Biografie cronologică a scriitorului M. Sadoveanu (1880-1961) (BĂLAN 1983)

<
1880
- La 5 noiembrie se naște,  la Pașcani, Mihail Ursaki, primul copil al avocatului Alexandru Sadoveanu, fiu de țăran din ținuturile Gorjului, cătorit cu Profira Ursaki, fiică de răzeși din satul Verșeni* din Moldova.
1880-1892
Sadoveanu își petrece copilăria la Pașcani și vara, la bunici, la Verșeni. La școala primară are învățător pe domnul Busuioc, prototipul Domnului Trandafir din schița cu același titlu**.
1891
Copilul Mihai Ursaki capătă numele Sadoveanu.
1892-1897
Sadoveanu urmează cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Fălticeni.
1895
Moare Profira Sadoveanu - mama scriitorului. Durerea încercată - va mărturisi în lucrarea sa de mai târziu, Anii de ucenicie***: "Cînd a murit mama aveam șaisprezece ani, elev al gimnaziului din Fălticeni. A fost o lovitură așa de brutală, încât am simțit-o îndelung după aceea. Ea iubea în mine pe primogenitura ei și avea și bucuria asemănării mele cu ea."
1897
- Cu pseudonimul Mihai din Pașcani, Sadoveanu publică versuri și schița Domnișoara M... din Fălticeni.
1897-1900
- Urmează cursurile Liceului Național din Iași, unde leagă mare prietenie cu N. N. Beldiceanu, Neculai Dunăreanu și alții.
1899-1900
- Cu pseudonimul M. Cobuz, Sadoveanu publică versuri și proză în revista "Pagini literare".
1900
- Sadoveanu pleacă la București și se înscrie la Facultatea de drept, rătăcește, însă, prin boema literară a capitalei.
1901
- Sadoveanu se stabilește la Fălticeni și se căsătorește cu Ecaterina Bâlu.
- Sadoveanu colaborează la "Revista Modernă" cu poezii, recenzii, traduceri, semnând: M. Sadoveanu - Cobuz, S. Prisăcaru, C. Săteanu, Ilie Pușcașu.
1902
- În iunie este încorporat.
-Colaborează la revista "Pagini literare".
1903
- Colaborează la revista "Sămănătorul". În toamnă va lucra chiar în redacție și va începe colaborarea cu revista "Luceafărul" din Sibiu.
1904
- Sadoveanu debutează editorial cu 4 volume: Povestiri, romanul Șoimii, Dureri înăbușite și Crîșma lui Moș Precu (nuvele), fiind remarcat de Nicolae Iorga, E. Lovinescu, Sextil Pușcariu.
1905
- Sadoveanu se întâlnește cu T. Maiorescu, care făcuse un raport elogios volumului de Povestiri pentru a fi premiate de Academie.
- Sadoveanu publică volumele: Floare ofilită (roman al tîrgului de provincie), Mormîntul unui copil și Amintirile căprarului Gheorghiță. Colaborează la "Convorbiri literare".
- În martie ia ființă la Iași revista "Vatra românească", la care Sadoveanu va deveni un colaborator statornic.
1907
- Au loc marile răscoale țărănești. După înăbușirea lor în sînge, Sadoveanu va fi numit se Spiru Haret inspector al cercurilor culturale sătești și al bibliotecilor populare.
- Împreună cu folcloristul Artur Gorovei scoate, la Fălticeni, o gazetă: "Răvașul poporului. Publică volumul La noi în Viișoara.
1908
- Apar Oameni și locuri, O istorie de demult, Duduia Margareta.
- Se constituie Societatea Scriitorilor Români și Sadoveanu e ales vicepreședinte.
1909
- Scoate revista "Cumpăna" împreună cu Șt. O. Iosif, Ilarie Chendi, D. Anghel.
- Apare Cîntecul amintirii.
1910
- Sadoveanu este numit director al Teatrului Național din Iași, unde va rămîne pînă în 1919.
- Apar Povestiri de seară, Genoveva de Brabant.
1911
Apare Apa morților și în "Viața românească" piesa De ziua mamei.
1912
- Apar Un instigator, Bordeenii.
- În "Viața românească" începe să publice în foileton romanul istoric Neamul Șoimăreștilor.
1913
- Sadoveanu, sublocotenent în rezervă, este încorporat și participă la războiul româno-bulgar****; din experiența războiului se vor ivi volumele Priveliști dobrogene (1914) și 44 de zile în Bulgaria (1916).
1917
- Sadoveanu e director al ziarului de front "România", ce apărea la Iași. Adevăratul conducător al ziarului e O. Goga. Aici publică aproape toți scriitorii activi ai țării.
1918
- Sadoveanu se stabilește la Iași, în casa care a fost a lui M. Kogălniceanu.
1919
- Împreună cu G. Topârceanu, scoate la Iași, revista "Însemnări literare", care va pregăti reapariția "Vieții românești".
1921
- Începe să colaboreze la "Adevărul literar și artistic".
- Apare Cocostîrcul albastru.
1923
- Sadoveanu e ales membru al Academiei Române. Cu acest prilej ține discursul de recepție despre Poezia populară.
1924
- M. Sadoveanu scoate revista "Lumea - bazar săptămânal".
1925
- Apare volumul Venea o moară pe Siret.
1926
- Apare Țara de dincolo de negură.
1927
- În luna iunie va face o călătorie în Olanda, țară pe care în anul următor o va evoca într-o carte.
1928
- Apar Demonul tinereții, Împărăția apelor, Olanda și capodopera Hanu-Ancuței.
1929
- Vizitează Constantinopolul împreună cu Ionel Teodoreanu și Ștefana Velisar.
- Apare Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă.
1930
- Apare romanul Baltagul; autorul va fi sărbătorit cu prilejul semicentenarului nașterii sale.
1931
- Apar Trenul fantomă și Măria sa, Puiul pădurii.
1932
- Apar Nunta domniței Ruxandra și Uvar de M. Sadoveanu
1933
- Apar Locul unde nu s-a întâmplat nimic și Creanga de aur de Mihail Sadoveanu.
1934
- Apar Nopți de Sînziene și Viața lui Ștefan cel Mare de M. Sadoveanu.
1935
- Apare întîiul volum din trilogia sadoveniană Frații Jderi, Ucenicia lui Ionuț.
1936
- Apare Izvorul alb, al doilea volum al trilogiei Frații Jderi.
1937
- Politicienii de dreapta încep atacurile împotriva lui M. Sadoveanu, încercând să-i ardă opera în piața publică.
1938
- La 6 februarie, Universitatea din Iași îi acordă lui M. Sadoveanu titlul de Doctor Honoris Causa.
1939
- Apar scrierile Valea frumoasei și Ochi de urs.
1939
- Numărul 5 al revistei "Viața românească" este dedicat în întregime lui Mihail Sadoveanu.
1940
- Apar Vechime și Divanul persian.
1942
- Apare cel de-al treilea volum al trilogiei Frații Jderi și anume Oamenii Măriei Sale.
1943
- Apare volumul Poveștile de la Bradul Strîmb.
1944
- Apare Anii de ucenicie de M. Sadoveanu.
1945-1949
- Sadoveanu desfășoară o bogată activitate publicistică, colaborînd la "Veac nou", "Jurnal de dimineață", "România liberă", "Scînteia" etc.
- Văd lumina tiparului cărțile sale Fantezii răsăritene (1946), Caleidoscop (1946), Păuna Mică (1948), Mitrea Cocor (1949).
1950
- Împlinind vîrsta de 70 de ani, Sadoveanu e sărbătorit pe scară națională.
1951
- Apare Nada florilor, o reluare a cărții Împărăția apelor.
1952
- Apare romanul istoric Nicoară Potcoavă, o reluare a primului său roman Șoimii din 1904.
1955
- Lui Sadoveanu i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste.
- Începe publicarea ediției de Opere.
1956
- Se tipărește volumul Omagiu lui Mihail Sadoveanu.
1960
- Are loc o strălucită omagiere a vîrstei de 80 de ani în toate revistele țării: "Viața românească", "Gazeta literară", "Contemporanul", "Luceafărul", "Steaua", "Utunk"*****.
1961
- Sadoveanu e distins cu Premiul Lenin pentru pace******.
- 19 octombrie. Moare M. Sadoveanu.
- Înmormîntarea are loc, cu funeralii naționale, la cimitirul Bellu în ziua de 21 octombrie. Pentru veșnicie a fost așezat lîngă Eminescu. Cu acest prilej, Geo Bogza scria: "... în toamna aceasta noi l-am dus la locul de veșnică odihnă pe Ștefan cel Mare al literaturii românești".
>

Sursa
Mihail Sadoveanu, Baltagul, ed. I. D. Bălan, editura Albatros / col. Lyceum - nr. 250, București, 1983, pp. XV - XXIV. (Tablou cronologic)

Note M. T.
* În județul Iași. (ro.wikipedia.org)
** Apărută în 1905, în revista "Albina" din București. (crispedia.ro)
*** Apărut în 1944.
**** Războiul româno-bulgar a fost o componentă a celui de-Al Doilea Război Balcanic, declanșat prin atacarea de către Bulgaria a Serbiei și Greciei, foștii săi aliați din Primul Război Balcanic (1912-1913). (www.historia.ro - Al Doilea Război Balcanic și iluzia succesului diplomatic și militar al României)
***** Revistă marxistă de limbă maghiară, care a apărut la Cluj în anii 1946-1989. (phantasma.lett.ubbcluj.ro - Tito în Utunk)
****** Cea mai înaltă distincție a URSS. A fost creată în 1930. (www.adevarul.ro/locale/slatina - 2015)

Obiceiuri de Boboteaza 2014. Traditii si obiceiuri din tara

Mami 3 ianuarie 2014

Minunile Sfântului Ilie, aducătorul de ploi

Cuget Liber 20 iulie 2013

„Viața Filialei” („TOMIS” 2000)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 2000, iulie

*

Scriitorul Constantin Novac, redactor-șef al revistei „Tomis”, a făcut parte din juriul celei de a XXIV a ediții a Concursului Național de Poezie și Eseu „Panait Cerna”, desfășurat la Tulcea în prima decadă a lunii iunie. El a acordat Premiul revistei „Tomis” tânărului Emilian Avrămescu din comuna Mereni, județul Constanța.

*

Librăria Uniunii Scriitorilor din Constanța a fost - vineri 10 iulie - gazda unei noi lansări de carte Editura „Menora” - avându-l director pe economistul Marian Moise și redactor-șef pe poetul Sorin Roșca - au lansat cel de-al patrulea titlu din programul pe acest an: Muzele neliniștitoare, versuri de Octavian Georgescu.

*

Dup treizeci de ani de la prima traducere, făcută de Ion Caraion, colegul nostru Florin Șlapac realizează într-o cu totul altă versiune transpunerea în românește a celebrului roman Sub vulcan de Malcolm Lowry, care este așteptat să apară zilele acestea la Editura „Univers”.

*

Kerim Altay și Mememedin Iașar, apreciați scriitori de limbă tătară din Constanța, au fost primiți de curând, în rândul membrilor Uniunii Scriitorilor din România, filiala „Dobrogea”.

*

Valentin Busuioc, poet prin excelență al definițiilor, dotat cu principalele date ale unui veritabil haijin, a scos de curând un nou volum de poeme Vortex (Editura Eminescu),

*

Constantin Cioroiu pregătește un nou număr din revista cu profil biblioteconomic „Biblion”, editată de Biblioteca Județeană Constanța, și și-a definitivat romanul Singur cu Tebaida.

*

Dan Perșa are sub tipar la Editura „Ex Ponto” din Constanța volumul de pseudoeseuri Vals cu lotofagi: moartea și învierea finalităților.

*

Ovidiu Dunăreanu și Victor Corcheș au predat Editurii „Ex Ponto” volumul de „restituiri” Corabia de fildeș. Cartea, însoțită de aprecieri critice și note biobliografice, antologhează ceea ce au mai reprezentativ câțiva dintre poeții uitați sau ignorați de vreme și de societate, care în perioada interbelică au dat strălucire, propulsând-o valoric în plan național, liricii din Dobrogea, ținut ce mul timp nu se exprimase artistic și literar împreună cu țara. Acești „Poeți ai Sudului” sunt: Alexandru Gherghel, Dumitru Olariu, Dimitrie Batova, Liuben Dumitru, Vasile Culică, Boris Deșliu.

*

Ovidiu Dunăreanu, Sorin Roșca și Ion Roșioru au fost prezenți la prima ediție a Zilelor Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova. În prezența reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean, ai Consiliului Local Orășenesc, a numeroși oameni de cultură și profesori din județele Constanța și Tulcea, a  fost sfințita, în curtea liceului, bustul lui Ioan Cotovu, ctitorul, cu 120 de ani în urmă, a școlii românești din acest oraș dobrogean și s-a desfășurat, în sala Casei de Cultură, sesiunea de comunicări a personalului didactic „Hârșova, oraș bimilenar”.

*

Arthur Porumboiu și Ion Dragomir au participat - între 19 și 25 iulie - reprezentând Filiala „Dobrogea” a USR, la tabăra de literatură și videopoem, organizată de Centrul Județean al Creației și Consiliul Local orășenesc Hârșova.

*

Lică Pavel și-a terminat cartea Printre zei și lupi de mare, însemnări de călătorie în spațiul mediteraneean.

*

Ovidiu Dunăreanu a prezentat, în cadrul a două lansări de carte, noile apariții ale unor autori din Constanța. Prima întâlnire s-a desfășurat la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și a  avut în centrul atenției romanul Întâmplare... al tânărului Liviu Lungu, apărut la Editura „Folio Publishing House”. Și-au mai exprimat opiniile criticul și poetul Corneliu Antim și prozatorul Aurel Maria Baros, directorul editurii. Cea de a doua reuniune a avut loc la Cercul Militar , iar cartea în discuție a fost romanul Frații Zimbrului (Editura „Mondograf”), semnată de cmd. (r) Ioan Roman.

„Viața Filialei” („TOMIS” 1995)

 ***, Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, iunie-iulie 1995

*

Primăria și Școala Generală din comuna Greci au organizat, cu sprijinul Inspectoratului pentru Cultură al Județului Tulcea, o întâlnire cu membrii redacției revistei „Tomis” și Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor. Cu acest prilej, a avut loc lansarea antologiilor de proză, Vânzătorul de enigme, și de versuri, Fereastra dinspre mare, editate de revistă. Au participat scriitorii: Constantin Novac, Nicolae Motoc, Ernesto Mihăilescu, Sorin Roșca, Dan Perșa.

*

Vineri, 16 iunie, la librăria „Eminescu” din Constanța, au fost lansate volumele: Alte Americi de Norman Spinrad și Copiii lui Faraday de N. Lee Wood, în prezența autorilor americani. Dacă Spinrad este cunoscut publicului românesc grație romanelor Solarienii, Mașinăria Rock and Roll, Visul de fier, publicate în colecția Nautilus a Editurii Nemira, Wood și-a lansat cartea în premieră mondială. Autorii americani au sosit în orașul de pe malul mării la invitația Clubului SF - MTC, realizat de Iulia Pană. Organizatori au fost postul de televiziune MTC și SC Libri Maris. Autorii și cărțile au fost prezentați de scriitorii Florin Șlapac, Dan Perșa și de directorul MTC Haralambie Beizadea.

*

Numărându-se printre invitații simpozionului „Scriitori români din întreaga lume”, organizat de Uniunea Scriitorilor la Neptun între 5-10 iunie, scriitorul român Pavel Chihaia, care trăiește la Munchen, a fost oaspetele redacției revistei „Tomis” și a dialogat cu câțiva dintre membrii Filialei. Au luat parte la acest colocviu de suflet: C. Novac, N. Motoc, F. Șlapac, Arthur Porumboiu, Ovidiu Dunăreanu, Sanda Ghinea, Nicolae Necula, S. Roșca, D. Perșa, Șerban Gheorghiu, Corina Apostoleanu.

*

Poetul Ion Codrescu a fost distins cu mențiunea de onoare a Concursului Internațional de Poezie „Matsuo Basho”, desfășurat în Japonia cu ocazia aniversării a trei sute de ani de la nașterea celebrului poet din arhipeleagul nipon.

*

Duminică, 11 iunie, la Muzeul de Artă Constanța, a avut loc lansarea volumului Viața în direct (Editura Leda) al tânărului poet Valentin Busuioc, membru al Societății de Haiku din Constanța. Și-au exprimat opiniile: consilierul editorial profesor Valentin Sgarcea, I. Codrescu, profesor Olga Duțu, profesor Florina Popescu.