Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Noul Testament. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Noul Testament. Afișați toate postările

duminică, 2 decembrie 2001

„Ioan Mătăsăreanu” (DELEANU 2001)

 Geta Deleanu, Profil. Ioan Mătăsăreanu, „Tomis”, Constanța, decembrie 2001

Pe I. M. lumea artistică îl știe demult. Colecționarii mai vechi și mai noi recunosc, cu ușurință, figura devenită celebră și aproape emblematică a pictorului constănțean. Greu de prins în sintagme, curente sau stiluri binecunoscute, artistul „scapă” oricărei descrieri, clasificări sau ierarhizări. Fire absolutamente artistică, boem, hipersensibil, M. trăiește în lumea lui, lumea idealurilor netrădate și neatinse de impuritatea vieții. Inflexibil când e vorba de vreun compromis artistic, el trăiește solitar în atelierul din vecinătatea Cazinoului. Fost profesor de pictură al Liceului de Artă din Constanța, coleg de breaslă cu Traian Brădean, Sabin Bălașa, Constantin Piliuță, Constantin Blendea, Vasile Cel Mare, artistul a dat, asemenea lor, generații și generații de elevi, unii dintre ei pictori cunoscuți astăzi.

Pasionat de muzică, artistul este nelipsit de la concertele Filarmonicii „Marea Neagră”, fiind el însuși interpret al unor partituri celebre, în singurătatea atelierului sau în intimitatea câte unui prieten.

Retractil și suspicios asemenea omului care a suferit mult, I. M. este, fără îndoială, plămădit din aluatul celor mari, puțini și aleși la care aspiră în permanență. Cu o credință nedisimulată, recitând deseori din Noul Testament, M. se poate recunoaște dintr-o mie. Măreția maeștrilor l-a fascinat din copilărie, arta cu majusculă a rămas pentru un artist un permanent ideal, o eternă luptă pentru un ideal. Ca artist, atacă toată varietatea tematică, de la peisaj la natură statică, de la portret al nud și compoziție. Fie că folosește contraste cromatice sau lucrează în degradeuri tonale, fie că atacă „forte” un tablou cu pastă densă sau îl schițează doar în tușe fine, pictura sa respiră aerul proaspăt al unei arte valoroase.

Tematica peisajelor nocturne îl atrage în mod deosebit. Fie că sunt peisaje marine sau păduri înstelate, firea romantică și intempestivă a artistului surprinde în continuă mișcare: marea pe timp de furtună, copacii fremătând de adierea vântului. Peisajele pictate mai demult și tratate în pastă densă sau chiar în cuțitul de paletă - lucrări pe care artistul le-ar vrea uitate - trădează un temperament pasional, neliniștit, vulcanic, anxios chiar. Lucrările mai recente, peisaje sau portrete, sunt tratate diferit în tente plate sau vibrate într-o cromatică din care nu lipsesc albul, griul și galbenul auriu. Universul investigat de artist este aspru, sever și se lasă greu de surmontat. Artistul suferă, se zbate, se chinuie pentru a izbuti „prinderea” cât mai aproape de adevărul vieții a subiectului pictat.

Dar adevărul vieții pare iluzoriu și fantasmagoric: fuga artistului după el fiind o perpetuă luptă ceas de ceas, clipă de clipă. Acesta este I. M., omul de suflet, care pune prea multă pasiune în tot ceea ce face.

Aș putea să-l asemăn pe M. unui dirijor care, gesticulând în fața orchestrei, când furtunos, când calm și liniștit, conform partiturii, interpretează în fața auditoriului simfonia preferată. Și asemenea notelor ce descriu melodia, culorile se aștern pe pânză cum vrea maestrul. I. M. este dirijorul și interpretul propriilor elanuri, neliniști și fantezii. Zbuciumul său autentic vibrează în fiecare pânză, cum lasă să se înțeleagă și recenta expoziție deschisă pe simezele Muzeului de Artă Constanța.

luni, 19 aprilie 1971

Noul Testament (CULLMAN 1966)

 Oscar Cullman, Noul Testament, trad, C. Preda, Humanitas/Ce știu?, București, 1993 (Paris 1966), 192 p. 

2 Teologul protestant OSCAR CULLMANN s-a născut la 25 februarie 1902. După studii la Facultatea de Teologie Protestantă a Universității din Strasbourg, la Facultatea de Litere a Sorbonei și la Ecole Pratique des Hautes Etudes din Paris, obține doctoratul în teologie la Universitatea din Strasbourg. A ținut seminare și cursuri la Universitatea din Strasbourg și la cea din Basel, la Facultatea de Teologie Protestantă din Paris și la cea de Litere a Sorbonei, referitoare la exegeza Noului Testament și la istoria creștinismului antic; a fost director de studii la Ecole Partique des Hautes Etudes; de asemenea, a a participat, ca observator, la al doilea Conciliu de la Vatican. Oscar Cullmann este doctor Honoris causa al Universităților din Lausanne, Manchester, Edinburgh, Lund, al Facultății de Teologie din Basel și din Debrecen; este membru corespondent al Academiei Regale Olandeze și al Academiei Engleze; a primit titlul de comandor al Legiunii de Onoare. 
Este autorul următoarelor lucrări: Le probleme litteraire et historique du roman clementin, Les sacrements dans l evangelie johannique, Les premieres confessions de foi chretiennes, Le bapteme des enfants et la doctrine biblique du bapteme, Christ et le temps, Saint Pierre, disciple-apotre-martyr, La Tradition, Dieu et Cesar, Christologie du Nouveau Testament, Foi et culte de l Eglise primitive, Le salut dans l histoire, Immortalite de l ame ou Resurection des morts, Le millieu johannique, L unite par le diversite, Les voies de l unite chretienne.
Lucrarea de față a mai fost tradusă în limbile germană, engleză, italiană, japoneză, poloneză și spaniolă,


5 Cuvânt înainte către cititorul român


7 Introducere


9 Partea întâi: Istoria textului Noului Testament

11 Capitolul întâi: Documentele de bază
I. Manuscrisele
II. Traducerile
III. Citatele

19 Capitolul al doilea: Clasificarea documentelor de bază - „Familiile de texte”

21 Capitolul al treilea: Istoria textului tipărit


25 Partea a doua: Cărțile Noului Testament

27 Capitolul întâi: Scrierile narative
I. Evanghelia și evangheliile
II. Evanghelia după Matei
III. Evanghelia după Marcu
IV. Evanghelia după Luca
V. Evanghelia după Ioan
VI. Faptele Sfinților Apostoli

78 Capitolul al doilea: Corpusul paulian
Cronologie pauliană
I. Primele epistole
II. Marile epistole
III. Epistolele din captivitate
IV. Epistolele pastorale

133 Capitolul al treilea: Epistola către evrei a Sfântului Apostol Pavel

139 Capitolul al patrulea: Epistolele catolice
I. Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacov
II. Întâia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru
III. Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iuda
IV. A doua Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru
V. Cele trei Epistole Sobornicești ale Sfântului Apostol Ioan

169 Capitolul al cincilea: Apocalipsa


177 Partea a treia: Formarea canonului Noului Testament

183 Concluzii: Esența comună a gândirii teologice în scrierile Noului Testament

190 Bibliografie