<
Cei cărora le place să lase deoparte cartea de istorie și să facă speculații asupra lucrurilor care ar fi putut să se întîmple dacă n-ar fi intervenit evenimentul fatal care a avut loc în realitate (mod de-a medita cît se poate de enigmatic, amuzant, ingenios și folositor) s-au gîndit, fără îndoială, în sinea lor în momentul deosebit de neprielnic pe care l-a ales Napoleon ca să se întoarcă de pe Elba* și să-și sloboadă vulturul din golful San Juan către Notre-Dame. Istoricii noștri ne spun că armatele puterilor aliate erau toate și în mod providențial pe picior de război, gata să-l zdrobească în cel mai scurt timp pe împăratul de pe Elba. Auguștii speculanți adunați la Viena**, care tăiau regatele Europei în bucăți, potrivit înțelepciunii lor, aveau destule motive să se încaiere între ei și să facă armatele care-l învinseseră pe Napoleon să se lupte între ele dacă nu le-ar fi fost teamă de întoarcerea obiectului urii lor și a dușmăniei generale. Cutare monarh își avea armata pe picior de război pentru că îngenunchease Polonia*** și era hotărît s-o păstreze pentru el; altul jefuise jumătate din Saxonia**** și avea toate motivele să-și mențină achiziția; iar un al treilea era foarte îngrijorat de soarta Italiei*****. Fiecare striga împotriva rapacității celuilalt; și dacă corsicanul****** n-ar fi făcut altceva decît să aștepte acolo la închisoare pînă ce toate părțile interesate s-ar fi zvîrlit una asupra alteia, el s-ar fi putut reîntoarce și pune mîna pe putere nestingherit de nimeni.
(...)
>
SURSA
William Thackeray, Bîlciul deșertăciunilor*******, trad. I. Frunzetti & C. Tudor, vol. I, ed. Capitolul, București, 1992, pp. 285-286.
NOTE M. T.
* După ce Parisul a fost ocupat de coaliția a VI a europeană antifranceză, Împăratul Napoleon I a fost exilat la 11 aprilie 1814 în insula mediteraneană Elba. În martie 1815 el a debarcat prin surprindere în sudul Franței și a reluat tronul de la regele Ludovic XVIII Bourbon. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/acum-200-ani-napoleon-e-exilat-insula-elba)
** În perioada septembrie 1814 - iunie 1815 la Viena a avut loc un congres al puterilor învingătoare ale împăratului francez Napoleon I (Rusia, Marea Britanie, Prusia, Austria), care au stabilit sistemul politic european, ce va rămâne în vigoare în linii mari până la Primul Război Mondial (1914-1918). (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/congresul-viena-i-pacea-european)
*** Polonia fusese împărțită în 1772, 1793 și 1795 de Prusia, Austria și Rusia, ultima ocupând cea mai mare parte a acestui regat medieval. După ce a învins Rusia, Austria și Prusia în 1805-1807, Napoleon a constituit în 1807 un ducat aliat al Varșoviei. (http://theo-phyl.blogspot.ro/2010/05/o-istorie-poloniei-66.html)
**** Când a desființat Imperiul romano-german în 1806, Napoleon a ridicat principatul aliat al Saxoniei la rangul de regat, acesta fiind ocupat de Prusia în 1813. (http://www.sachsen.de/en/223.htm)
***** Austria primește la congres Lombardia și Veneția, în nordul Italiei, iar ducatele Toscana și Parma revin unor membri ai casei de Habsburg. (http://ro.scribd.com/doc/40714040/Congresul-de-La-Viena-1815#scribd)
****** Napoleon s-a născut în Corsica în 1769. (http://www.biblacad.ro/UPC-Napoleon.html)
******* Mariana Răileanu, „Bîlciul deșertăciunilor” de William Makepeace Thackeray, 5 iunie 2013 (https://raileanumariana.wordpress.com/2013/06/05/balciul-desertaciunilor-william-makepeace-thackeray/)
Se afișează postările cu eticheta Saxonia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Saxonia. Afișați toate postările
marți, 2 februarie 2016
miercuri, 1 iulie 2015
Un soldat veteran francez despre campania din Rusia a împăratului Napoleon I (BALZAC 1832-1833)
<
(...) Numai ce se supără însă țarul Rusiei, care-i era prieten, că nu s-a însurat cu o rusoică și încep a-i sprijini pe engleji, dușmanii noștri, care totdeauna Napoleon voia să le facă o vizită în dugheana lor ca să le spună două vorbe. Trebuia să sfîrșească o dată și cu poveștile astea. Lu Napoleon îi sare țandăra și ne spune:
- Ostași!, ați cucerit toate capitalele Europei; a mai rămas Moscova, care s-a înhăitat cu Anglia. Da ca să cucerim Londra și Indiile, care sînt ale ei, negreșit trebuie să pornim spre Moscova*.
Și uite-așa, adună el armata cea mai mare care și-a tîrît vreodată tălpile pe glob și nemaipomenit de bine aliniată încît într-o zi trece în revistă un milion de oameni.
- Ura! strigă rușii.
Și iată Rusia întreagă, niște namile de cazaci care o iau la sănătoasa. Lupta o țară contra alteia, o peturbație generală, de care nu știai cum să te ferești. Așa-i spuse și Omu roșu lu Napoleon:
- Asia contra Europei!
- Înțeleg, a răspuns el, o să am eu grijă.
Și-acum să fi văzut că toți regii Europe veneau să lingă mîna lu Napoleon! Austria, Prusia, Bavaria, Saxonia, Polonia, Italia, toate țin cu noi, ne lingușesc, ce frumos era! Niciodată vulturii n-au gungurit așa de dulce ca în parăzile alea, cînd erau pe toate drapele din Europa. Polonezii nu mai puteau sta locului, pentru că împăratu se gîndea să-i ridice; spuneau că Polonia și Franța s-au avut totdeauna ca frații. În sfîrșit:
- A noastră-i Rusia! strigă armata.
Intrăm noi bine echipați; mărșăluim, mărșăluim: nici țipenie de rus. În sfîrșit, dăm de ei, cantonați pe Moscova. Acolo am luat crucea (1) și pot să spun că a fost o luptă afurisită! Împăratu era îngrijorat, îl întîlnise pe Om roșu care-i spusese:
- Fiule, înaintezi prea repede, vei duce lipsă de oameni și prietenii te vor trăda.
Și-a cerut pacea. Da înainte de a o semna:
- Să le tragem o chelfăneală rușilor! ne spune.
- S-a făcut! strigă armata.
- Înainte! ne ordonă sergenții.
Cizmele mele erau uzate, efectele descusute de cît mai trudisem pe drumurile alea, care sînt ca vai de ele! Da totuna-i!
- Fiindcă e sfîrșitu scurtăturii, îmi zic, vreau să mănînc pe saturate!
Eram în fața rîpei celei mari: ocupam primele locuri! Se dă semnalu, șapte sute de guri de foc încep o conversație de ziceai că-ți iese tot sîngele pe urechi. Fiindcă veni vorba, să fim drepți cu inamicii noștri: rușii se jertfeau la fel ca francezii, fără a da îndărăt și noi nu înaintam.
- Înainte, ni se ordonă, iată împăratu!
Era adevărat: îl văd trecînd în galop, făcîndu-ne semn că e important să luăm reduta. Ne îmbărbătează, noi alergăm, ajung cel dintîi la marginea rîpei. A! Dumnezeule! locotenenții cad, coloneii, soldații! Totuna-i! Cei desculți își fac rost de cizme și intriganții care învățaseră să citească își fac rost de epoleți... Victorie! strigă toată linia. N-o să credeți, da pe pămînt zăceau douăzeci și cinci de mii de francezi. Numai atît! Era ca un ogor secerat: numai că, în loc de spice, erau oameni! ne dezmeticisem în fine. Omu apare, toți se adună în juru-i. Și uite-așa, ne alintă, că era drăgălaș cînd voia, de ne putea face să nemulțumim cu o coajă de cartof cînd eram flămînzi ca niște lupi. Atunci, drăgălașu, împarte cu mîna lui crucile de război, salută pe cei căzuți; pe urmă zice:
- La Moscova!
- Fie! zice oștirea.
Și luăm Moscova. Da nu ziceți că rușii dau foc orașului? A ars ca un foc de paie de două leghe și vîlvătaia nu s-a stins două zile. Casele se prăbușeau ca nimica toată! Parcă ploua de sus cu fier și cu plumb topit care erau spăimîntătoare la vedere: și, vouă pot să vă spun, parcă ne lumina nenorocirea noastră. Împăratu zice:
- Ajunge, că-mi rămîn aici toți soldații!
Ne distrăm noi răcorindu-ne un pic, ne mai hrănim leșu că eram cu adevărat istoviți ca niciodată. Luăm cu noi o cruce de aur care era pe Kremlin și fiecare soldat avea o mică avere. Da la întoarcere, iarna venise cu o lună mai devreme, lucru pe care savanții, care sînt niște nătărăi, nu l-au lămurit deplin și frigu ne pișcă. Nu mai eram armată, auziți? nici generali, nici măcar sergenți! Și uite-așa a început domnia mizeriei și foamei, domnie sub care eram cu toții în adevăr egali! Nu ne mai gîndeam decît să revedem Franța, nu ne mai aplecam să ridicăm de jos nici pușca, nici banii; și fiecare mergea drept înainte, cu arma după voie, fără să-i pese de glorie. Nu vă mai spun că vremea era atît de rea încît împăratu nu-și mai vedea steaua. Se ivise o neînțelegere între cer și dînsu. Bietu om, se îmbolnăvise văzîndu-și șoimii cum se depărtează de victorie! Și nu-i venea deloc la socoteală, ce mai! Ajungem la Berezina. Aici, fraților, pot să mă jur pe ce am mai sfînt, pe onoare, că, de cînd sînt oameni pe lumea asta, niciodată, auziți voi? niciodată nu s-a mai văzut asemenea învălmășeală dearmate, de trăsuri, de artilerie, în zăpadă atît de mare și pe-o vreme atît de nenorocită. Țeava armei îți ardea mîna dacă o atingeai, atît era de rece. Acolo pontonierii au salvat armata, care au stat ei neclintiți la posturile lor și acolo a luptat ca un erou Gondrin, singuru care mai trăiește dintre încăpățînații care s-au vîrît în apă ca să construiască poduri peste care atrecut armata ca să se salveze de ruși, care mai aveau încă respect pentru mare armată, știind și ei cîte victorii avusese.Să știți - zise el, arătînd către Grondin, care-l privea cu atenția proprie surzilor, - să știți că Gondrin e un ostaș de nădejde, un ostaș de onoare car emerită toată iubirea noastră.
L-am văzut pe împărat, lîngă pod, în picioare, nemișcat; și nu-i era frig. E firesc lucru?
privea cu jale cum i se duce de rîpă averea, cum își pierde prietenii, veteranii săi din Egipt**. Vai! toate se treceau, femeile, furgoanele, artileria, toate se distrugeau, se mîncau, se ruinau. Cei mai curajoși făceau garda vulturilor (1) fiindcă vulturii, vedeți voi, erau Franța, erau voi toți, cei de-acasă, era onoarea și a civilului și a militarilor, pe care trebuia s-o păstrăm curată și să nu ne plecăm grumajii de ger. Nu ne încălzeam decît în preajma împăratului, fiindcă, atunci cînd era în primejdie, dam fuga, înghețați cum eram, noi care nu ne opream să dăm o mînă de ajutor unui camarad. Am auzit că, nopțile, își plîngea nefericita familie de ostași. Numai el și francezii erau în strîmtoarea aceea și am scăpat din ea, da cu pierderi, cu pierderi mari de tot, să știți! Aliații ne mîncaseră proviziile. Norocu începuse a-l părăsi, așa cum îi prezisese Omu roșu. Palavragii de la Paris, care amuțiseră de cînd cu garda imperială, îl cred mort și uneltesc, împreună cu prefectu poliției, să-l detroneze. Da el prinde de veste, își face sînge rău și ne spune cînd pleacă:
- La revedere, băieți, rămîneți la posturile voastre, că mă-ntorc.
(1) Crucea de război.
(1) Adică a drapelelor.
(...)
>
SURSA
Honore de Balzac, Medicul de țară, trad. G.Marcuson, ed. Dacia, Cluj, 1972, pp. 180-18 .
NOTĂ M:T.
* Campania eșuată din Rusia a reprezentat începutul decăderii împărtului Napoleon I, care a culminat cu invazia Franței de coaliția europeană și prima sa abdicare sa în aprilie 1814. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/detaliul-care-l-ar-fi-putut-salva-napoleon-n-rusia
** În 1798-1799 generalul republican N. Bonaparte a condus o campanie în Egipt, care a continuat pînă în 1802 și după întoarcerea sa în Franța. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ce-c-utat-m-re-ul-napoleon-n-egipt)
(...) Numai ce se supără însă țarul Rusiei, care-i era prieten, că nu s-a însurat cu o rusoică și încep a-i sprijini pe engleji, dușmanii noștri, care totdeauna Napoleon voia să le facă o vizită în dugheana lor ca să le spună două vorbe. Trebuia să sfîrșească o dată și cu poveștile astea. Lu Napoleon îi sare țandăra și ne spune:
- Ostași!, ați cucerit toate capitalele Europei; a mai rămas Moscova, care s-a înhăitat cu Anglia. Da ca să cucerim Londra și Indiile, care sînt ale ei, negreșit trebuie să pornim spre Moscova*.
Și uite-așa, adună el armata cea mai mare care și-a tîrît vreodată tălpile pe glob și nemaipomenit de bine aliniată încît într-o zi trece în revistă un milion de oameni.
- Ura! strigă rușii.
Și iată Rusia întreagă, niște namile de cazaci care o iau la sănătoasa. Lupta o țară contra alteia, o peturbație generală, de care nu știai cum să te ferești. Așa-i spuse și Omu roșu lu Napoleon:
- Asia contra Europei!
- Înțeleg, a răspuns el, o să am eu grijă.
Și-acum să fi văzut că toți regii Europe veneau să lingă mîna lu Napoleon! Austria, Prusia, Bavaria, Saxonia, Polonia, Italia, toate țin cu noi, ne lingușesc, ce frumos era! Niciodată vulturii n-au gungurit așa de dulce ca în parăzile alea, cînd erau pe toate drapele din Europa. Polonezii nu mai puteau sta locului, pentru că împăratu se gîndea să-i ridice; spuneau că Polonia și Franța s-au avut totdeauna ca frații. În sfîrșit:
- A noastră-i Rusia! strigă armata.
Intrăm noi bine echipați; mărșăluim, mărșăluim: nici țipenie de rus. În sfîrșit, dăm de ei, cantonați pe Moscova. Acolo am luat crucea (1) și pot să spun că a fost o luptă afurisită! Împăratu era îngrijorat, îl întîlnise pe Om roșu care-i spusese:
- Fiule, înaintezi prea repede, vei duce lipsă de oameni și prietenii te vor trăda.
Și-a cerut pacea. Da înainte de a o semna:
- Să le tragem o chelfăneală rușilor! ne spune.
- S-a făcut! strigă armata.
- Înainte! ne ordonă sergenții.
Cizmele mele erau uzate, efectele descusute de cît mai trudisem pe drumurile alea, care sînt ca vai de ele! Da totuna-i!
- Fiindcă e sfîrșitu scurtăturii, îmi zic, vreau să mănînc pe saturate!
Eram în fața rîpei celei mari: ocupam primele locuri! Se dă semnalu, șapte sute de guri de foc încep o conversație de ziceai că-ți iese tot sîngele pe urechi. Fiindcă veni vorba, să fim drepți cu inamicii noștri: rușii se jertfeau la fel ca francezii, fără a da îndărăt și noi nu înaintam.
- Înainte, ni se ordonă, iată împăratu!
Era adevărat: îl văd trecînd în galop, făcîndu-ne semn că e important să luăm reduta. Ne îmbărbătează, noi alergăm, ajung cel dintîi la marginea rîpei. A! Dumnezeule! locotenenții cad, coloneii, soldații! Totuna-i! Cei desculți își fac rost de cizme și intriganții care învățaseră să citească își fac rost de epoleți... Victorie! strigă toată linia. N-o să credeți, da pe pămînt zăceau douăzeci și cinci de mii de francezi. Numai atît! Era ca un ogor secerat: numai că, în loc de spice, erau oameni! ne dezmeticisem în fine. Omu apare, toți se adună în juru-i. Și uite-așa, ne alintă, că era drăgălaș cînd voia, de ne putea face să nemulțumim cu o coajă de cartof cînd eram flămînzi ca niște lupi. Atunci, drăgălașu, împarte cu mîna lui crucile de război, salută pe cei căzuți; pe urmă zice:
- La Moscova!
- Fie! zice oștirea.
Și luăm Moscova. Da nu ziceți că rușii dau foc orașului? A ars ca un foc de paie de două leghe și vîlvătaia nu s-a stins două zile. Casele se prăbușeau ca nimica toată! Parcă ploua de sus cu fier și cu plumb topit care erau spăimîntătoare la vedere: și, vouă pot să vă spun, parcă ne lumina nenorocirea noastră. Împăratu zice:
- Ajunge, că-mi rămîn aici toți soldații!
Ne distrăm noi răcorindu-ne un pic, ne mai hrănim leșu că eram cu adevărat istoviți ca niciodată. Luăm cu noi o cruce de aur care era pe Kremlin și fiecare soldat avea o mică avere. Da la întoarcere, iarna venise cu o lună mai devreme, lucru pe care savanții, care sînt niște nătărăi, nu l-au lămurit deplin și frigu ne pișcă. Nu mai eram armată, auziți? nici generali, nici măcar sergenți! Și uite-așa a început domnia mizeriei și foamei, domnie sub care eram cu toții în adevăr egali! Nu ne mai gîndeam decît să revedem Franța, nu ne mai aplecam să ridicăm de jos nici pușca, nici banii; și fiecare mergea drept înainte, cu arma după voie, fără să-i pese de glorie. Nu vă mai spun că vremea era atît de rea încît împăratu nu-și mai vedea steaua. Se ivise o neînțelegere între cer și dînsu. Bietu om, se îmbolnăvise văzîndu-și șoimii cum se depărtează de victorie! Și nu-i venea deloc la socoteală, ce mai! Ajungem la Berezina. Aici, fraților, pot să mă jur pe ce am mai sfînt, pe onoare, că, de cînd sînt oameni pe lumea asta, niciodată, auziți voi? niciodată nu s-a mai văzut asemenea învălmășeală dearmate, de trăsuri, de artilerie, în zăpadă atît de mare și pe-o vreme atît de nenorocită. Țeava armei îți ardea mîna dacă o atingeai, atît era de rece. Acolo pontonierii au salvat armata, care au stat ei neclintiți la posturile lor și acolo a luptat ca un erou Gondrin, singuru care mai trăiește dintre încăpățînații care s-au vîrît în apă ca să construiască poduri peste care atrecut armata ca să se salveze de ruși, care mai aveau încă respect pentru mare armată, știind și ei cîte victorii avusese.Să știți - zise el, arătînd către Grondin, care-l privea cu atenția proprie surzilor, - să știți că Gondrin e un ostaș de nădejde, un ostaș de onoare car emerită toată iubirea noastră.
L-am văzut pe împărat, lîngă pod, în picioare, nemișcat; și nu-i era frig. E firesc lucru?
privea cu jale cum i se duce de rîpă averea, cum își pierde prietenii, veteranii săi din Egipt**. Vai! toate se treceau, femeile, furgoanele, artileria, toate se distrugeau, se mîncau, se ruinau. Cei mai curajoși făceau garda vulturilor (1) fiindcă vulturii, vedeți voi, erau Franța, erau voi toți, cei de-acasă, era onoarea și a civilului și a militarilor, pe care trebuia s-o păstrăm curată și să nu ne plecăm grumajii de ger. Nu ne încălzeam decît în preajma împăratului, fiindcă, atunci cînd era în primejdie, dam fuga, înghețați cum eram, noi care nu ne opream să dăm o mînă de ajutor unui camarad. Am auzit că, nopțile, își plîngea nefericita familie de ostași. Numai el și francezii erau în strîmtoarea aceea și am scăpat din ea, da cu pierderi, cu pierderi mari de tot, să știți! Aliații ne mîncaseră proviziile. Norocu începuse a-l părăsi, așa cum îi prezisese Omu roșu. Palavragii de la Paris, care amuțiseră de cînd cu garda imperială, îl cred mort și uneltesc, împreună cu prefectu poliției, să-l detroneze. Da el prinde de veste, își face sînge rău și ne spune cînd pleacă:
- La revedere, băieți, rămîneți la posturile voastre, că mă-ntorc.
(1) Crucea de război.
(1) Adică a drapelelor.
(...)
>
SURSA
Honore de Balzac, Medicul de țară, trad. G.Marcuson, ed. Dacia, Cluj, 1972, pp. 180-18 .
NOTĂ M:T.
* Campania eșuată din Rusia a reprezentat începutul decăderii împărtului Napoleon I, care a culminat cu invazia Franței de coaliția europeană și prima sa abdicare sa în aprilie 1814. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/detaliul-care-l-ar-fi-putut-salva-napoleon-n-rusia
** În 1798-1799 generalul republican N. Bonaparte a condus o campanie în Egipt, care a continuat pînă în 1802 și după întoarcerea sa în Franța. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ce-c-utat-m-re-ul-napoleon-n-egipt)
duminică, 26 aprilie 2015
Războiul franco-prusac din 1870-1871 (QUEFFELEC 1956)
<
(...)
Aprodul un medaliat în Crimeea* și Mexic**, ținea în mînă mai multe ziare pe care le înmînă tăcut. Își privi intens șeful. Trebuia să știe. Iar șeful acesta știa, desigur. Război, încă un război! Unde, pentru ce, cum...
(...)
Benedetti (1)... Regele Prusiei***... Ambasadorul Austriei... Omul își trimitea imaginația asupra rîndurilor și printre ele, uluit de ceea ce intuia; o intrigă complicată ale cărei fire nu erau ținute de nimeni... Un împărat**** făcea pe toreadorul*****, deși, îmbătrînit de boală, suferea îngrozitor cînd călărea... o împărăteasă****** care se temea pentru fiul ei și care voia să-l ascundă făcînd Europa să tremure... O opoziție gata să se realizeze... O majoritate care se îmbuiba cu lăudăroșenii...
(...) De vreme ce Prusia a cedat chiar acum în Spania, ce nevoie mai este să o umilești? Calculii din sărmana vezică a împăratului nu se vor micșora, iar șansele tînărului prinț imperial de a succeda tatălui său vor fi mai mici.
(...) Îi era oarecum rușine că se putuse calma atît de repede și strecură o privire spre o gazetă care ieșea din coș. Se aplecă și zări un nume strălucit: Leboeuf*******, mareșalul Leboeuf, un premiant al Politehnicii********. Dacă el făcea declarații liniștitoare, înseamnă că prilej de enervare nu exista. Un șef de promoție politehnician și ministru de război este un om care știe ce spune. În mod inveitabil, el are în mînă ștatele tuturor armelor, ale tuturor efectivelor. Cînd afirmă că armata franceză este solidă, înseamnă că nu poate fi altfel.
Sau atunci...
Un atunci nu poate exista.
(...)
Regele Prusiei a răspuns că el nu susține candidatura unui Hohenzollern în Spania și că Franța ar putea acționa la Madrid. Parisul, totuși, mormăie. Să facă suveranul o declarație în care să-și blameze miniștrii! Fără etichetă, Benedetti s-a dus la Ems*********, ca să-l tragă de urechi. Parisul vrea să aranjeze afacerea departe de Bismarck**********. Benedetti primește instrucțiuni contradictorii, șiretul Cancelar va fi cel care conduce intriga.
Mareșalul Leboeuf îl cheamă în dimineața aceasta de iulie pe aghiotantul său care îl găsește potrivindu-și barba. Ministrul nu a vrut războiul pe care Franța - crede el - îl va declara înaintea serii; dar pe cît de mult a sperat că diplomația va putea stăvili războiul, tot pe-atît se bizuie pe prieteniile europene. Austria***********, pentru scurtă vreme, este o aliată. Italia************ de asemenea. Ca și Danemarca*************. Micile națiuni germane************** ar trebui să rămînă neutre.
Armata franceză nu are în dosarele sale nici un plan de operații, iar statului ei major îi lipsesc hărțile; războiul este însă declarat. Bravul general Ducrot*************** precizează: „Nu sîntem pregătiți, dar ne vom descurca pe drum...” Cei din forurile superioare își dau seama că mobilizarea va aduce niște mirări, dar nu avem noi oare mitraliera?**************** O armă nouă cu bătaie pînă la o mie două sute de metri?
Bavaria, Saxonia, Wurtemberg, Hesse și Baden***************** se rînduiesc, ca un singur om, de partea Prusiei. La douăzeci și patru iulie, un căpitan de stat-major wurtemburghez, contele Zeppelin, execută o recunoaștere spre Niederbronn******************. Împăratul Napoleon al III lea a cinat la castelul Saint-Cloud*******************. Se gîndește cu îngrijorare la viitoarele sale cavalcade. Glasuri cîntă în depărtare Marseieza********************. Văzduhul înmiresmează blînda Île-de-France*********************.
Împăratul sosește la Metz**********************, istovit de călătorie. Căldura este caniculară, nici o adiere. Ce să facă, ce să nu facă? Nu se știe ce uneltește inamicul; dar, după o cugetare adîncă, se ia hotărîrea să fie luat prin suprindere. Dacă ducatul Baden este o „bucată” prea mare, ar putea fi atacat Saarbrucken-ul**********************. Așadar, într-acolo! Soldații se avîntă cu disciplină, dau peste cap o țară neapărată și, la momentul potrivit, se opresc. Este o victorie. Și acum?
Acum, împăratul, plictisit de atîta suferință și de ordinele pe care le dă, seamănă cu un jucător de șah
de la Pezenas ori Sainte-Gauburge**********************, care, dînd peste unul mai tare decît el, a deplasat un pion pentru a arăta că se mișcă liber, deși înfrîngerea l-a și înlănțuit.
Reichshoffen*********************** și Forbach************************ deschid, în august, calea Alsaciei.
(1) Benedetti (Vincent): diplomat francez - 1817-1900 (n.t.)
(...)
>
SURSA
Henri Queffelec, O lumină se aprinde pe mare, trad. E. Grozea, ed. Eminescu / colecția Romanul de dragoste nr. 218, București, 1987, pp. 227-230.
NOTE M.T.
* Războiul Crimeii (1853-1856) = Alianța dintre Franța împăratului Napoleon III, Marea Britanie, Piemont (Sardinia) și Imperiul Otoman a înfrînt Rusia. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ciocnirea-imperiilor-r-zboiul-crimeii-1853-1856-n-fotografii)
** Franța, Marea Britanie și Spania au intervenit militar în Mexic în 1861. Deși Marea Britanie și Spania s-au retras în anul următor, Napoleon III a continuat războiul, impunându-l pe arhiducele austriac Maximilian de Habsburg ca împărat (1864-1867). Capturarea și executarea lui Maximilian de către mexicani a pus capăt aventurii imperiale. (https://history.state.gov/milestones/1861-1865/french-intervention)
*** Prusia = Unul din cele 360 de state ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (962-1806). (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/desfiin-area-prusiei-stat) În 1861, Wilhelm de Hohenzollern (1797-1888) a urcat pe tronul regal ca Wilhelm I (1861-1888). În urma victoriei împotriva Franței, el a fost proclamat împărat al Germaniei federale în ianuarie 1871. (http://www.archontology.org/nations/german/germ_1871_1918a/wilhelm1.php)
**** Louis Napoleon Bonaparte (1808-1873) = Nepot de frate al împăratului francez Napoleon I (1804-1814/1815). Președinte al celei de a doua republici franceze (1848-1852). Împărat ca Napoleon III (1852-1870). În urma căderii sale în prizonierat în războiul cu Prusia din 1870, a fost proclamată a III republică franceză.
***** Disputa diplomatică franco-prusacă din iulie 1870 în ce privește succesiunea la tronul Spaniei a unui Hohenzollern, a dus la declanșarea războiului dintre cele două țări. (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/10/28/depesa-de-la-ems-i-un-hohenzollern-la-madrid/)
****** Eugenie de Montijo (1826-1920) = Soția lui Napoleon III. Împărăteasă a Franței (1853-1870). (http://ce-am-mai-citit.blogspot.ro/2012/08/octave-aubry-imparateasa-eugenia.html)
******* Edmund Leboeuf (1809-1888) = Mareșal francez. Ultimul ministru de război al împăratului Napoleon III. (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/334267/Edmond-Leboeuf) (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/11/01/depesa-de-la-ems-iv-telegrama-falsificata/)
******** Școala Politehnică din Paris = A fost fondată în 1794. Cea mai prestigioasă instituție de învățământ superior franceză. (https://www.polytechnique.edu/fr/histoire)
********* Ems = Localitate antică și medievală în vestul Germaniei (landul Rhenania-Palatinat). Stațiune balneară din 1382. Regele Wilhelm I al Prusiei se afla la Ems în iulie 1870, în momentul crizei diplomatice cu Franța care a dus la declanșarea războiului dintre cele două țări. (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/10/28/depesa-de-la-ems-i-un-hohenzollern-la-madrid/) (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/10/28/depesa-de-la-ems-ii-furie-la-paris/) (http://blogosfera.piatza.net/istorii-regasite/depesa-de-la-ems-iii-noi-tensiuni/) (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/11/01/depesa-de-la-ems-iv-telegrama-falsificata/)
********** Otto von Bismarck (1815-1898) = Cancelar al Prusiei (1862-1890). Unificatorul Germaniei în jurul regatului Prusiei. Cancelar al Germaniei (1871-1890). (http://www.noiscriem.net/2013/02/importanta-istorica-otto-von-bismarck.html)
*********** Austria fusese învinsă de Prusia în războiul din 1866, a doua etapă militară a unificării Germaniei în jurul Prusiei. (https://archive.today/20121205230608/seresadrian.blogspot.com/2011/01/razboiul-austro-prusac-din-1866.html)
************ Italia = În urma victoriei împotriva Austriei din războiul din 1859 a alianței franco-piemoneteze, regatul Piemontului (Sardinia) a eliberat teritorii din nordul Italiei de sub dominația austriacă. (http://www.age-of-the-sage.org/history/italian_unification.html)
************* Danemarca fusese învinsă de Prusia în războiul din 1864. Anexarea a două provincii cu populație majoritar germană din sudul Danemarcei a reprezentat prima etapă a unificării Germaniei în jurul Prusiei.
************** În 1806 împăratul francez Napoleon I, a desființat Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, înființat în 962, comprimând cele peste 300 de state la cîteva zeci. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/sf-r-itul-sf-ntului-imperiu-romano-german)
*************** Auguste Ducrot (1817-1882) = General francez care a participat la cucerirea Algeriei, la războiul cu Austria din 1859 și la războiul cu Prusia din 1870. (http://musee.trochu.perso.neuf.fr/ducrot.htm)
**************** Mitraliera fusese inventată de americanul Richard Gatling în timpul Războiului Civil din SUA (1861-1865). (http://www.filmedocumentare.com/arme-de-rzboi-mitraliera/)
***************** State din sud-vestul Germaniei (http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d6/Deutsches_Reich_1871-1918.png)
****************** Niederbronn-les-Bains = Localitate în nord-estul Franței, în regiunea Alsacia, lângă granița cu Alsacia. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Niederbronn-les-Bains)
******************* castelul Saint-Cloud = Construit între 1570-1701. Reședință a regilor și împăraților Franței. Distrus în războiul din 1870. (http://www.napoleontrois.fr/dotclear/index.php?post/2006/04/03/109-le-chateau-de-saint-cloud)
******************** La Marseillaise = Cântec compus de Rouget de Lisle la Strasbourg, 26 aprilie 1792, după declararea războiului cu Austria, în timpul primei revoluții franceze. Simbol al republicii. (http://marseillaise.org/english/)
********************* Île-de-France = Regiunea în care se află Parisul. (http://www.les-chambres-d-hotes.com/region-Ile-de-France-10.html)
********************** Metz = Oraș în nord-estul Franței. Reședința regiunii Lorena. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Metz#/media/File:Metz_dot.png)
********************** Saarbrucken = Oraș în vestul Germaniei. Reședința regiunii Saar. (http://www.stepmap.de/landkarte/saarbruecken-entfernungen-154077)
*********************** Pezenas și Sainte-Gauburge Saint Colombe = Localități din sudul, repectiv, nordul Franței.
(http://www.pages-france.com/pezenas-34120.php) (http://www.pages-france.com/sainte-gauburge-saint-colombe-61370.php)
*********************** Reichshoffen și Frœschwiller-Woerth = Localități apropiate din nord-estul Franței, în regiunea Alsacia. În apropierea lor, la 6 august 1870 prusienii i-au învins pe francezi. (http://www.lieux-insolites.fr/basrhin/reichshoffen/reichshoffen.htm)
************************ Forbach și Spicheren = Localități apropiate în nord-estul Franței, în regiunea Lorena, în apropierea graniței cu Germania. În apropierea lor la 6 august 1870, francezii au fost învinși de prusieni. (http://almg.free.fr/forbach/Bataille%20de%20Spicheren.htm)
(...)
Aprodul un medaliat în Crimeea* și Mexic**, ținea în mînă mai multe ziare pe care le înmînă tăcut. Își privi intens șeful. Trebuia să știe. Iar șeful acesta știa, desigur. Război, încă un război! Unde, pentru ce, cum...
(...)
Benedetti (1)... Regele Prusiei***... Ambasadorul Austriei... Omul își trimitea imaginația asupra rîndurilor și printre ele, uluit de ceea ce intuia; o intrigă complicată ale cărei fire nu erau ținute de nimeni... Un împărat**** făcea pe toreadorul*****, deși, îmbătrînit de boală, suferea îngrozitor cînd călărea... o împărăteasă****** care se temea pentru fiul ei și care voia să-l ascundă făcînd Europa să tremure... O opoziție gata să se realizeze... O majoritate care se îmbuiba cu lăudăroșenii...
(...) De vreme ce Prusia a cedat chiar acum în Spania, ce nevoie mai este să o umilești? Calculii din sărmana vezică a împăratului nu se vor micșora, iar șansele tînărului prinț imperial de a succeda tatălui său vor fi mai mici.
(...) Îi era oarecum rușine că se putuse calma atît de repede și strecură o privire spre o gazetă care ieșea din coș. Se aplecă și zări un nume strălucit: Leboeuf*******, mareșalul Leboeuf, un premiant al Politehnicii********. Dacă el făcea declarații liniștitoare, înseamnă că prilej de enervare nu exista. Un șef de promoție politehnician și ministru de război este un om care știe ce spune. În mod inveitabil, el are în mînă ștatele tuturor armelor, ale tuturor efectivelor. Cînd afirmă că armata franceză este solidă, înseamnă că nu poate fi altfel.
Sau atunci...
Un atunci nu poate exista.
(...)
Regele Prusiei a răspuns că el nu susține candidatura unui Hohenzollern în Spania și că Franța ar putea acționa la Madrid. Parisul, totuși, mormăie. Să facă suveranul o declarație în care să-și blameze miniștrii! Fără etichetă, Benedetti s-a dus la Ems*********, ca să-l tragă de urechi. Parisul vrea să aranjeze afacerea departe de Bismarck**********. Benedetti primește instrucțiuni contradictorii, șiretul Cancelar va fi cel care conduce intriga.
Mareșalul Leboeuf îl cheamă în dimineața aceasta de iulie pe aghiotantul său care îl găsește potrivindu-și barba. Ministrul nu a vrut războiul pe care Franța - crede el - îl va declara înaintea serii; dar pe cît de mult a sperat că diplomația va putea stăvili războiul, tot pe-atît se bizuie pe prieteniile europene. Austria***********, pentru scurtă vreme, este o aliată. Italia************ de asemenea. Ca și Danemarca*************. Micile națiuni germane************** ar trebui să rămînă neutre.
Armata franceză nu are în dosarele sale nici un plan de operații, iar statului ei major îi lipsesc hărțile; războiul este însă declarat. Bravul general Ducrot*************** precizează: „Nu sîntem pregătiți, dar ne vom descurca pe drum...” Cei din forurile superioare își dau seama că mobilizarea va aduce niște mirări, dar nu avem noi oare mitraliera?**************** O armă nouă cu bătaie pînă la o mie două sute de metri?
Bavaria, Saxonia, Wurtemberg, Hesse și Baden***************** se rînduiesc, ca un singur om, de partea Prusiei. La douăzeci și patru iulie, un căpitan de stat-major wurtemburghez, contele Zeppelin, execută o recunoaștere spre Niederbronn******************. Împăratul Napoleon al III lea a cinat la castelul Saint-Cloud*******************. Se gîndește cu îngrijorare la viitoarele sale cavalcade. Glasuri cîntă în depărtare Marseieza********************. Văzduhul înmiresmează blînda Île-de-France*********************.
Împăratul sosește la Metz**********************, istovit de călătorie. Căldura este caniculară, nici o adiere. Ce să facă, ce să nu facă? Nu se știe ce uneltește inamicul; dar, după o cugetare adîncă, se ia hotărîrea să fie luat prin suprindere. Dacă ducatul Baden este o „bucată” prea mare, ar putea fi atacat Saarbrucken-ul**********************. Așadar, într-acolo! Soldații se avîntă cu disciplină, dau peste cap o țară neapărată și, la momentul potrivit, se opresc. Este o victorie. Și acum?
Acum, împăratul, plictisit de atîta suferință și de ordinele pe care le dă, seamănă cu un jucător de șah
de la Pezenas ori Sainte-Gauburge**********************, care, dînd peste unul mai tare decît el, a deplasat un pion pentru a arăta că se mișcă liber, deși înfrîngerea l-a și înlănțuit.
Reichshoffen*********************** și Forbach************************ deschid, în august, calea Alsaciei.
(1) Benedetti (Vincent): diplomat francez - 1817-1900 (n.t.)
(...)
>
SURSA
Henri Queffelec, O lumină se aprinde pe mare, trad. E. Grozea, ed. Eminescu / colecția Romanul de dragoste nr. 218, București, 1987, pp. 227-230.
NOTE M.T.
* Războiul Crimeii (1853-1856) = Alianța dintre Franța împăratului Napoleon III, Marea Britanie, Piemont (Sardinia) și Imperiul Otoman a înfrînt Rusia. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ciocnirea-imperiilor-r-zboiul-crimeii-1853-1856-n-fotografii)
** Franța, Marea Britanie și Spania au intervenit militar în Mexic în 1861. Deși Marea Britanie și Spania s-au retras în anul următor, Napoleon III a continuat războiul, impunându-l pe arhiducele austriac Maximilian de Habsburg ca împărat (1864-1867). Capturarea și executarea lui Maximilian de către mexicani a pus capăt aventurii imperiale. (https://history.state.gov/milestones/1861-1865/french-intervention)
*** Prusia = Unul din cele 360 de state ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (962-1806). (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/desfiin-area-prusiei-stat) În 1861, Wilhelm de Hohenzollern (1797-1888) a urcat pe tronul regal ca Wilhelm I (1861-1888). În urma victoriei împotriva Franței, el a fost proclamat împărat al Germaniei federale în ianuarie 1871. (http://www.archontology.org/nations/german/germ_1871_1918a/wilhelm1.php)
**** Louis Napoleon Bonaparte (1808-1873) = Nepot de frate al împăratului francez Napoleon I (1804-1814/1815). Președinte al celei de a doua republici franceze (1848-1852). Împărat ca Napoleon III (1852-1870). În urma căderii sale în prizonierat în războiul cu Prusia din 1870, a fost proclamată a III republică franceză.
***** Disputa diplomatică franco-prusacă din iulie 1870 în ce privește succesiunea la tronul Spaniei a unui Hohenzollern, a dus la declanșarea războiului dintre cele două țări. (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/10/28/depesa-de-la-ems-i-un-hohenzollern-la-madrid/)
****** Eugenie de Montijo (1826-1920) = Soția lui Napoleon III. Împărăteasă a Franței (1853-1870). (http://ce-am-mai-citit.blogspot.ro/2012/08/octave-aubry-imparateasa-eugenia.html)
******* Edmund Leboeuf (1809-1888) = Mareșal francez. Ultimul ministru de război al împăratului Napoleon III. (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/334267/Edmond-Leboeuf) (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/11/01/depesa-de-la-ems-iv-telegrama-falsificata/)
******** Școala Politehnică din Paris = A fost fondată în 1794. Cea mai prestigioasă instituție de învățământ superior franceză. (https://www.polytechnique.edu/fr/histoire)
********* Ems = Localitate antică și medievală în vestul Germaniei (landul Rhenania-Palatinat). Stațiune balneară din 1382. Regele Wilhelm I al Prusiei se afla la Ems în iulie 1870, în momentul crizei diplomatice cu Franța care a dus la declanșarea războiului dintre cele două țări. (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/10/28/depesa-de-la-ems-i-un-hohenzollern-la-madrid/) (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/10/28/depesa-de-la-ems-ii-furie-la-paris/) (http://blogosfera.piatza.net/istorii-regasite/depesa-de-la-ems-iii-noi-tensiuni/) (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/11/01/depesa-de-la-ems-iv-telegrama-falsificata/)
********** Otto von Bismarck (1815-1898) = Cancelar al Prusiei (1862-1890). Unificatorul Germaniei în jurul regatului Prusiei. Cancelar al Germaniei (1871-1890). (http://www.noiscriem.net/2013/02/importanta-istorica-otto-von-bismarck.html)
*********** Austria fusese învinsă de Prusia în războiul din 1866, a doua etapă militară a unificării Germaniei în jurul Prusiei. (https://archive.today/20121205230608/seresadrian.blogspot.com/2011/01/razboiul-austro-prusac-din-1866.html)
************ Italia = În urma victoriei împotriva Austriei din războiul din 1859 a alianței franco-piemoneteze, regatul Piemontului (Sardinia) a eliberat teritorii din nordul Italiei de sub dominația austriacă. (http://www.age-of-the-sage.org/history/italian_unification.html)
************* Danemarca fusese învinsă de Prusia în războiul din 1864. Anexarea a două provincii cu populație majoritar germană din sudul Danemarcei a reprezentat prima etapă a unificării Germaniei în jurul Prusiei.
************** În 1806 împăratul francez Napoleon I, a desființat Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, înființat în 962, comprimând cele peste 300 de state la cîteva zeci. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/sf-r-itul-sf-ntului-imperiu-romano-german)
*************** Auguste Ducrot (1817-1882) = General francez care a participat la cucerirea Algeriei, la războiul cu Austria din 1859 și la războiul cu Prusia din 1870. (http://musee.trochu.perso.neuf.fr/ducrot.htm)
**************** Mitraliera fusese inventată de americanul Richard Gatling în timpul Războiului Civil din SUA (1861-1865). (http://www.filmedocumentare.com/arme-de-rzboi-mitraliera/)
***************** State din sud-vestul Germaniei (http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d6/Deutsches_Reich_1871-1918.png)
****************** Niederbronn-les-Bains = Localitate în nord-estul Franței, în regiunea Alsacia, lângă granița cu Alsacia. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Niederbronn-les-Bains)
******************* castelul Saint-Cloud = Construit între 1570-1701. Reședință a regilor și împăraților Franței. Distrus în războiul din 1870. (http://www.napoleontrois.fr/dotclear/index.php?post/2006/04/03/109-le-chateau-de-saint-cloud)
******************** La Marseillaise = Cântec compus de Rouget de Lisle la Strasbourg, 26 aprilie 1792, după declararea războiului cu Austria, în timpul primei revoluții franceze. Simbol al republicii. (http://marseillaise.org/english/)
********************* Île-de-France = Regiunea în care se află Parisul. (http://www.les-chambres-d-hotes.com/region-Ile-de-France-10.html)
********************** Metz = Oraș în nord-estul Franței. Reședința regiunii Lorena. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Metz#/media/File:Metz_dot.png)
********************** Saarbrucken = Oraș în vestul Germaniei. Reședința regiunii Saar. (http://www.stepmap.de/landkarte/saarbruecken-entfernungen-154077)
*********************** Pezenas și Sainte-Gauburge Saint Colombe = Localități din sudul, repectiv, nordul Franței.
(http://www.pages-france.com/pezenas-34120.php) (http://www.pages-france.com/sainte-gauburge-saint-colombe-61370.php)
*********************** Reichshoffen și Frœschwiller-Woerth = Localități apropiate din nord-estul Franței, în regiunea Alsacia. În apropierea lor, la 6 august 1870 prusienii i-au învins pe francezi. (http://www.lieux-insolites.fr/basrhin/reichshoffen/reichshoffen.htm)
************************ Forbach și Spicheren = Localități apropiate în nord-estul Franței, în regiunea Lorena, în apropierea graniței cu Germania. În apropierea lor la 6 august 1870, francezii au fost învinși de prusieni. (http://almg.free.fr/forbach/Bataille%20de%20Spicheren.htm)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)