(...)
Începutul secolului XX a fost marcat de apariția electronicii. Ea a început să fie folosită în diverse domenii: mai întâi telefonul și electrofonul, iar apoi radioul și televizorul. În anul 1919, Eccles* și Jordan** au realizat prima celulă electronică de memorare: circuitul basculant bistabil. Era construit cu lămpi de același tip ca și cele folosite în aparatele de radio și permitea simularea a două stări: starea de conducție, care lăsa curentul să treacă, și starea de blocare, în care curentul electric era împiedicat să treacă. Acest circuit a marcat începutul electronicii de impulsuri, acel "ceva nou" care trebuia pus în locul mecanicii pentru a obține mașini de calcul mai performante. Tehnica mașinilor de calculat a fost revoluționată prin apariția primelor mașini care foloseau pentru memorare, în locul roților dințate, circuite Eccles-Jordan. Aceste mașini sunt cunoscute sub numele de calculatoare electronice.
ENIAC - Electronic Numeric Integrator and Computer - a fost primul calculator electronic. El a fost realizat de Mauchly*** și Eckert**** de la universitatea din Pennsylvania*****. Avea un pupitru de comandă cu 40 de panouri cu fișe, iar comenzile erau memorate pe cartele perforate sau generate prin conexiuni electrice pe panoul de comandă. Calculatorul cu cele 20.000 de tuburi ocupa o suprafață de 180 mp și avea o greutate de 30 de tone. Putea să execute 5.000 de adunări sau scăderi cu 10 cifre pe secundă, depășind de o mie de ori rapiditatea celor mai performante mașini de calculat clasice. Pentru a realiza aceste operații consuma energie cât o locomotivă. Pentru introducerea unui grup de comenzi era nevoie de zile. Verificarea mai dura și ea câteva zile. Din cauza tuburilor care se ardeau destul de des, comenzile erau executate de două ori, cu întreruperi în care se introduceau date de test pentru depistarea tuburilor arse.
ENIAC a apărut ca urmare a unui contract încheiat în 1942 între universitatea din Pennsylvania și serviciile de balistică ale armatei americane. Cel de-al doilea război mondial era în plină desfășurare și germanii repurtau victorii după victorii. Pentru a face față tehnicii germane, S.U.A. a majorat bugetul armatei. O problemă importantă a balisticii era reducerea timpului de calcul. Între laboratorul universității Pennsylvania și armata americană s-a încheiat în aprilie 1943 un contract pentru prototipul unei mașini de calcul care să utlizeze, în locul roților dințate, circuite de memorie de tip Eccles-Jordan. Banii armatei, 40.000 de dolari, au finanțat ideile lui Mauchly și Eckert. Aceștia, folosind circuite electronice, au reușit în 1944 să construiască un sumator (circuit electronic care adună) pe bază de circuite bistabile. Acesta a fost primul pas în utilizarea electronicii în tehnica de calcul. Era primul dispozitiv care trata informația sub formă de curent electric. El a stat la baza construirii calculatorului ENIAC, care a fost terminat în noiembrie 1945 și inaugurat la 16 februarie 1946. Calculatorul ENIAC a fost folosit de armată până la 2 octombrie 1955. ENIAC a deschis astfel un nou drum în tehnica de calcul - calculatoarele electronice - și a dus la apariția unei noi științe: informatica, știința care se ocupă cu studiul calculatoarelor. Au urmat apoi calculatoare din ce în ce mai performante: EDVAC, SEAC, UNIVAC.
(...)
În 1944, matematicianul John von Neumann****** a emis principiul programului înregistrat. Pentru a putea mări eficiența unei mașini de calcul și pentru a o face să execute cât mai multe operații fără intervenția omului, este necesar ca ea să fie dotată cu un dispozitiv de memorare a datelor și a comenzilor. Acest dispozitiv trebuie să lucreze cu o viteză mare și trebuie să permită înregistrarea simplă și rapidă a informațiilor. Astfel a apărut conceptul de program, definit ca operație de prelucrare a unei secvențe de comenzi și date memorate. Datele și programele trebuie memorate împreună, sub aceeași formă și trebuie să fie accesibile în același mod. Pornind de la teoria lui Neumann a fost construit EDVAC - Electronic Discrete Variable Computer.
John von Neumann a sugerat constructorilor de calculatoare trei principii care trebuie să stea la baza realizării unui calculator:
- Programele și datele trebuie codificate sub formă de numere binare.
- Programele și datele trebuie păstrate într-un ansamblu de comutatoare (memoria calculatorului).
- Trebuie să existe o unitate centrală de prelucrare care să știe nu numai să execute operații de calcul, dar să poată extrage, decodifica și executa instrucțiunile programului.
La începutul anlor '50 a fost livrat primul calculator comercial: UNIVAC. Așa a început prima generație de calculatoare.
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 277-279.
Note M. T.
* John Mauchly (1907 Cincinnati/SUA - 1980 Ambler/SUA) = Doctor în fizică al Universității John Hopkins din Baltimore în 1932. Profesor la Universitatea Pennsylvania. Proiectant al calculatoarelor ENIAC, EDVAC, BINAC și UNIVAC 1. (history.computer.org)
** John Eckert (1919 Philadelphia - 1995 Pennsylvania) = Absolvent al Facultății de Inginerie Electrică a Universității Pennsylvania. Profesor la UP. Proiectant al calculatoarelor ENIAC, EDVAC, BINAC și UNIVAC 1. Primul curs universitar de calculatoare. (www.computer.org)
*** Unversitatea Pennsylvania a fost întemeiată în 1740 în orașul Philadelphia din colonia britanică nord+americană Pennsylvania, printre fondatori numărându-se Benjamin Franklin. (www.upenn.edu/about/history)
**** Janos Margittai Neumann/John von Neumann (1903 Budapesta - 1957 Washington) = Fiu al unui bancher. Doctor în matematică la Universitatea Budapesta în 1926. Profesor la Institutul Princeton din SUA din 1933. (eng.wikipedia.org)
vineri, 8 decembrie 2017
joi, 7 decembrie 2017
Inventarea mașinii electromecanice de calculat în secolul XX (MILOȘESCU 2000)
(...)
Următorul pas în perfecționarea mașinilor de calcul a fost apariția în anul 1920 a mașinilor electromecanice. Odată cu apariția electrecității, forța motrice mecanică a mașinii a foace electrică. Aceasta a mărit forța de calcul. Primele mașini care au apărut aveau următoarele dezavantaje:
- Pentru fiecare operație trebuia dată o comandă manuală.
- Introducerea datelor se făcea manual, printr-un sistem de clape.
- Mașinile lucrau independent una de alta, fără a avea posibilitatea de a folosi rezultatele obținute de o mașină ca date de prelucrat pentru o altă mașină.
Acest neajuns a fost înlăturat folosirea cartelelor perforate:
- Cartela perforată putea fi folosită pentru a memora comenzile, care nu mai erau date manual.
- Prin intermediul cartelei perforate, rezultatele obținute de o mașină puteau fi folosite ca date de intrare de o altă mașină, realizându-se pentru prima dată compatibilitatea a două mașini de calcul.
Anul 1928 a fost anul în care Taushek* a descoperit principiul tamburului magnetic, primul dispozitiv de înregistrare magnetică a informațiilor.
Perioada 1920-1930 a fost perioada perfecționării mașinlor cu cartele perforate. Pentru prima dată mașinile nu mai erau doar mașini de calculat. Ele prelucrau și informații alfabetice: numele salariaților de pe statele de plată, numele persoanelor pentru rezervări și abonamente etc. Cu timpul și aceste mașini au început să nemulțumească:
- Viteza de lucru era mică din cauza dispozitivelor mecanice pe baza cărora funcționau.
- Mașinile erau construite ca să îndeplinească o anumită funcție. Pentru probleme mai complexe trebuia folosit un lanț de mașini, ceea ce implica transfer de cartele de la o mașină la alta. Atunci când erau multe cartele, din cauza transferului puteau să apară erori. În plus, se consuma și foarte mult timp pentru acest transfer (apăreau operații suplimentare, cum ar fi scrierea de cartele și citirea rezultatelor intermediare, operații care nu ar fi existat în cazul unui proces unitar.
- Omul trebuia să intervină în permanență pentru a asigura lanțul de prelucrare.
Pentru înlăturarea acestor incoveniente trebuia construită o singură mașină care să realizeze toate operațiile. Cel care a ștudiat primul această problemă a fost profesorul Howard Aiken** de la universitatea Harvard. Împreună cu inginerii firmei IBM Corporation, a construit în perioada 1939-1944 prima mașină de calculat care efectua controlat o succesiune de operații. Aceasta a fost Mark I , o mașină electromecanică cu relee și roți numărătoare pentru realizarea calculelor și cu benzi de hârtie perforată pentru introducerea datelor. Mașina a fost folosită de administrația americană. Și această mașină avea incoveniente:
- Viteza de lucru era mică datorită principiului electromecanic de funcționare.
- Apăreau des diferite dificultăți în exploatare, din cauza componentelor mecanice.
Pentru realizarea unei mașini mai performante, trebuia schimbat principiul construcției. Trebuia să se renunțe la mașinile realizate pe principii mecanice, care erau greoaie, cu timpi mari de răspuns la comenzi și puțin fiabile. Trebuia găsit altceva!
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia. informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 276-277.
Note M. T.
* Gustav Tauschek (1899 Viena - 1945 Zurich) = Invenția a realizat-o în perioada în care a lucrat la Rheinmetall din Germania. (history-computer.com)
** Howard Aiken (1900 Hoboken/SUA - 1973 Saint Louis/SUA ) = Doctor în fizică al Universității Harvard în 1939. Inspirat de ideile lui C. Babbage. Realizator al seriei de mașini de calcul Mark I-IV. (history.computer.org)
Următorul pas în perfecționarea mașinilor de calcul a fost apariția în anul 1920 a mașinilor electromecanice. Odată cu apariția electrecității, forța motrice mecanică a mașinii a foace electrică. Aceasta a mărit forța de calcul. Primele mașini care au apărut aveau următoarele dezavantaje:
- Pentru fiecare operație trebuia dată o comandă manuală.
- Introducerea datelor se făcea manual, printr-un sistem de clape.
- Mașinile lucrau independent una de alta, fără a avea posibilitatea de a folosi rezultatele obținute de o mașină ca date de prelucrat pentru o altă mașină.
Acest neajuns a fost înlăturat folosirea cartelelor perforate:
- Cartela perforată putea fi folosită pentru a memora comenzile, care nu mai erau date manual.
- Prin intermediul cartelei perforate, rezultatele obținute de o mașină puteau fi folosite ca date de intrare de o altă mașină, realizându-se pentru prima dată compatibilitatea a două mașini de calcul.
Anul 1928 a fost anul în care Taushek* a descoperit principiul tamburului magnetic, primul dispozitiv de înregistrare magnetică a informațiilor.
Perioada 1920-1930 a fost perioada perfecționării mașinlor cu cartele perforate. Pentru prima dată mașinile nu mai erau doar mașini de calculat. Ele prelucrau și informații alfabetice: numele salariaților de pe statele de plată, numele persoanelor pentru rezervări și abonamente etc. Cu timpul și aceste mașini au început să nemulțumească:
- Viteza de lucru era mică din cauza dispozitivelor mecanice pe baza cărora funcționau.
- Mașinile erau construite ca să îndeplinească o anumită funcție. Pentru probleme mai complexe trebuia folosit un lanț de mașini, ceea ce implica transfer de cartele de la o mașină la alta. Atunci când erau multe cartele, din cauza transferului puteau să apară erori. În plus, se consuma și foarte mult timp pentru acest transfer (apăreau operații suplimentare, cum ar fi scrierea de cartele și citirea rezultatelor intermediare, operații care nu ar fi existat în cazul unui proces unitar.
- Omul trebuia să intervină în permanență pentru a asigura lanțul de prelucrare.
Pentru înlăturarea acestor incoveniente trebuia construită o singură mașină care să realizeze toate operațiile. Cel care a ștudiat primul această problemă a fost profesorul Howard Aiken** de la universitatea Harvard. Împreună cu inginerii firmei IBM Corporation, a construit în perioada 1939-1944 prima mașină de calculat care efectua controlat o succesiune de operații. Aceasta a fost Mark I , o mașină electromecanică cu relee și roți numărătoare pentru realizarea calculelor și cu benzi de hârtie perforată pentru introducerea datelor. Mașina a fost folosită de administrația americană. Și această mașină avea incoveniente:
- Viteza de lucru era mică datorită principiului electromecanic de funcționare.
- Apăreau des diferite dificultăți în exploatare, din cauza componentelor mecanice.
Pentru realizarea unei mașini mai performante, trebuia schimbat principiul construcției. Trebuia să se renunțe la mașinile realizate pe principii mecanice, care erau greoaie, cu timpi mari de răspuns la comenzi și puțin fiabile. Trebuia găsit altceva!
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia. informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 276-277.
Note M. T.
* Gustav Tauschek (1899 Viena - 1945 Zurich) = Invenția a realizat-o în perioada în care a lucrat la Rheinmetall din Germania. (history-computer.com)
** Howard Aiken (1900 Hoboken/SUA - 1973 Saint Louis/SUA ) = Doctor în fizică al Universității Harvard în 1939. Inspirat de ideile lui C. Babbage. Realizator al seriei de mașini de calcul Mark I-IV. (history.computer.org)
miercuri, 6 decembrie 2017
Istoria mașinii mecanice de calculat în secolele XVII-XIX (MILOȘESCU 2000)
(...)
Prima mașină veritabilă de calculat a fost inventată de matematicianul Blaise Pascal* in anul 1642. Era o cutie cu ferestre și clape pe care erau scrise numere. Clapele erau folosite pentru introducerea valorilor în mașină. Pe fereastră apăreau cifrele care formau rezultatul. Pentru realizarea calculelor era folosit un sistem de roți dințate, deci principiul de funcționare era mecanic. Mașina putea să adune, să scadă și să facă transportul la adunare de la o poziție la o poziție de rang imediat superior. Astfel, Pascal a inventat prima mașină "de marcat". Principiul mașinii cu roți dințate a cunoscut o viață destul de lungă - peste trei secole - și o răspândire în întreaga lume.
În 1671, Leibnitz**, utilizând tot piesele mecanice și roțile dințate, a construit o mașină care putea să și înmulțească (prin adunări repetate). Dar, din cauza mecanicii, care în secolul al XVII lea nu era prea "fină", mașina crea probleme. Doi ani de zile a încercat Leibnitz să o perfecționeze, dar văzând că nu ajunge la nici un rezultat a abandonat realizarea practică, îndreptându-se spre studiul matematicii în vederea simplificării sistemului. A căutat un sistem de numerație care să înlăture handicapul mașinii și a găsit astfel sistemul de numerație binar.
Spre sfârșitul secolului al XVIII lea, o dată cu perfecționarea mecanismelor, încep să se confecționeze în ateliere meșteșugărești mașini mecanice de calcul. În 1740, Vaucanson*** a construit primul război de țesut automat. În 1801, Jacquard**** a perfecționat acest mecanism, utilizând cartela perforată ca suport de memorare a comenzilor mașinii. În 1820, de Colma***** a realizat prima mașină cu patru operații.
Matematicianul Charles Babbage******, primul cercetător englez în domeniul mașinilor de calculat, a enunțat numeroase idei care stau la baza principiilor calculatoarelor moderne. Astfel, între anii 1834-1854 a elaborat proiectul mașinii analitice pe care l-a realizat mai mult teoretic decât practic. Pornind de la cartela perforată care era folosită la războaiele de țesut, a introdus în mașina sa și un bloc de memorie care consta din perforații în cartelă și care păstra datele care urmau să fie prelucrate și rezultatele intermediare.
În 1854, matematicianul englez George Boole******* a inventat calculul logic care folosește numai două valori, adevărat și fals , cu care se pot executa operații ca AND, OR sau NOT. Aceste calcule, numite mai târziu algebra boleană, pot fi ușor simulate cu ajutorul unei rețele de comutatoare.
În 1857, americanul Hill******** a realizat prima mașină de calculat care realiza cele patru operații aritmetice (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea). La fel ca și precursorii săi, pentru introducerea datelor folosea clapele. Tot în America, în 1879, James Ritty********* a inventat prima mașină "de marcat" care calcula, înregistra și controla. De la apariția ei și până în zilele noastre, cu unele perfecționări, aceasta și-a găsit o largă utilizare în magazine.
În 1887, pentru a ușura înregistrarea datelor obținute la recensământuri, statisticianul Herman Hollerith********** a construit un sistem mecanic de înregistrare și prelucrare a datelor utilizând cartela perforată. Mașinile cu cartele perforate s-au perfecționat, apărând o adevărată industrie de astfel de mecanisme. Firma înființată de Hollerith a fuzionat în 1911 cu alte două firme, rezultând Computing-Tabulating-Recording Company, care în 1924 și-a schimbat numele în International Business Machines Corporation - IBM. Firma IBM nou apărută a devenit una dintre cele mai firme producătoare de calculatoare din lume.
Toate aceste mașini funcționau mecanic, folosind roțile dințate. Ultimele mașini cu roți dințate au fost utilizate până în anii 1960-1970 sub numele de tabulatoare. Ele tratau mecanic informația înregistrată pe cartele perforate și tipăreau rezultatele pe hârtie.
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia uinformației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 275-276.
****** Blaise Pascal (1623 Clermont/Franța - 1662 Paris) = Matematician, fizician și filozof. Fiu de colector de taxe, a fost educat de tatăl său, dovedindu-se un copil precoce în matematică. Ca urmare, pentru a-și ajuta tatăl, a inventat, la doar 18 ani, o mașină mecanică de calculat, numită Pascalina. (www.scientia.ro)
******** Wilhelm von Leibniz (1646 Leipzig/Saxonia - 1716 Hanovra/Brunswick) = Fiu al unui avocat și profesor la universitatea din Leipzig. A studiat la univesitățile din Leipzig, Jena și Altdorf, obținut titlul de doctor în drept la aceeași instituție în 1666. A fost fondator al analizei matematice, simultan cu englezul I. Newton și a perfecționat mașina de calcul a lui Pascal. În filozofie, a fost unul din marii reprezentanți ai curentului raționalist din secolul XVII. Fondator al Academiei de științe din Berlon și membru al celor din Londra, Paris și Vatican. (www.mateonline.net)
********* Jacques de Vacaunson (1709 Grenoble/Franța - 1782 Paris) = Fiu al unei numeroase familii de meșteșugar, a învățat la colegiul iezuiților din orașul natal, dar pasiunea pentru mecanică s-a dovedit mai puternică decât teologia, remarcându-se prin diverse dispozitive. A construit automatul de țesut în contextul în care în 1741 cardinalul Fleury, ministrul lui Ludovic XV, îl numise inspector al manufacturilor de mătase, puternic concurate de cele britanice. În 1746, a fost primit în Academia de Științe, care i-a adăugat la nume particula nobiliară "de". (history-computer.com)
********** Joseph Marie Charles "Jacquard" (1752 Lyon - 1834 Oullins/Franța) = Fiu al unui meșter textilist, a fost pasionat de mecanică, perfecționând invenția lui Vacaunson. În 1819 a fost decorat cu Legiunea de Onoare în rang de cavaler. (everything2.com)
*********** Charles Thomas de Colmar (1785 Colmar/Franța - 1870 Paris) = Fiu de doctor. Ofițer în serviciul de aprovizionare al armatei lui Napoleon. În acest context inventează aritmometrul, pe care îl patentează în 1820 și îl comercializează din 1851. După ce a fost decorat cu Legiunea de Onoare, și-a adăugat la nume expresia "de Colmar". (www.history-computer.com)
************ Charles Babbage (1791 Londra - 1871 Londra) = Fiu de bancher. A absolvit universitatea din Cambridge. Profesor de matematică la Cambridge. Membru al Societății Regale și al Societăților de Statistică și Analiză. "Părintele" informaticii. (www.charlesbabbage.net)
************* George Boole (1815 Lincoln/Anglia - 1864 Cork/Irlanda) = Fiu de pantofar. Absolvent al școlii conerciale din orașul natal. Profesor de matematică la Colegiul Reginei din Cork. Fondatorul logicii matematice. Membru al Societății Regale. (www.storyofmathematics.com)
************** Thomas Hill (1818 - 1891) = Preot unitarian (protestant). Matematician și președinte al Universității Harvard în 1862-1868. Aritmometrul perfecționat patentat de el în 1857 a fost un produs comercial. (history-computer.com)
*************** James Ritty (1836 Dayton - 1918 Dayton) = Proprietar de restaurant. Invenția a realizat-o împreună cu fratele său John, mecanic calificat. Afacerea inițiată pe baza patentului a fost cumpărată ulterior de o firmă mai mare. (www.thoughtco.com)
**************** Herman Hollerith (1860 Buffalo/SUA - 1929 Washington) = Fiu al unui profesor german imigrant. Absolvent al facultății de mine al Universității Columbia. Angajat al Biroului de recensământ. Invenția sa a fost subiectul sale tezei de doctorat și obiect al comerțului făcut cu firma înființată în acest scop. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)
Prima mașină veritabilă de calculat a fost inventată de matematicianul Blaise Pascal* in anul 1642. Era o cutie cu ferestre și clape pe care erau scrise numere. Clapele erau folosite pentru introducerea valorilor în mașină. Pe fereastră apăreau cifrele care formau rezultatul. Pentru realizarea calculelor era folosit un sistem de roți dințate, deci principiul de funcționare era mecanic. Mașina putea să adune, să scadă și să facă transportul la adunare de la o poziție la o poziție de rang imediat superior. Astfel, Pascal a inventat prima mașină "de marcat". Principiul mașinii cu roți dințate a cunoscut o viață destul de lungă - peste trei secole - și o răspândire în întreaga lume.
În 1671, Leibnitz**, utilizând tot piesele mecanice și roțile dințate, a construit o mașină care putea să și înmulțească (prin adunări repetate). Dar, din cauza mecanicii, care în secolul al XVII lea nu era prea "fină", mașina crea probleme. Doi ani de zile a încercat Leibnitz să o perfecționeze, dar văzând că nu ajunge la nici un rezultat a abandonat realizarea practică, îndreptându-se spre studiul matematicii în vederea simplificării sistemului. A căutat un sistem de numerație care să înlăture handicapul mașinii și a găsit astfel sistemul de numerație binar.
Spre sfârșitul secolului al XVIII lea, o dată cu perfecționarea mecanismelor, încep să se confecționeze în ateliere meșteșugărești mașini mecanice de calcul. În 1740, Vaucanson*** a construit primul război de țesut automat. În 1801, Jacquard**** a perfecționat acest mecanism, utilizând cartela perforată ca suport de memorare a comenzilor mașinii. În 1820, de Colma***** a realizat prima mașină cu patru operații.
Matematicianul Charles Babbage******, primul cercetător englez în domeniul mașinilor de calculat, a enunțat numeroase idei care stau la baza principiilor calculatoarelor moderne. Astfel, între anii 1834-1854 a elaborat proiectul mașinii analitice pe care l-a realizat mai mult teoretic decât practic. Pornind de la cartela perforată care era folosită la războaiele de țesut, a introdus în mașina sa și un bloc de memorie care consta din perforații în cartelă și care păstra datele care urmau să fie prelucrate și rezultatele intermediare.
În 1854, matematicianul englez George Boole******* a inventat calculul logic care folosește numai două valori, adevărat și fals , cu care se pot executa operații ca AND, OR sau NOT. Aceste calcule, numite mai târziu algebra boleană, pot fi ușor simulate cu ajutorul unei rețele de comutatoare.
În 1857, americanul Hill******** a realizat prima mașină de calculat care realiza cele patru operații aritmetice (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea). La fel ca și precursorii săi, pentru introducerea datelor folosea clapele. Tot în America, în 1879, James Ritty********* a inventat prima mașină "de marcat" care calcula, înregistra și controla. De la apariția ei și până în zilele noastre, cu unele perfecționări, aceasta și-a găsit o largă utilizare în magazine.
În 1887, pentru a ușura înregistrarea datelor obținute la recensământuri, statisticianul Herman Hollerith********** a construit un sistem mecanic de înregistrare și prelucrare a datelor utilizând cartela perforată. Mașinile cu cartele perforate s-au perfecționat, apărând o adevărată industrie de astfel de mecanisme. Firma înființată de Hollerith a fuzionat în 1911 cu alte două firme, rezultând Computing-Tabulating-Recording Company, care în 1924 și-a schimbat numele în International Business Machines Corporation - IBM. Firma IBM nou apărută a devenit una dintre cele mai firme producătoare de calculatoare din lume.
Toate aceste mașini funcționau mecanic, folosind roțile dințate. Ultimele mașini cu roți dințate au fost utilizate până în anii 1960-1970 sub numele de tabulatoare. Ele tratau mecanic informația înregistrată pe cartele perforate și tipăreau rezultatele pe hârtie.
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia uinformației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 275-276.
****** Blaise Pascal (1623 Clermont/Franța - 1662 Paris) = Matematician, fizician și filozof. Fiu de colector de taxe, a fost educat de tatăl său, dovedindu-se un copil precoce în matematică. Ca urmare, pentru a-și ajuta tatăl, a inventat, la doar 18 ani, o mașină mecanică de calculat, numită Pascalina. (www.scientia.ro)
******** Wilhelm von Leibniz (1646 Leipzig/Saxonia - 1716 Hanovra/Brunswick) = Fiu al unui avocat și profesor la universitatea din Leipzig. A studiat la univesitățile din Leipzig, Jena și Altdorf, obținut titlul de doctor în drept la aceeași instituție în 1666. A fost fondator al analizei matematice, simultan cu englezul I. Newton și a perfecționat mașina de calcul a lui Pascal. În filozofie, a fost unul din marii reprezentanți ai curentului raționalist din secolul XVII. Fondator al Academiei de științe din Berlon și membru al celor din Londra, Paris și Vatican. (www.mateonline.net)
********* Jacques de Vacaunson (1709 Grenoble/Franța - 1782 Paris) = Fiu al unei numeroase familii de meșteșugar, a învățat la colegiul iezuiților din orașul natal, dar pasiunea pentru mecanică s-a dovedit mai puternică decât teologia, remarcându-se prin diverse dispozitive. A construit automatul de țesut în contextul în care în 1741 cardinalul Fleury, ministrul lui Ludovic XV, îl numise inspector al manufacturilor de mătase, puternic concurate de cele britanice. În 1746, a fost primit în Academia de Științe, care i-a adăugat la nume particula nobiliară "de". (history-computer.com)
********** Joseph Marie Charles "Jacquard" (1752 Lyon - 1834 Oullins/Franța) = Fiu al unui meșter textilist, a fost pasionat de mecanică, perfecționând invenția lui Vacaunson. În 1819 a fost decorat cu Legiunea de Onoare în rang de cavaler. (everything2.com)
*********** Charles Thomas de Colmar (1785 Colmar/Franța - 1870 Paris) = Fiu de doctor. Ofițer în serviciul de aprovizionare al armatei lui Napoleon. În acest context inventează aritmometrul, pe care îl patentează în 1820 și îl comercializează din 1851. După ce a fost decorat cu Legiunea de Onoare, și-a adăugat la nume expresia "de Colmar". (www.history-computer.com)
************ Charles Babbage (1791 Londra - 1871 Londra) = Fiu de bancher. A absolvit universitatea din Cambridge. Profesor de matematică la Cambridge. Membru al Societății Regale și al Societăților de Statistică și Analiză. "Părintele" informaticii. (www.charlesbabbage.net)
************* George Boole (1815 Lincoln/Anglia - 1864 Cork/Irlanda) = Fiu de pantofar. Absolvent al școlii conerciale din orașul natal. Profesor de matematică la Colegiul Reginei din Cork. Fondatorul logicii matematice. Membru al Societății Regale. (www.storyofmathematics.com)
************** Thomas Hill (1818 - 1891) = Preot unitarian (protestant). Matematician și președinte al Universității Harvard în 1862-1868. Aritmometrul perfecționat patentat de el în 1857 a fost un produs comercial. (history-computer.com)
*************** James Ritty (1836 Dayton - 1918 Dayton) = Proprietar de restaurant. Invenția a realizat-o împreună cu fratele său John, mecanic calificat. Afacerea inițiată pe baza patentului a fost cumpărată ulterior de o firmă mai mare. (www.thoughtco.com)
**************** Herman Hollerith (1860 Buffalo/SUA - 1929 Washington) = Fiu al unui profesor german imigrant. Absolvent al facultății de mine al Universității Columbia. Angajat al Biroului de recensământ. Invenția sa a fost subiectul sale tezei de doctorat și obiect al comerțului făcut cu firma înființată în acest scop. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)
marți, 5 decembrie 2017
Instrumente de calcul antice și medievale (MILOȘESCU 2000)
(...)
Obligat să efectueze calcule complexe cu un aparat matematic primitiv, omul a căutat să își simplifice munca. (...) Pe de o parte a dezvoltat știința matematică, iar pe de altă parte a perfecționat procedeele de calcul și a inventat dispozitive care să crească viteza și precizia operațiilor și să-i micșoreze eforturile minții.
(...)
Cu aproximativ 4000 de ani în urmă, în Asia antică, un chinez ingenios s-a gândit să-și ușureze calculul în memorie cu ajutorul unei numărători. Astfel a apărut abacul*, primul dispozitiv de calcul, un cadru cu 9 bare pe care culisau 7 bile. Abacul a fost "mașina de calcul" cu viața cea mai lungă. El a fost folosit până la începutul acestui secol.
Un alt pas important în ușurarea calculelor a fost descoperirea cifrei 0. Primele calcule cu nunărul 0 au apărut în cartea matematicianului Brahmagupta**, în secolul al VII lea după Hristos.
Sistemul de numerație pozițional a fost preluat din India de către arabi și dezvoltat. În secolul al IX lea, matematicianul arab Al Horezmi*** a făcut prima expunere a numerației poziționale (1) și a algoritmilor utilizați pentru efectuarea operațiilor aritmetice. În secolul al unsprezecelea cartea lui s-a răspândit și în Europa, având ca efect înlocuirea scrierii cu cifre romane cu scrierea cu cifre arabe în sistemul de numerație pozițional. Adoptarea sistemului de numerație pozițional în locul sistemului de numerație nepozițional roman a permis utilizarea în calcule a tabelelor de adunare și a tabelelor de înmulțire, care au ușurat foarte mult efortul calculatorilor.
(...) În 1617, la Edinburg, John Neper**** a creat logaritmii. Folosind tabelelor de logaritmtui, el a construit un instrument de calcul format din zece bastoane, numit "Bastonașele lui Neper".
Pornind de la tabelele cu logaritmi, matematicianul german Gunter***** a inventat o metodă de calcul cu ajutorul unei scări logaritmice și a unui compas. (...)
Pornind de la metoda lui Gunter, matematicianul englez William Oughtred****** în 1633, apoi englezul Partridge******* în 1662 au construit rigla de calcul în forma sub care s-a transmis până în zilele noastre.
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 274-275.
Note M. T.
* abac (latină "abacus") = Instrument de calcul format dintrun cadru de lemn cu 10 vergele metalice, pe care se pot mișca câte 10 bile colorate. (destepti.ro - 8 septembrie 2012)
** Brahmagupta (598 - 660?670) = Unul din cei mari matematicieni ai Indiei. A trăit în statul indian Rajastan, unde a condus observatorul astronomic din Ujjain. A scris manuale de matematică și astronomie, folosind matematica în astronomie. (www.famous-mathematicians.com)
*** Abu al-Horezmi (780 Horezm (Uzbekistan) ? Bagdad - 845 Bagdad) = Matematician, astronom și geograf musulman. A lucrat în "Casa înțelepciunii" din Bagdad, academie fondată de califul al-Mamun în capitala imperiului arab. Latinizarea unui cuvânt din tilul uneia din cele cinci cãrți ale sale a dat termenul "algebră". Latinizarea numelui său a dat termenul "algoritm". (www-history.mcs.st-andrews.ac.uk)
**** John Napier of Merchiston (1550 Edinburgh/Scoția - 1617 Edinburgh) = Al 8 lea lord Merchiston. Matematician, fizician și astronom. Neper este forma latinizată a numelui său, latina fiind limbă de cultură în lumea catolică medievală. A studiat la universitatea St. Andrews din Fife (Scoția). Descoperirile logaritmilor naturali și "bastonașelor" au fost publicate în lucrări matematice apărute în latină în 1614 și 1617. (www.scientia.ro)
***** Edmund Gunter (1581 Hertfordshire/Anglia - 1626 Londra) = Preot anglican de origine galeză. Absolvent al Universității Oxford. Profesor de astronomie la colegiul Gresham. A inventat lanțul, cuadrantul și scala care-i poartă numele. A publicat lucrări de matematicã. (galileo.rice.edu)
****** William Oughtred (1574 Eton/Anglia - 1660 Albury/Anglia) = Fiu de preot anglican, a absolvit Eton College și King's College Cambridge. A devenit preot anglican în 1603. În 1622 inventat rigla de calcul sau rigla logaritmică, manuscrisul latin fiind tradus și publicat de un elev al său în 1632. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)
******* Seth Partridge (1603?1604 - 1686 Hemel Hempstead) = Matematician englez. (www.oxforddnb.com)
Obligat să efectueze calcule complexe cu un aparat matematic primitiv, omul a căutat să își simplifice munca. (...) Pe de o parte a dezvoltat știința matematică, iar pe de altă parte a perfecționat procedeele de calcul și a inventat dispozitive care să crească viteza și precizia operațiilor și să-i micșoreze eforturile minții.
(...)
Cu aproximativ 4000 de ani în urmă, în Asia antică, un chinez ingenios s-a gândit să-și ușureze calculul în memorie cu ajutorul unei numărători. Astfel a apărut abacul*, primul dispozitiv de calcul, un cadru cu 9 bare pe care culisau 7 bile. Abacul a fost "mașina de calcul" cu viața cea mai lungă. El a fost folosit până la începutul acestui secol.
Un alt pas important în ușurarea calculelor a fost descoperirea cifrei 0. Primele calcule cu nunărul 0 au apărut în cartea matematicianului Brahmagupta**, în secolul al VII lea după Hristos.
Sistemul de numerație pozițional a fost preluat din India de către arabi și dezvoltat. În secolul al IX lea, matematicianul arab Al Horezmi*** a făcut prima expunere a numerației poziționale (1) și a algoritmilor utilizați pentru efectuarea operațiilor aritmetice. În secolul al unsprezecelea cartea lui s-a răspândit și în Europa, având ca efect înlocuirea scrierii cu cifre romane cu scrierea cu cifre arabe în sistemul de numerație pozițional. Adoptarea sistemului de numerație pozițional în locul sistemului de numerație nepozițional roman a permis utilizarea în calcule a tabelelor de adunare și a tabelelor de înmulțire, care au ușurat foarte mult efortul calculatorilor.
(...) În 1617, la Edinburg, John Neper**** a creat logaritmii. Folosind tabelelor de logaritmtui, el a construit un instrument de calcul format din zece bastoane, numit "Bastonașele lui Neper".
Pornind de la tabelele cu logaritmi, matematicianul german Gunter***** a inventat o metodă de calcul cu ajutorul unei scări logaritmice și a unui compas. (...)
Pornind de la metoda lui Gunter, matematicianul englez William Oughtred****** în 1633, apoi englezul Partridge******* în 1662 au construit rigla de calcul în forma sub care s-a transmis până în zilele noastre.
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 274-275.
Note M. T.
* abac (latină "abacus") = Instrument de calcul format dintrun cadru de lemn cu 10 vergele metalice, pe care se pot mișca câte 10 bile colorate. (destepti.ro - 8 septembrie 2012)
** Brahmagupta (598 - 660?670) = Unul din cei mari matematicieni ai Indiei. A trăit în statul indian Rajastan, unde a condus observatorul astronomic din Ujjain. A scris manuale de matematică și astronomie, folosind matematica în astronomie. (www.famous-mathematicians.com)
*** Abu al-Horezmi (780 Horezm (Uzbekistan) ? Bagdad - 845 Bagdad) = Matematician, astronom și geograf musulman. A lucrat în "Casa înțelepciunii" din Bagdad, academie fondată de califul al-Mamun în capitala imperiului arab. Latinizarea unui cuvânt din tilul uneia din cele cinci cãrți ale sale a dat termenul "algebră". Latinizarea numelui său a dat termenul "algoritm". (www-history.mcs.st-andrews.ac.uk)
**** John Napier of Merchiston (1550 Edinburgh/Scoția - 1617 Edinburgh) = Al 8 lea lord Merchiston. Matematician, fizician și astronom. Neper este forma latinizată a numelui său, latina fiind limbă de cultură în lumea catolică medievală. A studiat la universitatea St. Andrews din Fife (Scoția). Descoperirile logaritmilor naturali și "bastonașelor" au fost publicate în lucrări matematice apărute în latină în 1614 și 1617. (www.scientia.ro)
***** Edmund Gunter (1581 Hertfordshire/Anglia - 1626 Londra) = Preot anglican de origine galeză. Absolvent al Universității Oxford. Profesor de astronomie la colegiul Gresham. A inventat lanțul, cuadrantul și scala care-i poartă numele. A publicat lucrări de matematicã. (galileo.rice.edu)
****** William Oughtred (1574 Eton/Anglia - 1660 Albury/Anglia) = Fiu de preot anglican, a absolvit Eton College și King's College Cambridge. A devenit preot anglican în 1603. În 1622 inventat rigla de calcul sau rigla logaritmică, manuscrisul latin fiind tradus și publicat de un elev al său în 1632. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)
******* Seth Partridge (1603?1604 - 1686 Hemel Hempstead) = Matematician englez. (www.oxforddnb.com)
duminică, 3 decembrie 2017
Meseria de "calculator" în Antichitate și Evul Mediu (MILOȘESCU 2000)
Din cele mai vechi timpuri, de la primele animale vânate și de la primele unelte confecționate, omul a fost nevoit să numere și să calculeze. Numărul a fost prima noțiune care, pornind de la înțelesul real (2 vânători, 50 de războinici, 25 de capre), a căpătat un înțeles abstract (2, 50, 25). Odată cu dezvoltarea societății, numerele au devenit din ce mai mari, iar calculele din ce în ce mai complexe. Studiul lor a devenit obiectul unei științe numite matematica. (...)
În antichitate, omul s-a confruntat cu multe probleme practice pe care numai matematica a putut să le rezolve: construirea fortificațiilor militare, a drumurilor, a podurilor, a canalelor, a barajelor și a marilor temple, inventarea calendarului pentru măsurarea timpului și stabilirea datei, practicarea negoțului, parcelarea terenurilor, stabilirea taxelor și impozitelor, stabilirea valorii unei moșteniri. Mai târziu, în Evul Mediu, au apărut băncile și problemele legate de calcularea dobânzilor, problemele de contabilitate. Pentru a realiza aceste operații de calcul complicate existau oameni învățați, specializați, care cunoșteau toate metodele și tehnicile de calcul. Așa a apărut meseria de "calculator".
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, p. 274.
În antichitate, omul s-a confruntat cu multe probleme practice pe care numai matematica a putut să le rezolve: construirea fortificațiilor militare, a drumurilor, a podurilor, a canalelor, a barajelor și a marilor temple, inventarea calendarului pentru măsurarea timpului și stabilirea datei, practicarea negoțului, parcelarea terenurilor, stabilirea taxelor și impozitelor, stabilirea valorii unei moșteniri. Mai târziu, în Evul Mediu, au apărut băncile și problemele legate de calcularea dobânzilor, problemele de contabilitate. Pentru a realiza aceste operații de calcul complicate existau oameni învățați, specializați, care cunoșteau toate metodele și tehnicile de calcul. Așa a apărut meseria de "calculator".
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, p. 274.
sâmbătă, 2 decembrie 2017
Istoria sistemelor de calcul (MILOȘESCU 2000)
(...)
Tehnica de calcul a evoluat de la abac până la calculatorul de pe biroul dumneavoastră. În această evoluție se pot distinge douuă etape mari:
- Etapa dispozitivelor mecanice și electromecanice, care a durat aproape 5000 de ani. Începutul ei a fost marcat de abac, iar sfârșitul de mașina de calculat Mark I.
- Etapa calculatoarelor electronice,
care a început cu apariția în 1946 a primului calculator electronic ENIAC și continuă și în zilele noastre.
(...)
Astfel, drumul parcurs de la abac la ENIAC a fost:
- Abacul* (China) 2000 î. H.
- Cifra 0 (Brahmagupta**) aprox. 650 d. H.
- Algoritmul operațiilor (Al Horezmi***) aproximativ 750
- Logaritmii și bastonașele lui Neper**** 1617
- Rigla de calcul (Oughtred*****-Partridge******) 1632-1662
- Mașina de adunat (Blaise Pascal*******) 1642
- Mașina de înmulțit (Leibnitz********) 1671
- Automatul de țesut (Vacaunson*********) 1760
- Automatul de țesut cu cartela perforată (Jacquard**********) 1801
- Mașina cu patru operații (Colma***********) 1820
- Mașina teoretică cu bloc de memorie (Babbage************) 1834
- Calculul logic (George Boole*************) 1854
- Mașina cu cartele perforate (Hollerith**************) 1887
- Circuitul basculant bistabil (Eccles*************** - Jordan**************** ) 1919
- Tamburul magnetic (Taushek*****************) 1926
- Teoria mașinilor electromecanice (Aiken******************) 1937
- Mark I (prima mașină automată) 1944
- Sumatorul electronic (Mauchly******************* - Eckert********************) 1944
- Principiul programului înregistrat (von Neumann*********************) 1944
- ENIAC (Electronic Numeric Integrator and Computer / ) 1946
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 282, 278.
Note M. T.
* abac (latină "abacus") = Instrument de calcul format dintrun cadru de lemn cu 10 vergele metalice, pe care se pot mișca câte 10 bile colorate. (destepti.ro - 8 septembrie 2012)
** Brahmagupta (598 - 660?670) = Unul din cei mari matematicieni ai Indiei. A trăit în statul indian Rajastan, unde a condus observatorul astronomic din Ujjain. A scris manuale de matematică și astronomie, folosind matematica în astronomie. (www.famous-mathematicians.com)
*** Abu al-Horezmi (780 Horezm (Uzbekistan) ? Bagdad - 845 Bagdad) = Matematician, astronom și geograf musulman. A lucrat în "Casa înțelepciunii" din Bagdad, academie fondată de califul al-Mamun în capitala imperiului arab. Latinizarea unui cuvânt din tilul uneia din cele cinci cãrți ale sale a dat termenul "algebră". Latinizarea numelui său a dat termenul "algoritm". (www-history.mcs.st-andrews.ac.uk)
**** John Napier of Merchiston (1550 Edinburgh/Scoția - 1617 Edinburgh) = Al 8 lea lord Merchiston. Matematician, fizician și astronom. Neper este forma latinizată a numelui său, latina fiind limbă de cultură în lumea catolică medievală. A studiat la universitatea St. Andrews din Fife (Scoția). Descoperirile logaritmilor naturali și "bastonașelor" au fost publicate în lucrări matematice apărute în latină în 1614 și 1617. (www.scientia.ro)
***** William Oughtred (1574 Eton/Anglia - 1660 Albury/Anglia) = Fiu de preot anglican, a absolvit Eton College și King's College Cambridge. A devenit preot anglican în 1603. În 1622 inventat rigla de calcul sau rigla logaritmică, manuscrisul latin fiind tradus și publicat de un elev al său în 1632. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)
****** Seth Partridge (1603?1604 - 1686 Hemel Hempstead) = Matematician englez. (www.oxforddnb.com)
****** Blaise Pascal (1623 Clermont/Franța - 1662 Paris) = Matematician, fizician și filozof. Fiu de colector de taxe, a fost educat de tatăl său, dovedindu-se un copil precoce în matematică. Ca urmare, pentru a-și ajuta tatăl, a inventat, la doar 18 ani, o mașină mecanică de calculat, numită Pascalina. (www.scientia.ro)
******** Wilhelm von Leibniz (1646 Leipzig/Saxonia - 1716 Hanovra/Brunswick) = Fiu al unui avocat și profesor la universitatea din Leipzig. A studiat la univesitățile din Leipzig, Jena și Altdorf, obținut titlul de doctor în drept la aceeași instituție în 1666. A fost fondator al analizei matematice, simultan cu englezul I. Newton și a perfecționat mașina de calcul a lui Pascal. În filozofie, a fost unul din marii reprezentanți ai curentului raționalist din secolul XVII. Fondator al Academiei de științe din Berlon și membru al celor din Londra, Paris și Vatican. (www.mateonline.net)
********* Jacques de Vacaunson (1709 Grenoble/Franța - 1782 Paris) = Fiu al unei numeroase familii de meșteșugar, a învățat la colegiul iezuiților din orașul natal, dar pasiunea pentru mecanică s-a dovedit mai puternică decât teologia, remarcându-se prin diverse dispozitive. A construit automatul de țesut în contextul în care în 1741 cardinalul Fleury, ministrul lui Ludovic XV, îl numise inspector al manufacturilor de mătase, puternic concurate de cele britanice. În 1746, a fost primit în Academia de Științe, care i-a adăugat la nume particula nobiliară "de". (history-computer.com)
********** Joseph Marie Charles "Jacquard" (1752 Lyon - 1834 Oullins/Franța) = Fiu al unui meșter textilist, a fost pasionat de mecanică, perfecționând invenția lui Vacaunson. În 1819 a fost decorat cu Legiunea de Onoare în rang de cavaler. (everything2.com)
*********** Charles Thomas de Colmar (1785 Colmar/Franța - 1870 Paris) = Fiu de doctor. Ofițer în serviciul de aprovizionare al armatei lui Napoleon. În acest context inventează aritmometrul, pe care îl patentează în 1820 și îl comercializează din 1851. După ce a fost decorat cu Legiunea de Onoare, și-a adăugat la nume expresia "de Colmar". (www.history-computer.com)
************ Charles Babbage (1791 Londra - 1871 Londra) = Fiu de bancher. A absolvit universitatea din Cambridge. Profesor de matematică la Cambridge. Membru al Societății Regale și al Societăților de Statistică și Analiză. "Părintele" informaticii. (www.charlesbabbage.net)
************* George Boole (1815 Lincoln/Anglia - 1864 Cork/Irlanda) = Fiu de pantofar. Absolvent al școlii conerciale din orașul natal. Profesor de matematică la Colegiul Reginei din Cork. Fondatorul logicii matematice. Membru al Societății Regale. (www.storyofmathematics.com)
************** Herman Hollerith (1860 Buffalo/SUA - 1929 Washington) = Fiu al unui profesor german imigrant. Absolvent al facultății de mine al Universității Columbia. Angajat al Biroului de recensământ. Invenția sa a fost subiectul sale tezei de doctorat și obiect al comerțului făcut cu firma înființată în acest scop. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)
*************** William Eccles (1875 Barrow in Furness/Anglia - 1966 Oxford/Anglia) = Doctor în fizică în 1901 la Royal College of Sciences din Londra. Profesor la SW Polytechnic din Londra. Responsabil tehnic al înființării BBC în 1922. Membru al Societății Regale și președinte al Societății de Fizică. (www.britannica.com)
**************** Frank Jordan (1881 Canterbury/Anglia - 1941 Coltham/Anglia) = Absolvent în 1904 al Royal College of Science din Londra. Profesor la RCS. (eng.wikipedia.org)
***************** Gustav Tauschek (1899 Viena - 1945 Zurich) = Invenția a realizat-o în perioada în care a lucrat la Rheinmetall din Germania. (history-computer.com)
****************** Howard Aiken (1900 Hoboken/SUA - 1973 Saint Louis/SUA ) = Doctor în fizică al Universității Harvard în 1939. Inspirat de ideile lui C. Babbage. Realizator al seriei de mașini de calcul Mark I-IV. (history.computer.org)
******************* John Mauchly (1907 Cincinnati/SUA - 1980 Ambler/SUA) = Doctor în fizică al Universității John Hopkins din Baltimore în 1932. Profesor la Universitatea Pennsylvania. Proiectant al calculatoarelor ENIAC, EDVAC, BINAC și UNIVAC 1. (history.computer.org)
******************** John Eckert (1919 Philadelphia - 1995 Pennsylvania) = Absolvent al Facultății de Inginerie Electrică a Universității Pennsylvania. Profesor la UP. Proiectant al calculatoarelor ENIAC, EDVAC, BINAC și UNIVAC 1. Primul curs universitar de calculatoare. (www.computer.org)
********************* Janos Margittai Neumann/John von Neumann (1903 Budapesta - 1957 Washington) = Fiu al unui bancher. Doctor în matematică la Universitatea Budapesta în 1926. Profesor la Institutul Princeton din SUA din 1933. (eng.wikipedia.org)
Tehnica de calcul a evoluat de la abac până la calculatorul de pe biroul dumneavoastră. În această evoluție se pot distinge douuă etape mari:
- Etapa dispozitivelor mecanice și electromecanice, care a durat aproape 5000 de ani. Începutul ei a fost marcat de abac, iar sfârșitul de mașina de calculat Mark I.
- Etapa calculatoarelor electronice,
care a început cu apariția în 1946 a primului calculator electronic ENIAC și continuă și în zilele noastre.
(...)
Astfel, drumul parcurs de la abac la ENIAC a fost:
- Abacul* (China) 2000 î. H.
- Cifra 0 (Brahmagupta**) aprox. 650 d. H.
- Algoritmul operațiilor (Al Horezmi***) aproximativ 750
- Logaritmii și bastonașele lui Neper**** 1617
- Rigla de calcul (Oughtred*****-Partridge******) 1632-1662
- Mașina de adunat (Blaise Pascal*******) 1642
- Mașina de înmulțit (Leibnitz********) 1671
- Automatul de țesut (Vacaunson*********) 1760
- Automatul de țesut cu cartela perforată (Jacquard**********) 1801
- Mașina cu patru operații (Colma***********) 1820
- Mașina teoretică cu bloc de memorie (Babbage************) 1834
- Calculul logic (George Boole*************) 1854
- Mașina cu cartele perforate (Hollerith**************) 1887
- Circuitul basculant bistabil (Eccles*************** - Jordan**************** ) 1919
- Tamburul magnetic (Taushek*****************) 1926
- Teoria mașinilor electromecanice (Aiken******************) 1937
- Mark I (prima mașină automată) 1944
- Sumatorul electronic (Mauchly******************* - Eckert********************) 1944
- Principiul programului înregistrat (von Neumann*********************) 1944
- ENIAC (Electronic Numeric Integrator and Computer / ) 1946
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 282, 278.
Note M. T.
* abac (latină "abacus") = Instrument de calcul format dintrun cadru de lemn cu 10 vergele metalice, pe care se pot mișca câte 10 bile colorate. (destepti.ro - 8 septembrie 2012)
** Brahmagupta (598 - 660?670) = Unul din cei mari matematicieni ai Indiei. A trăit în statul indian Rajastan, unde a condus observatorul astronomic din Ujjain. A scris manuale de matematică și astronomie, folosind matematica în astronomie. (www.famous-mathematicians.com)
*** Abu al-Horezmi (780 Horezm (Uzbekistan) ? Bagdad - 845 Bagdad) = Matematician, astronom și geograf musulman. A lucrat în "Casa înțelepciunii" din Bagdad, academie fondată de califul al-Mamun în capitala imperiului arab. Latinizarea unui cuvânt din tilul uneia din cele cinci cãrți ale sale a dat termenul "algebră". Latinizarea numelui său a dat termenul "algoritm". (www-history.mcs.st-andrews.ac.uk)
**** John Napier of Merchiston (1550 Edinburgh/Scoția - 1617 Edinburgh) = Al 8 lea lord Merchiston. Matematician, fizician și astronom. Neper este forma latinizată a numelui său, latina fiind limbă de cultură în lumea catolică medievală. A studiat la universitatea St. Andrews din Fife (Scoția). Descoperirile logaritmilor naturali și "bastonașelor" au fost publicate în lucrări matematice apărute în latină în 1614 și 1617. (www.scientia.ro)
***** William Oughtred (1574 Eton/Anglia - 1660 Albury/Anglia) = Fiu de preot anglican, a absolvit Eton College și King's College Cambridge. A devenit preot anglican în 1603. În 1622 inventat rigla de calcul sau rigla logaritmică, manuscrisul latin fiind tradus și publicat de un elev al său în 1632. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)
****** Seth Partridge (1603?1604 - 1686 Hemel Hempstead) = Matematician englez. (www.oxforddnb.com)
****** Blaise Pascal (1623 Clermont/Franța - 1662 Paris) = Matematician, fizician și filozof. Fiu de colector de taxe, a fost educat de tatăl său, dovedindu-se un copil precoce în matematică. Ca urmare, pentru a-și ajuta tatăl, a inventat, la doar 18 ani, o mașină mecanică de calculat, numită Pascalina. (www.scientia.ro)
******** Wilhelm von Leibniz (1646 Leipzig/Saxonia - 1716 Hanovra/Brunswick) = Fiu al unui avocat și profesor la universitatea din Leipzig. A studiat la univesitățile din Leipzig, Jena și Altdorf, obținut titlul de doctor în drept la aceeași instituție în 1666. A fost fondator al analizei matematice, simultan cu englezul I. Newton și a perfecționat mașina de calcul a lui Pascal. În filozofie, a fost unul din marii reprezentanți ai curentului raționalist din secolul XVII. Fondator al Academiei de științe din Berlon și membru al celor din Londra, Paris și Vatican. (www.mateonline.net)
********* Jacques de Vacaunson (1709 Grenoble/Franța - 1782 Paris) = Fiu al unei numeroase familii de meșteșugar, a învățat la colegiul iezuiților din orașul natal, dar pasiunea pentru mecanică s-a dovedit mai puternică decât teologia, remarcându-se prin diverse dispozitive. A construit automatul de țesut în contextul în care în 1741 cardinalul Fleury, ministrul lui Ludovic XV, îl numise inspector al manufacturilor de mătase, puternic concurate de cele britanice. În 1746, a fost primit în Academia de Științe, care i-a adăugat la nume particula nobiliară "de". (history-computer.com)
********** Joseph Marie Charles "Jacquard" (1752 Lyon - 1834 Oullins/Franța) = Fiu al unui meșter textilist, a fost pasionat de mecanică, perfecționând invenția lui Vacaunson. În 1819 a fost decorat cu Legiunea de Onoare în rang de cavaler. (everything2.com)
*********** Charles Thomas de Colmar (1785 Colmar/Franța - 1870 Paris) = Fiu de doctor. Ofițer în serviciul de aprovizionare al armatei lui Napoleon. În acest context inventează aritmometrul, pe care îl patentează în 1820 și îl comercializează din 1851. După ce a fost decorat cu Legiunea de Onoare, și-a adăugat la nume expresia "de Colmar". (www.history-computer.com)
************ Charles Babbage (1791 Londra - 1871 Londra) = Fiu de bancher. A absolvit universitatea din Cambridge. Profesor de matematică la Cambridge. Membru al Societății Regale și al Societăților de Statistică și Analiză. "Părintele" informaticii. (www.charlesbabbage.net)
************* George Boole (1815 Lincoln/Anglia - 1864 Cork/Irlanda) = Fiu de pantofar. Absolvent al școlii conerciale din orașul natal. Profesor de matematică la Colegiul Reginei din Cork. Fondatorul logicii matematice. Membru al Societății Regale. (www.storyofmathematics.com)
************** Herman Hollerith (1860 Buffalo/SUA - 1929 Washington) = Fiu al unui profesor german imigrant. Absolvent al facultății de mine al Universității Columbia. Angajat al Biroului de recensământ. Invenția sa a fost subiectul sale tezei de doctorat și obiect al comerțului făcut cu firma înființată în acest scop. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)
*************** William Eccles (1875 Barrow in Furness/Anglia - 1966 Oxford/Anglia) = Doctor în fizică în 1901 la Royal College of Sciences din Londra. Profesor la SW Polytechnic din Londra. Responsabil tehnic al înființării BBC în 1922. Membru al Societății Regale și președinte al Societății de Fizică. (www.britannica.com)
**************** Frank Jordan (1881 Canterbury/Anglia - 1941 Coltham/Anglia) = Absolvent în 1904 al Royal College of Science din Londra. Profesor la RCS. (eng.wikipedia.org)
***************** Gustav Tauschek (1899 Viena - 1945 Zurich) = Invenția a realizat-o în perioada în care a lucrat la Rheinmetall din Germania. (history-computer.com)
****************** Howard Aiken (1900 Hoboken/SUA - 1973 Saint Louis/SUA ) = Doctor în fizică al Universității Harvard în 1939. Inspirat de ideile lui C. Babbage. Realizator al seriei de mașini de calcul Mark I-IV. (history.computer.org)
******************* John Mauchly (1907 Cincinnati/SUA - 1980 Ambler/SUA) = Doctor în fizică al Universității John Hopkins din Baltimore în 1932. Profesor la Universitatea Pennsylvania. Proiectant al calculatoarelor ENIAC, EDVAC, BINAC și UNIVAC 1. (history.computer.org)
******************** John Eckert (1919 Philadelphia - 1995 Pennsylvania) = Absolvent al Facultății de Inginerie Electrică a Universității Pennsylvania. Profesor la UP. Proiectant al calculatoarelor ENIAC, EDVAC, BINAC și UNIVAC 1. Primul curs universitar de calculatoare. (www.computer.org)
********************* Janos Margittai Neumann/John von Neumann (1903 Budapesta - 1957 Washington) = Fiu al unui bancher. Doctor în matematică la Universitatea Budapesta în 1926. Profesor la Institutul Princeton din SUA din 1933. (eng.wikipedia.org)
vineri, 1 decembrie 2017
„Viața culturală constănțeană” („TOMIS” 1986)
***, Viața culturală constănțeană, „Tomis”, Constanța, decembrie 1986
*
În cadrul unui bogat program de acțiuni culturale inițiat la Întreprinderea Antrepriză de Construcții Nuclearo-Electrice Cernavoda, scriitorii Constantin Novac și Nicolae Motoc, reprezentând revista „Tomis”, s-au întâlnit cu muncitorii, tehnicienii și inginerii de pe șantierul viitorului obiectiv energetic. A avut loc un fructuos dialog pe tema implicării și a rolului literaturii contemporane în realitatea fierbinte a zilelor noastre.
*
Cenaclul „Ovidius” al revistei „Tomis” și-a reluat activitatea la mijlocul lunii noiembrie. În prima ședință de lucru au fost dezbătute probleme organizatorice și, în final, membrii cenaclului au susținut un recital de poezie din creația proprie. Au participat: Sanda Ghinea, Virgil Bostănaru, Șerban Gheorghiu, Ion Dragomir, Ștefan Cucu, Lavinia Dumitrașcu, Daniela Vintilescu, Liliana Lazia, Radu Șuiu, Valeriu Liubici, Mircea Lungu, Veronica Stănei, Alex Ruse, Hortensia Teodorescu.
*
Recent, cenaclul „Mihail Sadoveanu” al Casei Armatei din Constanța a deschis seria acțiunilor culturale în stagiunea 1986-1987. În cadrul primei întâlniri de lucru, a fost prezentat volumul de poeme „Trecătoarea amiază” al scriitoarei constănțene Ana Ruse, a avut loc un recital de poezie din creația membrilor cenaclului („Portret de țară nouă”) și s-a vernisat expoziția de fotografii a lui Constantin Oprea „Litoral 86”. A urmat întâlnirea cu poezia unei debutante (Ghiuler Bolat - prezentare de Ion Bădică), cu șarjele de umor ale lui Ananie Gagniuc și cu muzica grupului „Polifonic”. La sfârșitul lunii noiembrie a fost organizat un recital de poezie patriotică („Sunt suflet din sufletul neamului meu”) și au fost discutate versurile debutantului Vasile Mogoșanu.
*
De curând, au apărut în librării noi cărți ale scriitorilor constănțeni: „Compuneri libere pe ilustrate” de Eugen Lumezianu, „Secvențe dintr-o realitate fierbinte” de Arthur Porumboiu, „Trecătoarea amiază”de Ana Ruse.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)