Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
vineri, 26 ianuarie 2018
Hinduism și mediu (BUCOVALÃ & CÂNDEA 2003)
Zeii, manifestați și identificați cu trăsături, forțe și procese ale naturii (Cer, Pământ, Tunet), sunt împăcați cu servicii animale, încredințate cu rugi și comandate de incantații magice.
Credința Hindu* gravitează în jurul unor lăuntrice, nevăzute, realități abstracte. Pentru oameni (și alte ființe vii) Atman este spiritul, sufletul lăuntric, în contrast cu corpul. Mai expansiv și totuși abstract, toate lucrurile în lumea dezvăluită prin simțuri sunt manifestări ale ființei lăuntrice, Brahman. Atman și Brahman, pe rând, pot fi conceptual unite în așa fel încât ființa lăuntrică sau esența tuturor lucrurilor este sufletul, spiritul sau conștiința.
Lumea materială este neimportantă, distrăgând atenția de la căutarea sinelui, obținerea eliberării și fuzionarea cu eul transcedental. Nu există distincție între eul transcedental-esențial al unei persoane și alții. Unul nu poate să profite în detrimentul celorlalți.
Există o corespondență între punctul de vedere universal ecologic și credința hindu. Ecologia respectă, de asemenea, lumea ca un tot, unitatea dintre el și împrejurimi. Sunt două elemente majore în Hinduism care contribuie la dezvoltarea eco-eticii universale: empatia și compasiunea privind toate ființele vii și sensul armoniei cu natura.
>
Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, pp. 36-37.
Notă M. T.
* hinduism = Sanatana Dharma este o religie politeistă apărută în mileniul II î. H. în Valea Indusului, prin îmbinarea credințelor autohtonilor cu ale arienilor invadatori din nord. (www.hinduwebsite.com/hinduindex.asp)
marți, 31 decembrie 2013
Adevărul 31 decembrie 2013
sâmbătă, 30 iunie 2012
Adevărul despre un mister vechi de peste 1.200 de ani. Ce era "crucifixul rosu" văzut pe cer
ȘTIRILE PROTV, București, 30 iunie 2012
luni, 2 ianuarie 1989
„Stropi de mare” (DUMITRAȘCU 1989)
Gh. Dumitrașcu, Stropi de mare, „Tomis”, Constanța, 1989
N-are talent. Dar are geniul de a-i face pe alții să creadă că-l are.
Bogatul dă de pomană. Geniul, chiar când primește, dăruiește.
Fără de margini, mărginirea sa...
Nu, dacă nu ești pasăre, zborul e un chin...
Sigur, la 9 mai 1945, omenirea a trăit una din marile ei bucurii, încetarea războiului. Dar, merită această bucurie, un război?
Ochelarii de cal i-au asigurat calului rectilinitatea drumului.
Prefer violența retoricii, retoricii violenței.
În tinerețe n-am avut nimic. Prin comparație, la bătrânețe îmi lipsește totul...
A servit un frumos exemplu înaintașilor săi...
O picătură de minciună într-un ocean de adevăr nu-l mărește cu o picătură...
Cerul Dobrogei e filosof. Pur și senin...