Mihail Kogălniceanu, Scrieri literare, istorice, politice, st. introductiv G. Șerban, Tineretului/Lyceum 11, București, 1967, 314 p.
5 Studiu introductiv - Geo Șerban
36 Notă asupra ediției
I. Scrieri literare și istorice
A.
41 Soirees dansantes Adunări dănțuitoare
55 Iluzii pierdute... un întâi amor
79 Fiziologia provincialului în Iași
89 Note de călătorie în Spania
102 Tainele inimei
41 Soirees dansantes Adunări dănțuitoare
55 Iluzii pierdute... un întâi amor
79 Fiziologia provincialului în Iași
89 Note de călătorie în Spania
102 Tainele inimei
B.
125 Introducție [la Dacia literară]
129 Teatru
[A. Demidoff în Banat, Valahia și Moldova - introducere]
141 Arhiva Românească: Introducție
144 Gheorghe Șincai
147 Viața lui A. Hrisoverghi
161 Cuvânt introductiv la cursul de istorie națională
180 Letopisețele Țării Moldovei - Prefață
II. Scrieri politice
189 Discurs cu privire la Unirea Principatelor
194 Discurs cu privire la acordarea de drepturi politice pentru toți locuitorii țării
212 Discurs cu privire la reglementarea relațiilor dintre țărani și proprietari
222 Discurs la alegerea lui Alex. I. Cuza ca domnitor
224 Discurs ținut din partea deputaților moldoveni în Adunarea de la București
228 Amendament și discurs la articolul 145 din Proiectul de Constituție referitor la stabilirea Capitalei țărei
239 Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor
281 Fragmente
291 Aprecieri critice
297 Bibliografie selectivă
302 Tablou cronologic
coperta IV
Personalitatea lui se așterne dominatoare de-a curmezișul veacului al 19 lea la noi, sentințele lui își păstrează valoarea axiomatică în gândirea omului. Privit în diversele ipostaze, de îndrumător cultural și istoric, de om politic cumpănind trebile sau ițele echilibrului internațional, cu cât îl apropii mai mult de orice parte, la orice punct al vieții sale, el câștigă în fața celui mai exigent analist. Pe seama unei judecăți normale deprinsă să puie la cântar oameni, stări și lucruri cu gândul de a desluși limpede liniile mari ale trecutului unui popor, Kogălniceanu apare cu o semnificare cu totul particulară (...), e cel dintâi creier românesc organizat în sens modern, care primește și elaborează problemele gândirii continentului din vremea lui pentru a le pune de acord cu interesele naționale.
Octavian Goga, 1936
Personalitatea lui se așterne dominatoare de-a curmezișul veacului al 19 lea la noi, sentințele lui își păstrează valoarea axiomatică în gândirea omului. Privit în diversele ipostaze, de îndrumător cultural și istoric, de om politic cumpănind trebile sau ițele echilibrului internațional, cu cât îl apropii mai mult de orice parte, la orice punct al vieții sale, el câștigă în fața celui mai exigent analist. Pe seama unei judecăți normale deprinsă să puie la cântar oameni, stări și lucruri cu gândul de a desluși limpede liniile mari ale trecutului unui popor, Kogălniceanu apare cu o semnificare cu totul particulară (...), e cel dintâi creier românesc organizat în sens modern, care primește și elaborează problemele gândirii continentului din vremea lui pentru a le pune de acord cu interesele naționale.
Octavian Goga, 1936
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu