Faceți căutări pe acest blog

luni, 4 septembrie 1972

„Meciul secolului s-a încheiat, dar ecoul lui nu s-a stins” (1972)

 Robert Fischer este noul campion mondial la șah. Știrea, desigur, nu mai constituie o noutate. Încă cu câteva zile urmă, agențiile internaționale de presă, radioul, televiziunea anunțau victoria campionului SUA în acest fantastic maraton șahist ce a polarizat timp de mai bine de două luni atenția lumii sportive. Au fost momente în care chiar și întrecerile olimpice au slăbit în strălucire, fiindcă fantastica încleștare de forțe dintre cei doi titani ai șahului mondial, Boris Spasski și R. F., a îmbrăcat de multe ori aspectul unor confruntări sportive spectaculoase. R. F. a încheiat această dispută într-un stil magistral, adjudecându-și titlul de campion. Ziarul „Times” scria cu câteva zile în urmă că primarul New York-ului va organiza în onoarea lui F. o paradă și îi va remite o medalie comemorativă. La banchetul organizat în onoarea celor doi mai jucători, R. F. a declarat că este dispus să acorde oricărui șahist din lume revanșa pentru titlul mondial, bineînțeles respectând anumite condiții, din care cele materiale ocupă primul loc. Și, pentru că am vorbit de avantaje materiale, iată care au fost primele de joc pentru această confruntare: premiul total a a fost de 250.000 de dolari, din care o parte a fost suportat de bancherul britanic Slater. F. a primit un cec în valoare de 156.250 dolari, adică 5/8 din premiu, S. unul de 93.750 dolari. În ceea ce privește încasările organizatorilor, la Reykjavik încă nu s-au încheiat socotelile financiare, dar organizatorii sunt optimiști. Este și firesc fiindcă în toată perioada întâlnirii mii de turiști au poposit în capitala Islandei, iar publicitatea făcută în jurul întâlnirii a adus frumoase sume municipalității Rejkavikului. În fine, o ultimă problemă legată tot de această întâlnire este declarația domnului Max Euwe, fost campion mondial și președinte al Federației internaționale de șah. El și-a exprimat părerea că, în lunga sa istorie, șahul nu a cunoscut niciodată o luptă atât de pasionantă, atât de spectaculoasă, cu nenumărate subtilități tactice ca în această dispută dintre F. Și S. Acum,meciul secolului s-a încheiat. Spasski s-a întors la Leningrad, B. F. este așteptat la New York.

vineri, 1 septembrie 1972

„Universitatea Populară a municipiului răspunde stei noastre de cunoaștere” („LITORAL” 1972)

 Z. E., Universitatea populară a municipiului răspunde stei noastre de cunoaștere, „Litoral”, Constanța, 1972, ?

Instituție de cultură  obștească - Universitatea populară a municipiului Constanța se află în pragul unui deceniu de activitate, prilej de bilanț, dar și de prospectare a perspectivei ce i se conferă în lumina amplului program de educație elaborat de partid în documentele din iulie și decembrie 1971.

Deși rândurile de față nu-și propun o incursiune în cei zece ani de existență, totuși von sublinia un fapt. Începând din 1962, când s-au pus bazele acestei instituții de cultură obștească, și până acum, câteva zeci și zeci de cursuri de cultură generală și cunoștințe aplicative au fost frecventate de 35.000 de cetățeni ai municipiului Constanța, oameni de toate vârstele și profesiile. Și încă câteva cifre: în 1962 la cele cinci cursuri de cultură generală și la cele zece grupe de limbi străine s-au înregistrat 650 de cursanți, ajungând în anul de învățământ 1971-1972 al 40 de cursuri de cultură generală și 35 de grupe de limbi străine frecventate de 6.500 de cursanți.

Despre noul an de învățământ aflăm amănunte de la profesorul Gheorghe Lotcă, directorul universității.

- Întregul program pe care universitatea îl propune în noul an de învățământ are ca linie coordonatoare indicațiile date de partid atât la Congresul X , documentele din iulie și decembrie și mai recent la Conferința Națională. Dar ceea c emerită scos în evidență este faptul că în acest an cele peste 40 de cursuri incluse în programă, o nună parte din ele sunt noi, păstrând din cele care au funcționat anii trecuți numai pe acelea care s-au bucurat de adeziune deosebită din partea cursanților. Dintre cursurile no citez: „România în circuitul de valori universale, materiale și culturale”, „Informatică - mașini electrice de calcul”, „Dobrogea în artă și literatură”, „Regimul de circulație și tehnica automobilismului”, „Revoluțiile - conducătorii și eroii lor”, „Probleme de psihologia muncii”. Deși multe cursuri au funcționat cu titulatura actuală și anul trecut, structural și în conținut ele sunt mult îmbunătățite. Este vorba de „România contemporană la un sfert de veac”, „Pagini din istoria și frumusețile Europei”, „Omul în dialog cu universul”, „Tineretul român și problemele lumii contemporane”, „Cultură cinematografică”, „Cetățean, familie, societate”, „Probleme ale vieții interne și internaționale”.

Ne-am gândit și la câteva cursuri profesionale. Printre acestea figurează: „Îndrumare turistică”, „Educație fizică și sport” (reciclarea antrenorului sportiv), „Ergonomia și conducerea personalului”, „Cosmetică”. Sunt interesant și cursurile cuprinse în ciclul „Informația”. Este cazul celor care privesc „Legea și respectarea ei”, „Cronica științifică a secolului XX”, „Metode matematice și tehnice în științele sociale”, „Biologia generală” (pentru elevi), „Biologia generală” (pentru profesori), „Realizări și perspective în cercetarea psiho-pedagogică”. În cadrul cursurilor speciale am introdus: „Limba și literatura română”, „Matematică”, „Fizică”, „Chimie”, „Istorie”, „Geografie”, „Socialism științific” și limbi străine - rusă, franceză, germană, italiană, engleză.

„Dumitru Antonescu - titular la echipa reprezentativă” („LITORAL” 1972)

 Pentru cei ce i-au urmărit îndeaproape cariera sportivă, faptul că fundașul central al Farului, Dumitru Antonescu, a devenit titular al primei noastre reprezentative de fotbal, nu constituie o surpriză. Remarcat în permanență pentru constanța jocului său, pentru sportivitatea cu care a evoluat întotdeauna în unsprezecele Farului, pentru dăruirea cu care a apărat culorile clubului (amintiți-vă de comportarea sa excelentă în postura inedită de portar din jocul cu UTA), D. A. își vede visul împlinit, visul oricărui sportiv de performanță: titularizarea în echipa reprezentativă a țării. Debutul lui D. A. are loc în condițiile în care fotbalul românesc este angajat într-o nouă competiție supremă, preliminariile campionatului mondial și,  așa cum, cu patru ani în urmă, un alt fotbalist constănțean, Marin Tufan, și-a făcut din plin datoria, suntem că și A. va evolua duminică în nota sa obișnuită, adică foarte bine. Succes, Dumitru Antonescu!