxă*********, splendidul Teatru Național în stil Art Nouveau, Palatul de Justiție și Prefectura sunt principalele clădiri din vecinătatea pieței.

Catedrala ortodoxă reprezintă centrul spiritual al orașului, dar Catedrala Romano-Catolică Sf. Mihail este una din cele mai importante construcții gotice din țară. Construcția a început în secolul XIV și în timpul Reformei* a devenit lăcaș de cult luteran**, apoi calvinist*** și apoi unitarian*** timp de 150 de ani, când a redevenit romano-catolic în timpul Contrareformei****. Turla bisericii, construită inițial în secolul XVI, a fost reconstruită în stil baroc***** în 1744 și apoi demolată în urma unui cutremur. Actualul orologiu, construit în 1837 în stil neo-gotic*, este cel mai înalt din România. Lângă biserica romano-catolică, se află minunata statuie ecvestră a regelui Matei Corvin** cu cei patru generali, care a fost inaugurată în 1902. Matei Corvin, care s-a născut la Cluj, a fost rege al Ungariei de la 1458 până la 1490, perioadă în care a acordat o serie de privilegii orașului natal.

Influența occidentală a transformat Clujul într-un important centru cultural. Valoroasa sa moștenire culturală este reprezentată de marile curți interioare, subsolurile din Renaștere* și modernismul timpuriu, în care azi se află multe baruri și restaurante, precum și de splendidele palate în stil baroc, neo-clasic** și Art Nouveau*** și casele nobililor maghiari răspândite în zona centrală a orașului. Un caz special îl reprezintă Palatul Banffy*, o importantă clădire din secolul XVIII situată în Piața Unirii și considerată cea mai reprezentativă construcție barocă din țară. Astăzi palatul este sediul Muzeului de Artă. Alte exemple sunt eclecticul Palat Baboș* și Palatul Szeky**, situate pe malul Mureșului, lângă Piața Mihai Viteazul.

Clujul a fost un important centru al Reformei în secolul XVII și are azi mai multe biserici protestante. Printre acestea, Biserica Reformată-Calvină din Orașul de Jos, denumită și Biserica cu Două Turnuri. Construită în secolul XIX, aceasta este una din clădirile simbolice ale orașului.
Biserica Unitariană a fost construită la sfârșitul secolului XVIII în stilul baroc.

Sursa
Ministry of Regional Developnent and Tourism, A City Journey, Bucharest, 2011, pp. 16-17 (Cluj-Napoca - Spirirual Centre of Transylvania).

Note M. T.
* Napoca a fost întemeiată după cucerirea Daciei de către Traian (106), posibil pe locul unei fortificații dacice cu acest nume. A fost ridicată la rangul de municipiu de succesorul său, Hadrian (117-138), și la rangul de colonie de Marc Aureliu (161-180). (www.bunadimineata.ro - Originea necunoscută a numelui orașului Cluj-Napoca - 2015)
** Retragerea a fost ordonată de împăratul Aurelian (270-275). (istoriiregasite.wordpress.com - 13 septembrie 2014)
*** Sașii au fost colonizați în Ardeal de regii Ungariei în două valuri: în secolul XII în zonele rurale și în secolul XIII au întemeiat orașe. (istpedia.blogspot.ro - Colonizarea sașilor și secuilor în Transilvania - 08.01.2013)
**** Breslele erau asociații voluntare meșteșugăreștti dintr-un oraș medieval (până în secolul XIX) care reuneau totalitatea persoanelor care practicau aceeași meserie. (www.notiunidedrept.ro/breasla)
***** Față de recensământul din 1992, la recensământul din 2011 s-a înregistrat o scădere a populației maghiare sub 20%. (www.adevarul/locale/cluj-napoca - 7 aprilie 2017 - Cluj-Napoca, primul oraș din țară...)
****** În 1790-1848 și 1861-1867, Clujul a fost sediul Dietei și Guberniului Marelui Principat al Transilvaniei din cadrul monarhiei Habsburgice. (www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca - 26.01.2016)
******* Catedrala cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită la inițiativa episcopului Nicolae Ivan de către arhitecții Constantin Pomponiu și Georges Cristinel. Mitropolia a fost înființată în 2004 de către Sfântul Sinod al BOR, prin rwoeganizarea Mitropoliei Ardealului. (www.mitropolia-clujului.ro/catedrala-mitropolitana)
******** Din secolul XIX până în 1923 s-a numit succesiv Trencin (oraș slovac din regatul Ungariei), EKME (Asociația culturală a maghiarilor din Transilvania) și Istvan Bocskay (principe al Transilvaniei în 1605). În 1923-1940 s-a numit Cuza Vodă, iar în 1940-1944 (anexarea la Ungaria) s-a numit Adolf Hitler. În 1944-1965 s-a numit Rodion Malinovski (mareșal sovietic), iar în 1965-1993 s-a numit Victoriei. După instalarea statuii lui Avram Iancu în 1993 i-a preluat și numele. (www.cluju.ro - Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca)
********* Institutul de Teologie Ortoxă a fost înființat în 1924, la inițiativa episcopului Nicolae Ivan, a fost desființat de regimul comunist în 1952 și a fost reînființat în 1990, ca facultate a Universității Babeș-Bolyai. (ot.ubbcluj.ro - Despre. nou/Istoric)

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.
V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.
VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.