Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
sâmbătă, 28 ianuarie 2017
Indigen versus european în India colonială britanică (KIPLING 1900-1)
(...)
- La ce naiba este Chandernagore* atît de aproape de Calcutta**, se gîndi Hurree, sforăind cu gura căscată pe mușchiul muiat al butucului, dacă nu sînt în stare să înțeleg ce spun în franțuzește.
Cînd se apropie din nou de cei doi străini, era chinuit de dureri de cap și umilit, căci spunea că fiind amețit de băutură, poate nu ți-a dat seama că ce vorbește și a îndrugat cîteva cuvinte lipsite de discreție. El era un credincios al Guvernului britanic, căruia i se datora prosperitatea și cinstea țării, și stăpînul său din Rampour*** profesează aceeași convingere. La auzul acestor cuvinte cei doi începură să facă glume pe socoteala lui și să-i repete ceea ce el spusese, pînă cînd bietul om, silit de zîmbetele lor dulcege și șirete clipiri din ochi, trebui să le spună adevărul. Cînd Lurgan Sahib**** află mai tîrziu despre această scenă, își exprimă în gura mare regretul că nu a putut fi și el de față în locul tîmpiților de indigeni, care stăteau fără să asculte la o mică distanță și cu rogojinile în cap, în timp ce picioarele le pătrundeau tot mai adînc în pămîntul muiat, și urmăreau mersul vremii, fără să le pese ce vorbesc cei alături de ei. Toți sahibii pe care îi cunoșteau ei, oameni întotdeauna bine îmbrăcați, se întorceau veseli în fiecare an spre munții și trecătorile obișnuite și aveau slugi, bucătari și argați, în cea mai mare parte, munteni. Sahibii aceștia doi însă, călătoreau singuri și fără nici o suită, prin urmare, trebuie că erau sahibi săraci și proști, căci altfel un sahib cu mintea întreagă nu se poate lua după vorbele unui bengalez*****. Cu toate acestea, acest bengalez le dăduse bani și vorbise cu ei pe limba lor. Dar cum nu erau obișnuiți să fie tratați omenește de cei de o culoare cu ei, bănuiau că prin apropiere trebuie să fie vreo cursă, și stăteau la pândă să o șteargă numaidecît, la primul semnal.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim******, vol. II, Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 142/143.
NOTE M. T.
* Chandernagore / Chandannagar = Oraș în apropierea coastei de E a Indiei. Colonie franceză în 1673-1950. (http://en.banglapedia.org/index.php?title=Chandannagar)
** Calcutta / Kolkata din 2001 = Cel mai mare oraș de pe coasta de E a Indiei. Capitala statului federal indian Bengalul de Vest. (https://www.kmcgov.in/KMCPortal/jsp/MunicipalHistoryHome.jsp)
*** Rampou / Rampur = Stat princiar (1774-1947) în nordul coloniei britanice India. (http://www.royalark.net/India/rampur.htm)
**** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) sursa: MDN '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
***** bengali = Grup etnic indo-arian majoritar în Bangladesh (musulman) și important în E Indiei (hinduist). (https://www.britannica.com/topic/Bengali)
****** Grete Tartler, Kim și Gora, „România literară”, 7/2013 (http://www.romlit.ro/kim_i_gora)
vineri, 27 ianuarie 2017
Buddha versus veșnicia lumii (KIPLING 1900-1)
(...)
Treceau cu multă greutate flancurile unui deal, ca după ce ajungeau în cealaltă parte, să-și dea seama că nu erau decît la poalele unui munte, care se înălța ca un zid în fața lor, și pînă să ajungă aici, făcuseră drum greu de mai multe ceasuri. (...)
- Nici vorbă că aici trebuie să fie sălașul zeilor, zise Kim înspăimântat de tăcere și goana neîntreruptă a norilor grei de ploaie. Locul acesta nu e făcut să fie pentru așezări omenești.
- Demult... foarte demult, murmura lama* ca pentru sine, Domnul** a fost întrebat dacă lumea aceasta va dura veșnic. la această întrebare A tot Știutorul nu a dat nici un răspuns... Cînd am trecut prin Ceylon***, un cercetător înțelept mi-a confirmat acest amănunt, din evanghelia scrisă în idiomul Pali****. Nu mai încape îndoială, de vreme ce noi cunoaștem drumul izbăvirii, această întrebare nu este decît deșertăciune, dar cu toate acestea chela*****, deschide ochii bine și vezi iluzia. Aceștia sînt munții cei adevărați. Munți care seamănă cu munții mei din Such-zen******. Niciodată nu a fost în altă parte munți care să semene cu aceștia.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim*******, vol. II, Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 137-138.
NOTA M. T.
* LÁMA1, lama, s. m. Preot-călugăr budist (în Tibet, în Mongolia și la kalmâci). ◊ Marele lama sau Lama cel mare = șeful suprem al religiei budiste; dalai-lama. – Din fr. lama. sursa: DEX '09 (2009) (http://dexonline.ro:8080/definitie/lama)
** Domnul = Buddha. Tânărul prinț Gautama Siddharta (sec. VII î. H. - VI î. H.)și-a abandonat familia și rangul pentru a deveni ascet și a atins iluminarea prin meditație sub arborele bodhi. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/1464/21/)
*** Ceylon = Insulă în sudul peninsulei indiene. Colonie și dominion britanic cu acest nume în 1796-1972. Republică cu numele Sri Lanka din 1972. (http://www.amosnews.ro/arhiva/4-februarie-ziua-nationala-statului-sri-lanka-04-02-2011)
**** Pali = Limbă din familia indo-ariană folosită în secolele V î. H.-I î. H. Limbă în care au fost scrise textele ramurii Theravada a religiei budiste. (http://www.palitext.com/)
***** chela = Cuvânt sanscrit care desemnează pe discipolul aflat într-o legătură foarte strânsă cu învățătorul său. (https://www.ananda.org/yogapedia/chela/)
****** Such-zen = Mănăstirea din Tibet de unde venise lama în colonia britanică India.
******* http://www.cartile-adevarul.com/80-kim-p-788.html
marți, 24 ianuarie 2017
Om de la câmpie versus om de la munte în India colonială britanică (KIPLING 1900-1)
(...)
Kim era obișnuit, ca orice om crescut la șes, cu drumul larg și bine bătut, nu cu poteci înguste de cîțiva coți* care să șerpuiască pe coasta munților; lama** însă, ca orice tibetan***, nu se putea stăpîni să nu apuce pe scurtături și să coboare sau să urce pe potecile acoperite de pietrișul nebătătorit. Începu să explice lui Kim care venea șchiopătînd în urma lui, că un om crescut la munte știe dinainte unde poate ajunge la capătul unei poteci, și drumul printre norii coborîți pe coame, care pentru un străin pot părea o piedică de neînlăturat, pentru un muntean sînt ca și un lucru de nimic, la care nici nu te trebuie să te gîndești. Astfel, după multe ceasuri de urcuș care în alte țări civilizate ar fi fost considerat drept o remarcabilă ascensiune, ajunseră pe o coamă de munte, și ocolind cîteva prăpăstii, intrară din nou în pădure, coborînd pe o pantă de patruzeci și cinci de grade, ca apoi să ajungă iarăși la un drum bătut. Pe unde treceau, întâlneau casele oamenilor de la munte, bordeie din argilă bătută și nuiele, cu prispe grosolan lucrate din bardă, și care se cățărau pe coastele stîncoase întocmai ca niște cuiburi de rîndunele, îngrămădindu-se una lîngă alta pe terasele înguste din piatră care erau săpate la mijlocul unui drum de trei mii de picioare**** pînă să ajungi la vale, sau erau pitite între stîncile care prindeau orice bătaie de vînt, ca să o trimită șuierînd mai departe; altădată, din cauza lipsei de pășuni, se înălțau tocmai în mijlocul coamelor care în timp de iarnă erau acoperite cu un strat de zăpadă pînă la zece coți. Oamenii din casele acestea, munteni cu fețe galbene și uleioase, îmbrăcați în haine capitonate și groase, cu picioarele scurte și goale, care semănau foarte mult a eschimoși, ieșeau în calea lor și li se închinau. Oamenii blînzi și buni de la șes se uitau la lama ca la un sfînt între sfinți. Cei de la munte însă, i se închinau ca unuia care cunoaște toate secretele demonilor. Religia lor purta încă urmele șterse ale Budhismului***** peste care se așternuse cultul unei credințe tot atît de fantastice ca și regiunea unde trăiau, tot atît de meticuloase ca munca semănăturilor lor de pe terasele înguste care îi hrăneau; dar cu toate acestea, comanacul roșu al lui lama, șiragul lui de mătănii și textele vechi chinezești pe care le întrebuința, aveau mare autoritate în fața lor, căci sub gardinele largi ale comanacului său, ei nu vedeau decît omul care trebuie cinstit.
- Te-am văzut coborînd crestele negre ale muntelui Eua, spunea un Bathan care le ieși într-o seară în cale, și le dădu o bucată de brînză, in vas cu lapte acru și un codru de pîine tare ca piatra. - Noi nu întrebuințăm această hrană decît vara, cînd vacile înțarcă și le apucă strechea. printre stîncile acestea suflă vînturi care te dau peste cap, chiar pe vreme deplin liniștită. Nu cumva sînteți oameni care puteți frîna pornirile demonilor din Eua?
În astfel de cazuri, Kim care tremura din tot trupul, și era amețit din cauza drumului repezit în prăpăstii, chinuit de picioarele umflate în timp ce se cățăra printre crăpăturile prea strâmte și incomode ale stîncilor, se bucura din tot sufletul de popasul care urma după o zi de drum, cum se bucurase odinioară de laudele colegilor de la St. Xavier cînd cîștigase concursul de alergări pe distanța de două sute de metri. Muntele îl făceau să asude și să elimine ghi-ul și dulciurile hranei abundente cu care se obișnuise la șes, iar aerul aspru care părea că-l îneacă în timpul urcușurilor grele spre culmi, îi întărea și-i dezvolta pieptul, oțelindu-i mușchii picioarelor și coapsele.
Din cînd în cînd meditau asupra roții vieții, și cum spunea lama, mereu mai des, din ziua cînd scăpaseră de toate ispitele ei. În afară de vulturi cenușii care se legănau în înălțimi, sau cîte un urs care se vedea în depărtări, mormăind și dezgropînd rădăcini pe coasta muntelui, ori apariția fugară în zori a cîte unui leopard vărgat care-și sfîșia grăbit și lacom capra vînată în liniștea unei văi, sau altădată ciripitul speriat al cîte unei păsări cu pene multicolore, ei doi erau întotdeauna singuri sub vînturile care băteau în jurul lor, legănați de susurul ierburilor care se plecau lovite de boarea rece a înălțimilor. Femeile din colibele afumate care se vedeau în picioarele lor în timp ce coborau coasta munților, nu erau deloc plăcute la vedere, și cu toate că erau murdare, și mai toate gușate, fiecare dintre ele avea mai mulți bărbați.Oamenii erau tăietori de lemne dacă nu se întîmpla să fie agricultori, dotați cu o veselie și o blîndețe neobișnuită și de o simplitate cum numai rareori se întîlnește. Spre mulțumirea lor, soarta le scoase în cale un vraci din Dacca******, care-și plătea hrana cu alifii bune pentru întrebuințat contra gușei, și cu sfaturi menite să restabilească pacea între bărbați și femei. Omul acesta părea că știe munții la fel de bine precum știa și dialectele oamenilor, și descrise lui lama regiunea Ladakhi******* și Thibet. Spunea că în șesuri se vor putea întoarce cînd îi va trage inima; dar cu toate acestea pentru un om căruia îi plac munții, drumul acesta spre văi era foarte plăcut. Toate acestea nu și le spuseră dintr-o suflare, ci în timp ce stăteau seara de vorbă la marginea ariei de piatră unde treierau grîul, și după ce toți bolnavii își primeau medicamentele, vraciul își aprindea luleaua, iar lama lua cîte o priză de tutun, în timp ce Kim urmărea cu ochii văcuțele care pășteau pe costișa din dosul colibelor sau se uitau în depărtările de azur care pluteau între lanțurile nesfîrșite de munți.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim********, vol. II, Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 132-135.
NOTE M. T.
* COT, (II) coți, s. m (...) II. S. m. Veche unitate de măsură pentru lungimi egală cu 0,664 metri (în Muntenia) sau cu 0,637 metri (în Moldova), care reprezenta distanța de la cot (I 1) până la încheietura palmei; p. ext. măsură considerată, subiectiv, mare sau mică, după împrejurări. (...) sursa: DEX '09 (2009)(https://dexonline.ro/definitie/cot)
** LÁMA1, lama, s. m. Preot-călugăr budist (în Tibet, în Mongolia și la kalmâci). ◊ Marele lama sau Lama cel mare = șeful suprem al religiei budiste; dalai-lama. – Din fr. lama.
- sursa: DEX '09 (2009) ( https://dexonline.ro/definitie/lama)
**** PICIÓR, picioare, s. n. (...) 8. Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări. (...) sursa: DEX '09 (2009)(https://dexonline.ro/definitie/picior)
***** Prințul Gautama Siddharta (623 î.H.-543 î.H. sau 560 î.H.-480 î.H.) și-a abandonat în tinerețe rangul și familia pentru a deveni ascet și a obținut iluminarea prin meditație sub arborele bodhi. (http://oaks.nvg.org/buddha-life.html#enligt)
****** Dacca / Dhaka = Metropolă în apropierea fluviului Gange. Capitala Bangladeshului. (https://www.britannica.com/place/Dhaka)
******* Ladakhi / Ladakh = Regiune în statul Jammu și Kashmir din N Indiei. (https://www.journeysinternational.com/ladhaki-people)
******** Ana, „Kim” de Rudyard Kipling, „Ana are cărți”/ „Recenzii”, 27 noiembrie 2016, (http://anaarecarti.ro/main/kim-de-rudyard-kipling/)
joi, 12 ianuarie 2017
Simbol versus știință în India colonială britanică (KIPLING 1900-1)
(...) Cunoștințele medicale ale lui lama* erau bineînțeles, foarte reduse. Era convins că bălegarul unui cal negru, amestecat cu pucioasă, băgat într-o piele de șarpe, este un leac sigur contra holerei; în orice caz însă, simbolul îl interesa mult mai mult decît știința. Huree Babu ascultă cu tot respectul cuvenit afirmațiile bătrînului, astfel că lama sfîrși prin a spune despre el că era un vraci foarte curtenitor. Bengalezul modest îi răspunse că el nu era decît un cîrpaci în domeniul misterelor; dar în orice caz , slavă Domnului, era totuși în măsură să-și dea seama de adevăr, atunci cînd se afla în fața unui maestru. El își primise învățătura de la sahibii** care niciodată nu țin socoteala cheltuielilor pe care le fac în curțile lor domnești din Calcutta***; cu toate acestea, recunoștea el singur că mai presus de înțelepciunea pămîntească, există o altă înțelepciune, știința înaltă și unică, izvorîtă din meditație. Kim ridică privirea cu invidie: în fața lor nu mai era același Huree Babu pe care îl cunoștea de mai înainte, cel cu vorba dulceagă, fire exuberantă și neliniștită; nu mai era nerușinatul vânzător de leacuri din noapte trecută. În locul acestuia vedea acum un om cu experiență, cuviincios și prevenitor, un om grav și învățat care asculta cu totă atenția înțelepciunea vorbelor lui lama. Femeia cea bătrînă mărturisi lui Kim fără nici un înconjur, că vorbele pe care le schimbau cei doi erau mai presus de priceperea. Ea prefera farmecele scrise cu cerneală din gros, care să poată fi spălată în apă și băută, fără să mai vorbească apoi despre ele. Altfel, la ce mai sînt bune zeitățile? (...) Kim se interesa de lucrurile lumești ca și femei aceasta care era gata să le părăsească pe toate, și asculta fiecare cuvînt, cu picioarele încrucișate sub el și acoperite de poala hainei lui largi, în timp ce lama înlătura unul după altul toate argumentele privitoarele la vindecarea trupului cu ajutorul leacurilor înșirate de Huree Babu.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim****, vol. II, Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 124-125.
NOTE M. T.
* LÁMA1, lama, s. m. Preot-călugăr budist (în Tibet, în Mongolia și la kalmâci). ◊ Marele lama sau Lama cel mare = șeful suprem al religiei budiste; dalai-lama. – Din fr. lama.
- sursa: DEX '09 (2009) (http://dexonline.ro:8080/definitie/lama)
*** Calcutta / Kolkata = Mare port de pe coasta de E a Indiei. Capitala coloniei britanice India (1772-1911). Azi capitala statului federal indian Bengalul de Vest. (https://www.britannica.com/place/Kolkata)
**** Raisa Stoleriu, Micul Prieten al Întregii Lumi şi perla coroanei britanice, „Bookblog”, 22 ianuarie 2013 (http://www.bookblog.ro/recenzie/micul-prieten-al-intregii-lumi-si-perla-coroanei-britanice/)
duminică, 1 ianuarie 2017
„Am fost secretara lui Goebbels” (POMSEL & HANSEN 2017)
Brunhilde Pomsel & Thore Hansen, Am fost secretara lui Goebbels, trad. R. M. Alexe (orig. germ. 2017), Humanitas, București, 2019
T. H., Prefață
„Nu ne interesa politica”. Tinerețea în Berlinul anilor 1930
„Hitler era pur și simplu o figură politică nouă”. Începutul activității la Radiodifuziunea Germană
„Am făcut parte și eu din elită”. Avansarea la Ministerul Propagandei
Loialitate până în ultima clipă. Ultimele zile la Ministerul Propagandei
„N-am știut nimic”. Arestarea și un nou început
„N-am nici o vină”. Concluziile unei femei de o sută trei ani
T. H., Lecția de viață a secretarei lui Goebbels pentru posteritate
T. H., Mulțumiri