Sărbătoarea Castelului Peleş - milioane de vizitatori în şase decenii

Cuget Liber 7 aprilie 2013

„Jurnalistul universal” (RANDALL 1996)

 

David Randall, Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisă, trad. A. Ulmanu (eng. 1996), pref. M. Coman, Polirom/Media (M. Coman), Iași, 1999, 265 p.

5 Mihai Coman, Prefață

9 Annemiek Hoohenboom & Alexandru Ulmanu, Cuvînt înainte la ediția în limba română

11 Alexandru Ulmanu, Nota traducătorului

15 1.Jurnalistul universal
„Prima datorie a presei este să obțină cele mai noi și mai corecte informații despre eveimentele vremii și, dezvăluindu-le de îndată, să le împărtășească întregii națiuni.” Editor al ziarului The Times, Londra, 1852
„Jurnalistul este un nemulțumit, un cenzor, un sfătuitor, un regent al suveranilor, un tutore al națiunilor. Patru ziare ostile sunt mai de temut decât o mie de baionete.” Napoleon

20 2.Limitele jurnalismului

„Ziarele sînt controlate de persoane și corporații, dar libertatea presei aparține poporului.” Anonim
Valorile celor care dețin sau controlează presa

Cultura jurnalistică
Valorile cititorilor
Standarde și cunoștințe universale

„Acești yankei sînt fără îndoială niște băieți insistenți, cu n mare talent de a descoperi adevărul.” Managerul ziarului The Times despre J. MacGahan

37 3.Valoarea de informare

„Ziarele sînt incapabile, se pare, să discearnă între un accident de bicicletă și colapsul civilizației.” G. B. Shaw
Domeniul
Evenimentul / Sursa - Cunoașterea - Sincronizarea
Cititorii
Contextul / Cel mai jo spe scală se află articolele despre ceea ce se declară - Următoarele pe scala valorilor știrilor sînt articolele despre ceea ce se spune că se va întîmpla - Urmează articolele despre ceea ce se spune că se întîmplă sau că s-a întîmplat - În vîrf sînt articolele despre ce s-a întîmplat - Un element important în judecarea valorii de informației este numărul de cititori care vor fi interesați de un anumit subiect - Cu cît efectul lucruirlor despre care informezi este mai îndelungat, cu atît mai bun și mai important este articolul
Știri vs. Features

„În acest ziar separarea articolelor de știri de paginile editoriale și de opinie este serioasă și completă. Această separare se dorește a servi cititorul, care are dreptul de a cunoaște faptele din articolele de știri și opiniile din paginile editoriale și opinie. Dar prin această separare de funcții nu se intenționează în nici un fel să se elimine din articolele de știri gazetăria onestă, aprofundată, analiza ori comentariul, atuni cînd acestea sînt etichetate în mod clar.” Ben Bradlee, editor al ziarului Washinton Post

48 4.Calitățile unui bun reporter

„Jurnalistul este cel mai harnic leneș din lume.” Anonim
Echipament general și cunoștințe / Carnete de notițe - Stenografie - Reportofon - Agendă - Aparat de fotografiat - Cunoștințe de lucru pe computer - Limbi străine - Abilitatea de încadrare în spațiul tipografic și de a scrie sub presiunea timpului
Atitudini / Simț dezvoltat al știrii - Pasiunea pentru precizie - Nu faceți niciodată presupuneri - Niciodată să nu vă fie teamă că păreți proști - Fiți suspicioși față de toate sursele - Abandonați orice prejudecată - Conștientizați că sînteți parte a unui proces - Empatia cu cititorii - Dorința de a cîștiga - Simțul urgenței - Individualitate accentuată
Caracterul

„Faptul că cineva este ziarist este dovada unei oarecari lipse de caracter.” L. B. Johnson, președinte SUA 1963-1969
Toți reporterii sînt niște duri, nu-i așa?

„Ori de cîte ori sute și mii de oameni sănătoși la minte care încearcă iasă de undeva, în timp ce cîțiva nebuni încearcă să intre, este sigur că aceștia sînt reporteri.” H. R. Knickerbocker

64 5.Interviul

„Ziariștii pun întrebări stupide. Se uită în sus sus la soare și te întreabă dacă strălucește.” Sonny Liston
Linii de conduită generală / Trebuie să știți ce vreți înainte de a încep interviul - Documentați-vă cît mai temeinic înainte de interviu - Întrebările simple sînt cel mai bune - Cereți ca anumite secvente să fie povestite „cu încetinitorul” - Verificați numele și funcțiile - Obțineți cît mai multe numere de telefon cu putință - E mai bine să aveți prea multe informații decît prea puține - Nu vă fie teamă că păreți proști - Dacă aveți dubii, expuneți modul în care înțelegeți situația - Puneți întrebări pentru a obține informații, nu opinii sau reacții - Încercați să evitați întrebările-clișeu - Căutați să obțineți anecdote - Nu-i lăsați să vă „aburească” - Ascultați răspunsurile - Recapitulați răspunsurile la sfîrșit - Niciodată nu promiteți sursele că subiectul va fi tratat într-un anume fel
Off the record, context și anonimat
Intervievarea surselor incomode / Alegeți cu mare atenție locul și modul în care discutați cu sursa - Adaptați-vă - Formați-vă o opinie în legătură cu ei - Dacă aveți timpul necesar, încercați trucul cu „povestea vieții” - Dacă interviul se face în persoană, nu vă scoateți imediat carnetul cu notițe - Împărtășiți-le intențiile dumneavoastră cu onestitate , dar nu spuneți chiar totul - Nu începeți direct cu întrebarea cea mai importantă - Utilizați pauza semnificativă - Dacă toate celelalte încercări dau greș, apelați la mila lor - Mențineți conversația 
Intervievarea surselor evazive și ostile / Fiți insistenți - Dacă telefonați, nu vă lăsați amăgiți de „Vă va suna mi tîrziu” - Dacă cineva refuză cu orice preț să vă răspundă la o întrebare factuală, puneți-i la dispoziție opțiuni - Cîteodată, încercați să pretindeți că știți mai mult decît cunoașteți cu adevărat - Aveți grijă la negările non-negare - Atenție la dezmințirile fără invitație - Nu folosiți întrebări „capcană” - Rugați-i să-și imagineze cam cum ar fi să apară „no comment” în ziar - Fiți agresivi numai dacă ați epuizat toate posibilitățile - 

Conferințe de presă
Interviuri cu personalități

„Cei mai vicleni dintre reporteri sînt cei care par prietenoși, îți zîmbesc și dau impresia că vor să te ajute. Ei sînt aceia care vor încerca să-ți ia gîtul cu orice ocazie.” Ed Koch, primar al orașului New York

81 6.Sursele

„Cîne etrezit în mijlocul nopții, un pompier trebuie doar să-și tragă pantalonii și să stingă incendiul. Reporterul trebuie să spună unui milion de persoane cine a prins chibritul și de ce.” Mort Rosemblum, Associated Press.
Surse potențiale / Contacte - Politicienii - Rapoarte oficiale - Grupuri de presiune - Organizații internaționale - Universități și institute de cercetare - Jurnalele de specialitate și academice - Reviste esoterice- Anunțurile de mică publicitate - Poliția și alte servicii de urgență - Articolele de urmărire (follow-up) - Observarea - Aniversări și comemorări -  Întîlnirile - Reputația de jurnalist fără prejudecăți - Alte ziare 
Documentarea de bază
Surse ce trebuie tratate cu circumspecție / Întrebați-vă care sînt motivele lor - Întrebați-vă, întrebați și sursa, care este cealaltă față a monedei - Este sursa în măsură să cunoască ceea ce pretinde că știe? - Încercați să obțineți documente ori de cîte ori este posibil - Dacă aveți vreo îndoială, căutați o a doua sursa - Nu cădeți în capcana de a crede ce vi se spune numai pentru că, dacă ar fi adevărat, ar constitui un subiect interesant - Cu cît mai pasionantă este sursa, cu atît mai puțină încredere trebuie să aveți în ea - Nu acceptați surse anonime - Nu plătiți niciodată bani pentru subiecte - Fiți atenți și la sursele care încearcă să vă vîndă înregistrări audio sau video - Fiți riguroși în a contacta și cealaltă parte - Atenție la apelurile la „responsabilitatea” dumneavoastră
Jurnalism specializat

„Cît e ziulica de lungă, reporteri de la Hollywood stau întinși la soare, iar cînd soarele apune, se mai întind puțin.” Frank Sinatra

105 7.Jurnalismul de investigare
Elemente distinctive / Cercetarea originală - Subiectul implică nereguli sau neglijențe, despre care nu există dovezi - Cineva încearcă să țină informațiile secrete
Cunoștințe necesare pentru jurnalismul de investigare / Cunoașterea legilor privind accesul public la informație - Cunoașterea surselor standard de referință - Contacte - Cunoștințe de lucru pe computer - 
Pericolele jurnalismului de investigare

Cum se desfășoară operațiunile de investigare / Obțineți arhivați orice document - Transcrieți toate interviurile și fișați observațiile - Fiți insistenți - Re-intervievați „sursele vechi” - Cultivați sursele cu adevărat avizate - Sprijinul șefilor - Condițiile în care se lucrează sub acoperire 

8.Noua etică profesională

„Un om talenta și pe care nu-l interesează banii este foarte greu de îmblînzit” Alistair Cooke, BBC
Reguli generale / Jurnaliștii trebuie să-și servească numai ziarele și cititorii lor - Orice articol trebuie să reprezinte căutarea onestă a adevărului - Nu trebuie acceptate nici un fel de stimulente pentru publicarea unui articol - Jurnaliștii nu au voie să le permită celor ce se ocupă cu publicitatea să influențeze, direct sau indirect, conținutul redacțional al ziarului - Articolele nu trebuie trimise spre aprobare sau verificare nimănui din afara ziarului - Întotdeauna citați cu acuratețe - Nu vă folosiți de poziția dv. pentru a obține avantaje - Nu faceți promisiuni de suprimare a un or articole pentru prieteni sau în schimbul unor favoruri - Nu păcăliți oamenii să vă dea informații - Nu inventați și nu „îmbunătățiți” informația - Niciodată nu vă deconspirați sursele - Întotdeauna corectați-vă greșelile - Nu aveți voie să beneficiați de pe urma articolelor pe care le scrieți 
Zone gri

„Nu accepta niciodată un bilet gratuit de la un director de teatru, o excursie gratuită de la camera de comerț sau o favoare de la un politician.” Ernest Hemingway

137 9.Scriitura de presă

„Cea mai importantă unealtă a unui jurnalist este un dispozitiv anti-șoc de detectat rahat” Ernest Hemingway
Planificarea
Claritatea / Aveți grijă ca lucrurile să fie clare, înainte de a fi așternut primul cuvînt pe hîrtie - Aveți grijă să includeți fiecare etapă într-o narațiune, fiecare eveniment dintr-o secvență și fiecare treaptă într-un raționament - Nu porniți de la ideea că cititorii ar cunoaște deja subiectul sau că l-ar cunoaște în amănunt - Explicați jargonul - Asigurați-vă că propozițiile pe care le scrieți sînt cît se poate de clare - Evitați să impresionați prin scriitură și limbaj complicat - Un ultim element care ține de claritate: simplitatea
Limbajul proaspăt / Priviți fiecare subiect ca pe un lucru nou, particular - Feriți-vă  de orice clișee - feriți-vă de automatisme - Aveți mare grijă cînd folosiți jocurile de cuvinte - Străduiți-vă să găsiți noi comparații, metafore și formulări - Atenție la cuvintele și frazele la modă
Onestitatea / Scrieți numai ce știți că este corect - Toate articolele trebuie să fie rezultatul unui efort conștient de a fi echilibrat și de a reflecta adevărul atît prin detalii, cît și prin linia generală a materialului - Nu hiperbolizați - Feriți-vă să folosiți un limbaj de titlu simplist, în alb și negru, fără nuanțe intermediare - Nu încercați să deduceți motive
Precizia / Niciodată nu abstractizați, ci particularizați - Folosiți valori cunoscute și nu necunoscute - Nu folosiți adjective vagi - Evitați eufemismele - Sex
Armonizarea / Articolele de acțiune ș mișcare trebuie scrise în ritm real - Dacă evenimentele redate în articol sînt întunecate și îngrozitoare, rezistați tentației de a face exces de cuvinte - Dacă scrieți despre lucruri care implică emoții puternice, e mai bine să sublicitați, decât să supralicitați - Atenție la umor 
Eficiența / Dați fiecărei fraze și propoziții sens - Evitați construcțiile de prisos - Scrieți fără să vă uitați pe notițe - Vînați și îndepărtați fără milă orice remarci prostești sau care se referă la lucruri evidente - Folosiți diateza activă, nu pe cea pasivă - Folosiți citatele cu economie - Cînd scurtați un citat, trebuie ca acest lucru să fie vizibil pentru cititori - Folosiți buline și liste pentru a reliefa anumite aspecte într-un articol - Evitați expresiile fără sens - Evitați tautologiile - Nu folosiți citate pentru a reafirma lucruri pe care le-ați spus deja în text - Obișnuiți-vă cu acele cuvinte care pot fi folosite în locul expresiilor lungi
Reviziuirea
Satisfacțiile scrierii

„Va trebui să scrii, să lași la o parte sau să arzi o grămadă de material înaintate de a te simți în elementul tău în acest mediu. Poate ar fi bine să începi chiar acum munca. Pentru că eu cred că, în cele din urmă, cantitatea va ține loc de calitate.” Ray Bradbury

165 10.Intro-urile

„Întotdeauna apucă cititorul de gît în primul paragraf, afundă-ți degetele în beregata lui în cel de-al doilea și țintuiește-l de perete pînă la ultimul rînd.” Paul O Neil, scriitor american
Reguli generale / Intro trebuie să capteze interesul cititorilor și să dea tonul articolului pe care îl precede - Intro trebuie să fie direct, ordonat și clar - Intro trebuie să fie autonom - Niciodată nu începeți un articol cu o propoziție subordonată - Niciodată nu începeți un articol cu cifre - Niciodată nu începeți un articol cu numele organismelor oficiale - Numai rareori începeți cu citate - Nu fiți obsedați de mărimea intro-urilor
Abordarea tip hard news
Alte abordări / Narativ - Anecdota - Picătura întîrziată - Intro tip glonț - Intro rezumat - Intro declarație - Intro șoc - Intro punere în scenă - Intro interogativ Intro umoristic- Intro filozofic - Intro istoric - Intro-urile false - Scrieți întotdeauna intro la început? 

„Scriitorii proști sînt cei care, atunci cînd scriu, se referă la un context obscur, pe care cititorul nu are cum să-l cunoacă.” Albert Camus

179 11.Construcția și descrierea

„Orice lucru scris spre satisfacția autorului este fără valoare.” Blaise Pascal

Reguli de construcție / Lucrați fiecare aspect al subiectului pe rînd - faceți legăturile între blocuri cît mai natural cu putință - În cazul articolelor lungi, faceți chiar din intro unul din blocuri - Atenție la fundături - Dacă evenimentele despre care scrieți au o structură cronologică, folosiți-o - Aveți grijă ca dezmințirile sau negările să urmeze acuzațiilor, cît mai curînd posibil - Niciodată nu vă temeți să explicați lucrurile - Nu dați informații de context în blocuri mari de text, greu de digerat - Feriți-vă de construcția consecutivă -  Utilizați citate pentru a schimba ritmul într-o secțiune lungă de citat indirect - Declarațiile scrise în citat indirect din intro trebuie să fie sprjinite prin citate în paragrafele ulterioare     - La articolele de urmărire, nu uitați să recapitulați
Analiza structurii articolului
Finalurile
Atribuirea / Unde atribuirea nu este necesară - Dați sursele pentru orice informație care este sau poate deveni controversată - Nu folosiți niciodată atribuirea pasivă - Să fie clar cum a fost obținută informația - Fiți cît mai expliciți cu putință - Surse anonime - Alcătuiți o scală de gradare a surselor anonime - Locul în articol unde trebuie să se facă atribuirea - Începerea unui articol cu sursa
Descrierea / Ceea ce vă este dumneavoastră familiar poate să nu fie și pentru cititori - Evitați pasajele descriptive lungi - Dați viață oamenilor pe care îi aduceți în atenția cititorilor - Fiți exacți - Atenție la comparații - Formați-vă ochiul pentru a surprinde detaliul - Folosiți referințe familiare 

„Coșul de hîrtii este totuși cel mai bun prieten al scriitorului.” Isaac Singer

194 12.Comentariul, între intenție și orice altceva

„Un articol nu poate fi corect dacă reporterii își marchează parti pris-urile și sentimentele prin expresii peiorative subtile ca „fără valoare”, „în ciuda faptului”,„să admitem” și „important”.” Ben Bradlee
Comentariul în articolele de informare / Atribuirea declarațiilor - Politica - 
Marele Eu
Corectitudine politică
Analiza
Articolele de fond sau editorialele
Comentatorii / Recenzii 

„Dintre toate închipuirile care s-au născut din ceața confuziei umane de la marele război încoace, ce a mai futilă și în același timp cea mai mai pretențioasă este aceea a profundului analist sau comentator cu reacție imediată, care știe toate răspunsurile pe loc și poate rezolva marile probleme, cu finalitate absolută, trei sau chiar șase zile pe săptămînă.” Westbrook Pegler 

207 13.Editarea știrilor

„Un ziar fără crime și jafuri, violuri și incest, bestialitate și sodomie, sacrilegiu, scrisori incendiare și falsuri, execuții și dueluri, se spune că este lipsit de știri.” Anonim, 1783
Rolul editorului de știri / Agenda subiectelor de știri - Ideile - Citiți ziare și reviste - Faceți și refaceți lista subiectelor - Gîndiți-vă tot timpul la cititor - Asigurați-vă că există variație - Faceți în așa fel încît să aveți suficient timp de gîndire - Găsiți reporterul potrivit pentru subiectul potrivit - Instruiți reporterii - Informați-vă despre activitatea lor - Rescrieți articolele dacă este necesar - Trebuie să cunoașteți diferitele modalități de a povesti un subiect - 
Dezastre
Campaniile / Trebuie să explicați cititorilor, în termenii cei mai clari, ce anume faceți - Asigurați-vă că aveți în fiecare număr un articol legat de campanie - Publicați cît mai puține materiale de opinie - Solicitați sprijin - Fiți încrezători în reușita campaniei
Articolele de la colaboratori
Eratele

225 14.Conducerea redacției

„Din experiența mea, un ziar nu e o democrație bine ordonată.” Sir Gordon Downey, 1990
Bunele practici în conducere / Îndepărtați barierele dintre dv. și echipă - Asigurați-vă că sînteți considerați imparțiali - Discutați în fiercare zi cu toți cei care lucrează pentru dv. - Încurajați ideile novatoare - Informați membrii redacției cu privire la ceea ce faceți - Stabiliți reguli și vegheați ca oamenii să le respecte - Dacă trebuie să dați afară pe cineva, faceți-o rapid și direct - Dați veștile proaste în mod direct - Niciodată nu dați vina pe lucruri care v-au scăpat de sub control” - Recunoașteți-vă greșelile - Nu cereți niciodată oamenilor din subordine să lucreze mai mult decît dv. - Nu vă ieșiți niciodată din fire - Lăudați în public, criticați în particular - Trimiteți mesaje de apreciere - Asigurați-vă că echipa înțelege modul în care se iau deciziile - Păstrați secretele - Asigurați-vă că membrii echipei se distrează

„Este o latură a misiunii sale sociale ca fiecare mare ziar să fie un refugiu și un cămin pentru cît mai mulți salariați excentrici.” Lord Thomson, proprietarul ziarelor The Timnes și Sunday Times din Londra 1961-1981

234 15.Tehnologia și viitorul jurnalismului

„Anunțurile de mică publicitate și cotațiile de bursă sînt fundamentul presei. Dacă se va găsi o sursă alternativă de acces facil la o asemenea diversitate de informații zilnice, presa va cădea.” Marshall McLuhan
Cererea și oferta
Procesul de adaptare a ziarelor / Pe hîrtie - Pe ecran
Ziarele trebuie să-și valorifice avantajele specifice

„Se spune că o mașină poate acoperi munca a 50 de oameni obișnuiți. Cu toate acestea, nici o mașină nu poate acoperi munca unui om neobișnuit.” Tehyi Hsieh, 1948

247 Note

249 Bibliografie selectivă / Colecții de jurnalism - Memorii scrise de de reporteri - Lucrările critice - Cărțile de tip „how to”)

251 Index

coperta 4: Jurnalismul de calitate nu se referă doar la cîteva obiective universale: el trebuie să implice și dobîndirea unor abilități care pot autoriza jurnaliștii să opereze într-o industrie în care proprietatea, tehnologia și informația sînt într-o continuă schimbare. Acesta este un manual util, care contestă vechile atitudini, proceduri și tehnici ale jurnalismului acolo unde ele sînt considerate cinice și confuze.
Randall ne arată că există o cale, adesea mai multe căi, de a produce jurnalism onest și profund și de a restabili încrederea într-o practică asaltată din exterior de dușmanii liberei exprimări și din interior de trădătorii celor mai înalte standarde jurnalistice: statul sau ambițiile uzurpatoare ale magnaților presei din Est sau Vest.
„Mă încîntă caracterul practic, credința fermă într-un jurnalism onest și angajamentul pentru calitate... Stilul fluent al lui Randall și paleta superbă de exemple transformă această carte în însăși plăcerea lecturii. Cel ce visează să devină jurnalist ar trebui să o parcurgă o dată, de două ori, de cîte ori va simți nevoia.” (Val Williams, Departamentul de presă, The Thomson Foundation)
Randall, de origine britanică, este jurnalist și consultant de presă. Inițial redactor-șef adjunct la Observer (Londra), unde paginile sale de știri au fost premiate de două ori, a edita articole și a susținut conferințe la diferite redacții de ziar din Marea Britanie, Africa și estul Europei. În prezent este Director General la Independent Press din Moscova.

Descentralizarea (FREGE 1986)

Xavier Frege, Descentralizarea, trad. L. Șabac și A. Petrescu (Paris 1986), Humanitas / Economie - Repere - 1, București, 1991, 159 p.

7 Introducere

13 I. Franța centralizată
1. Tablou generalizat al centralizării
2. Măsoară de zece ori și taie o dată
3. Cum este la ceilalți?

43 II. Argumente în favoarea descentralizării
1. În întâmpinarea transformărilor economice și sociale
2. Metafora „dezvoltării locale”
3. Prevenirea dezechilibrelor

77 III. Domeniile de activitate ale descentralizării
1. Agenda unei reforme
2. Drepturile și libertățile unităților teritoriale locale
3. O nouă repartiție a competențelor
4. Planificare regională și intervenționism economic
5. Noi finanțe publice locale?
6. Punerea în aplicare a noilor statute

126 IV. Aspectele prospective ale descentralizării
1. Probleme complexe
2. O nouă recunoaștere a statului
3. Contractualizarea crizei?
4. Autonomia reprezentanților aleși sau autonomia cetățenilor?

153 Anexe
1. Tehnopoli, parcuri științifice și zone pentru inovații și realizări științifice și tehnice (Zirst)
2. Concurența dintre teritorii și unități teritoriale, ținuturi și zone de locuri de muncă
3. Marile orașe în procesul descentralizării

158 Bibliografie
1. Lucrări generale
2. Lucrări speciale
3. Marile raporturi ale administrației

coperta IV

Ce modificări din societate justifică descentralizarea? Este ea inevitabilă? Care este noua repartiție între a competențelor între localități, departamente, regiuni și stat? Există între ele un transfer de mijloace? Oare descentralizarea trece asupra colectivităților locale răspunderea crizei?

Xavier Frege este profesor de științe economice, specialist în finanțe publice. În prezent lucrează la problematica descentralizării în cadrul administrației franceze.

Epoca Renașterii (sec. XIV-XVI) (ENGELS 1820-1895)

 (...)

Oamenii de seamă ai Renașterii au fost mari, fiindcă au luat contact cu realitatea pe mai multe căi. „Pe atunci, zice Engels, aproape nu exista om de seamă care să nu fi făcut călătorii îndepărtate, să nu fi vorbit patru-cinci limbi, să nu fi strălucit în cîteva domenii de creație. Leonardo da Vinci n-a fost numai un mare pictor, ci și un mare matematician, mecanic și inginer. (...) Albrecht Durer a fost pictor, gravor, sculptor, arhirtect și în afară de aceasta a inventat un sistem de fortificații. (...) Dar fapt deosebit de caracteristic pentru oamenii acestor timpuri este că aproape toți trăiesc în mijlocul frămîntărilor timpului lor, iau parte activă la lupta politică, iau atitudine și luptă într-o tabără sau alta, unii cu pana și cuvîntul, alții cu sabia, iar alții și cu una și cu alta. De aici acea plenitudine și tărie de caracater care face din ei oameni întregi”. (1). „De aici”, zice Engels, adică din bogata și multilaterala activitae, nu atît între cărți, ci în mijlocul realității, care le-a îmbogățit în mare măsură sufletul.

1. K. Marx & F. Engels, Despre artă și literatură, EPL, București, p. 216-217.

(...)