Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Unamuno. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Unamuno. Afișați toate postările

luni, 6 ianuarie 2014

Eliade şi cultura spaniolă (GARRIGOS 2005)

Încă din studenţie Mircea Eliade* a manifestat interes pentru cultura spaniolă. El a promovat-o în anii '20 şi '30 nu numai în România, fiind ''un înaintaş al culturii spaniole în Europa orientală''. Astfel, în 1926 a comentat versiunea franceză a cărţii lui Miguel de Unamuno**, Agonia creştinismului, şi a scris un eseu despre personalitatea enciclopedică a lui Adolfo Bonilla San Martin***, pe care-l compara cu Farinelli****.
În 1928 a publicat un articol la moartea lui Vicente Blasco Ibanez*****, o personalitate, depăşită în opinia sa, numai de Unamuno. După Eliade, cei doi ''sunt rupţi din trupul acelui om unic al Spaniei, Don Quijote******''.
Pe Marcelino Menendez y Pelayo*******, a cărui operă l-a atras să cunoască literatura spaniolă, îl aprecia ca ''cel mai formidabil fenomen al veacului''. Opera lui Menendez, pe care l-a luat ca model,  a cunoscut-o in 1928 la Roma, unde şi-a pregătit teza de licenţă de spre filozofia italiană renascentistă. La întoarcere a publicat două studii despre Menendez şi unul despre Franscisco Sanchez********, umanist din secolul XVI.
Dar admiraţia sa a fost aţintită asupra celor trei mari filozofi spanioli contemporani: Unamuno, Ortega y Gasset********* şi Eugenio D'Ors**********. Despre ei va scrie în 1933 în articolul ''În Spania şi la noi'' că sunt cei mari eseişti europeni şi cei mai originali în privinţa izvoarelor folosite.
La moartea lui Unamuno, în conferinţa ţinută la 26 ianuarie 1937 la Radio Bucureşti, Eliade subliniază că acesta ''creeează un imperialism spirtual iberic fondat pe un mare mit spaniol: Don Quijote'' şi consideră că este necesară spaniolizarea Europei. În acelaşi an îi mărturiseşte lui Claude-Henri Rocquet*********** despre cel dispărut: ''Opera sa este esenţială, fiindcă a reuşit să arate rădcinile <<viscerale>> ale culturii. [...] Insistă asupra importanţei spirituale a cărnii, a corpului, a sângelui, a tot ceea ce numea <<experienţa viscerală a spirtului>>''.
Mircea Eliade a cunoscut Spania după numirea sa ca ataşat cultural în Portugalia vecină în 1941. În jurnalul său ţinut în perioada în care a locuit în Portugalia (februarie 1941 - septembrie 1945) menţionează cele trei călătorii în Spania din anii 1942, 1943 şi 1944. În periplurile sale prin provinciile Castilia (Madrid) şi Andalusia (Marea Mediterană) a fost acaparat de capitala Madrid şi de marii pictori Velazquez************, El Greco*************, Murillo************** şi Goya***************. Pe ultimul îl consideră un revoluţionar deoarece a introdus etnografia în pictură prin pânzele şi desenele despre timpul liber, obiceiurile şi întâmplările zilnice. Iese în evidenţă ultima călătorie, cea din octombrie 1944 la Cordoba, unde participă la Congresul Portughez-Spaniol. Impresiile deosebite produse de acest oraş cu un luung trecut medieval arab îl determină să ţină un jurnal autonom, intitulat chiar Jurnalul din Cordoba şi comparabil ca valoare cu o altă lucrare a sa, India (1934), un rezultat al bursei sale de studiu de la sfârşitul anilor '20 în străvechea civilizaţie asiatică.
În pofida pasiunii dovedite a lui Eliade pentru Spania, prima traducere a operei sale în spaniolă s-a realizat în Argentina, deşi încă în 1936 i se plângea lui Corpus Braga că în Spania nu fusese tradus nici un scriitor român. De-abia în anii '90 a început traducerea lui Eliade în Spania, care a devenit ulterior a doua ţară, după Franţa, ca număr al lucrărilor eliadiene traduse.

SURSA
Joaquin Garrigos********, Pasiunea spaniolă, ''Origini'', Nocross/USA, VOL. IX, No. 4-5 (94-95), May-June 2005, pp. 20-22.

NOTE M. T.
* Mircea Eliade (1907 Bucureşti/România - 1986 Chicago/SUA) (http://www.westminster.edu/staff/brennie/eliade/mebio.htm)
** Miguel de Unamuno (1864  Bilbao/Spania- 1936 Salamanca/Spania) (http://migueldeunamuno.org/)
*** Adolfo Bonilla San Martin (1875 Madrid/Spania - 1926 Madrid/Spania) (http://www.filosofia.org/ave/001/a058.htm)
**** Carlo Broschi: pseudonim Farinelli (1705 Andria/Italia- 1782 Bologna/Italia) (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/201875/Farinelli)
***** Vicente Blasco Ibanez (1867 Valencia/Spania - 1928 Menton/Franţa) (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/68999/Vicente-Blasco-Ibanez)
****** Don Quijote - Personajul principal al romanului Don Quijote de la Mancha publicat de scriitorul spaniol Miguel Cervantes  în 1605 şi 1615 (http://www.online-literature.com/cervantes/don_quixote/)
******* Marcelino Menendez y Pelayo (1856 Santander/Spania- 1912 Santander/Spania) (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/374919/Marcelino-Menendez-y-Pelayo)
******** Franscisco Sanchez (1523 Braza/Spania - 1600 Valladolid/Spania) (http://www1.uprh.edu/rsoto/Francisco_S%C3%A1nchez_Brocense.pdf)
********* Jose Ortega y Gasset (1883 Madrid/Spania - 1955 Madrid/Spania) (http://plato.stanford.edu/entries/gasset/)
********** Eugenio D'Ors (1881 Barcelona/Spania - 1954 Villanueva y Geltru/Spania ) (http://www.spainisculture.com/en/artistas_creadores/eugenio_d_ors.html)
*********** Claude-Henri Rocquet (1933 Dunkerque/Franţa - ) (http://www.claudehenrirocquet.fr/)
************ Diego Velazquez (1599 Sevilla/Spania- 1660 Madrid/Spania) (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/624772/Diego-Velazquez)
************* Domenicos Theotokopoulos - pseudonim El Greco (1541 Creta/[Veneţia]/Grecia - 1641 Toledo/Spania) (http://www.el-greco-foundation.org/)
************** Bartolome Murillo (1617 Sevilla/Spania - 1682 Sevilla/Spania) (http://www.spanisharts.com/prado/murillo.htm)
*************** Francisco Goya (1746 Fuendetodos/Spania - 1828 Bordeaux/Franţa) (http://www.franciscodegoya.net/)

luni, 15 ianuarie 1990

Fragmentarium (ELIADE 1939)

 Mircea Eliade, Fragmentarium, Destin/Restituiri, Deva, 1990, 199 p.

5 Către cititor
8 Despre un anumit „sacrificiu”
13 Notă despre geniu
17 Notă despre „bolnavi”
22 Despre misterele degradate
28 Notă despre patriotism
33 Asceză
38 Notă despre conversație
42 Protoistorie sau Ev Mediu
49 Teama de necunoscut
53 Valorificări ale Evului Mediu
59 Dintr-o antropologie 
64 Lucruri de taină
68 Speologie, istorie, folclor
73 Jad
79 „Sfat celui care merge la război”
83 Plantele lui Jagadish Bose
89 Navigare necesse est
94 Cărți pascale
97 „Nu mă interesează”
101 Despre destinul neamului românesc
105 Profani
109 Superstiții
111 Vesmânt și simbol
113 Clipa din urmă
116 „Mort în viață”
118 Aur
120 Drumul spre centru
123 Vacuitate
124 Somn 
127 Două tipuri de creatori
130 O anumită libertate
132 Secolul istoriei
134 Analogii
135 Solidarizare
137 Critică și rasiologie
138 Teorie și roman
140 Dostoievski și tradiția europeană
142 Solidarizarea prin eroare
145 Orgie
148 Ideile în epică
151 Vitalitatea ereziilor
153 O anumită incapacitate
155 Eterna dispută
156 Cunoaștere gordiancă
159 Amănunt
160 Fidelitate
161 Amănunt
161 Eterna omologare
163 Mistici inferioare
165 Analogii și simboluri
167 Tehnica disprețului
172 Faptul
174 Câțiva modești
177 Melancolie
179 Dreptul de a spune banalități
179 Dilige...
181 Singuraticii
183 Creionul lui Unamuno
184 Autenticitate
186 Oroarea de angelic
186 Autenticitate
188 Dincolo de etimolologii
189 Rezistența la geniu
191 Un înțeles al semnelor


196 Nota editorului

197 Cuprins


coperta IV
Sub semnul culturii celei mai vii a creat și a visat Eliade. Iar dacă este așa, să încercăm a vedea în el ne pe el care s-a stins în viață și pe care trebuie să-l comemorăm, ci pe cel viu prin opera sa și ctitoriile visate. Căci, altminteri, s-ar putea ca nu el, ci noi să fim stinși din viață.