Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
luni, 11 noiembrie 2013
marți, 15 octombrie 2013
sâmbătă, 20 martie 1971
„Istoria Franței” (MADAULE 1943)
Jacques Madaule, Istoria Franței, vol. I, trad. E. Rusu, Ed. Politică, București, 1973, 384 p.
5 Prefață - Gh. Ciocan
33 I.Cadru geografic
39 II:Primii locuitori
50. III.Imperiul roman
61 IV.Galia creștină
67 V.Năvălirile
73 VI.Francia
85 VII.Imperiul de Apus
96 VIII.Fărâmițarea feudală
111 I.Secolul XI
122 II.Secolul XII
132 III.Filip August
144 IV.Ludovic cel Sfânt
156 V.Filip cel Frumos și fiii lui
171 I.Prima fază a războiului (1337-1360)
184 II.Carol V (1364-1380)
190 III.Nenorocirile lui Carol VI (1380-1422)
207 IV.Ioana d Arc
219 V.Domnia lui Carol VII
235 I.Ludovic XI și familia Beaujeu (1461-1492)
253 II.Războaiele din Italia și Renașterea (1494-1517)
271 III.Francisc I împotriva lui Carol Quintul
289 IV.Henric II. Spania și Reforma (1547-1559)
305 I.Ultimii Valois și războaiele religioase (1559-1589)
324 II.Henric IV (1589-1610)
342 III.Richelieu
368 IV.Mazarin și Fronda
miercuri, 17 martie 1971
Memoriul episcopilor ardeleni I. Bob și G. Adamovici din 1792
(254) (...) S-a refuzat categoric recunoașterea românilor ca a patra națiune în stat și recunoașterea bisericii ortodoxe egală cu celelalte confesiuni.
Fiind acum pe tron Leopold al 2 lea, cei doi episcopi români - Ioan Bob și Gherasim Adamovici - obținând aprobarea să se ducă la Viena pentru a i se prezenta, au luat cu ei și un alt memoriu, întărit de toți protopopii celor două biserici. Leopold al 2 lea având o domnie scurtă de numai doi ani (a murit la 1 Martie 1792), delegația episcopilor s-a prezentat noului împărat, Francisc al 2 lea, la 30 Martie 1792. Memoriul prezentat de astă dată nu era identic cu Supplex Libellus Valachorum. În el se răspundea observațiilor Dietei și era mai precis. Se cerea ca țăranii români să fie recunoscuți ca făcând parte din „staturile ardelene”, ceea ce în celălalt memoriu nu era destul de explicit. Se cerea din nou recunoașterea poporului român ca a patra națiune în stat. O altă precizare de referea la adunarea națională și anume se cerea ca, după cum sârbii aveau sinodul lor, tot așa și românii să aibă dreptul la un sinod, care, la nevoie, pentru a-și putea ține ședințele, să fie apărat de o trupă militară imperială contra celora care ar încerca să-l împiedice. În acel moment noul împărat era ocupat cu războiul împotriva Franței, aflată în plină revoluție. Urmând aceiași cale ca și celălalt memoriu, Dieta transilvană l-a respins, iar episcopii au primit observația că n-au dreptul să se prezinte ca deputați ai națiunii române și nici să aducă statelor transilvane acuzații în cererile lor. În Iulie 1792, cei doi episcopi au răspuns într-o scrisoare plină de demnitate, afirmând că misiunea lor era de a reprezenta poporul român. În ceea ce privește unele expresii grele față de statele din Transilvania, sunt dispuși să le retragă „din respect față de suveran”, dar ele corespund atitudinii acestor state față de clerul și națiunea română.
miercuri, 10 februarie 1971
„Roma familiei Borgia” (APOLLINAIRE 1919)
Guillaume Apollinaire, Roma familiei Borgia, trad. R. Ștefănescu (rig. fr. 1919) Mariana, Craiova, 1990, 134 p.
1 Papa Alexandru VI între amantă și cei doi copii ai săi Cezar și Lucreția - Logodnica lui Isus Hristos - Orgiile cardinalilor - Otravă și incest - Drojdia Romei aparținînd familiei Borgia
5 Prefață
Manuscrisul volumului „Roma familiei Borgia”, care face parte din Istoria romanescă, ne-a fost încredințat de văduva unui ilustru istoric în scopul publicării lui, numele autorului urmînd să rămînă însă tăinuit. Unei munci foarte atrăgătoare, ultime părți - aceea a morții papei - urmîndu-i o versiune abandonată de Istorie, noi i-am adăugat un anumit număr de documente ce sporesc intersul istoric al unei cărți nicidecum îndreptate contra religiei sau preoților săi, ea relatînd doar niște moravuri foarte deosebite unele de altele. (G. A.)
7 Prolog
Rolul social al otrăvii în Italia la sfîrțitul secolului XV - Cezar Borgia: „Principele” de Machiavelli - Renașterea și umaniștii - Slăbirea sentimentului religios - Braccio și călugării - Depravarea moravurilor - Puținul preț al vieții omenești
11 I.
Roma familiei Borgia - Noaptea în palatul Santa Maria in Portici - C. Borgia vine să-și vadă mama, la Vannozza - Intrarea francezilor în Roma - Cezar și ducele de Gandia, fratele său - Papa Alexandru VI între amantă și cei doi fii ai săi - Politica și dușmăniile de familie - Exigențele lui Carol VIII; regele Franței - Deosebirile de caracter între Cezar și Francisc
21 II.
Primirea regelui Franței - Jefuirea palatului amantei papei de către francezi - Cezar Borgia - Cezar Borgia ordonă masacrarea jefuitorilor - Regele Franței îl ia pe sultanul Geme care moare curînd otrăvit de familia Borgia - Întoarcerea la Roma a lui Cezar Borgia luat ca ostatic de regele Franței - Festa jucată de Cezar francezilor - Alexandru VI poruncește asasinarea lui Sforza, soțul Lucreției - Cezar intră la sora lui pentru a executa sentința papală contra soțului ei - Incestul - Fuga lui Sforza - Călăreții lui Cezar urmăresc pe soțul Lucreției - Patronul de tripou din Santa-Maria, codoșul papei - Julie Farnese - Un călăreț mascat denunță poporului incesturile și orgiile familiei Borgiei - Furia poporului - Falsul din lemn - Binecuvîntarea - Capul tăiat
35 III.
Sărbătoarea viilor de la San Pietro in Vineoli - Cardinali și curtezane - Stropirea cu sulf a viilor: metodă veche - Urcioarele galante - Cezar Borgia în laboratorul său - Tăvile de aramă - Sărurile din urină - Arsenicul, mană cerească - Cantarella: otrava familei Borgiei - Antidotul - Moștenirea de la călugărul spaniol - Portretul lui Cezar Borgia - Rivalitatea dintre cei doi frați - Dona Sanzia - Dragostea incestuoasă dintre Cezar și Lucreția - În loc de șiruri de melci în viile de la San Pietro se află șiruri de călugări - Orgia cardinalilor - Jocul „cine găsește, ia” - Cardinali și madone în obscuritate - Julie Farnese și Cezar Borgia - Dragostea Juliei Farnese pentru Francisc, duce de Gandia - Mănăstirea din San-Sixto
47 IV.
Ucigașii plătiți ai lui Cezar se îndoiesc că l-ar fi omorît pe Sforza, care le scapă - Lamentabila moarte a unui călugăr - Pămătuful familiei Borgia - Cezar urmărește pe Sforza - Calul lui Gianino îl învinge pe al lui Cezar - Grajdurile familiei Borgia - Beția lui Cezar Borgia - Asasinarea lui Francisc Borgia, duce de Gandia, purtătorul al steagului de luptă al papei - Stupoare la Roma și în familia Borgia - Lucreția Borgia la mănăstire - Ea denunță crimele familiei sale - Pericolul mărturisirilor familiei Borgia - Înapoierea Lucreției Borgia la Vatican - Ea îl acuză pe Cezar de fratricid - Scrisoarea lui Jean Sforza către Ludovic le More - Familia Borgia pune la îndoială propria otravă - Pîntecele unei catîrce vii, antidotul otrăvii familiei Borgia.
57 V.
Dragostea conjugală a Lucreției pentru Jean Sforza - Visul de măreție al familiei Borgia pentru Lucreția - Unitatea italiană, visul familiei Borgia - Lucreția Borgia și corespondența Vaticanului - Bătrîna metresă pontificală izgonită din cartierul Regola - Soțul Madonnei Vannozza devine căpitan la Torre di Nona - Lucreția trece la Roma drept amanta tatălui său - Gasparo, logodnicul șantajist - Femeile și beletristica la sfîrșitul celui de al XV lea secol italian - Introducerea literaturii „fin in bordello” - Originea cuvîntului „curtezană” - Epitaful Frumoase Imperia - Luxul curtezanelor - Curtezanele înrudite și petrarchiste - Femeia bărbătoasă - Tinerele femei cochet și spirituale din secolul XV - Decameroanele la Lucreția Borgia
65 VI.
Serbarea nocturnă de la palatul Santa Maria - Paharnicul cu urechile astupate cu ceară - Pajiști - Dezmierdările fermecătoare - Comedia mitologică - Fardul denunțător - Țapii cornuți - Don Eliseo Pignatelli - Răzbunarea Lucreției - Pajii-otravă ai ducelui de Ferrare - Răul francez
71 VII.
Sincopele lui Alexandru VI - Taurul familiei Borgia - Gropăreasa - Ciudat aîmbinare dintre dragostea filială și cea paternă - L. Borgia cere să plece - Ea vrea ostatici: pe mama sa Vannozza pe Julie, concubina papei.
77 VIII.
Giacomo, pescarul de pe Tibru - Închisoarea de la Torre di Nona - Temnicerul papei, soțul fostei sale amante - Otrava familiei Borgia, la cantarella, își face efectul abia după cîteva zile - Prizonierul misterios - Încăierările - Papa și pescarul - O sută de cadavre aruncate în Tibru doar într-o singură noapte - Cum a fost comis asasinatul ducelui de Gandia - Adormitul trezit - Fratricidul - Lupta țintuită în masă - „Buggiale” - Cardinalii Ascanio Forza, Monreale și Michele - Papa se spovedește - Anafura din cutia de aur - Papa se reconciliază cu fiul său - Scrisoarea sultanului Baiazid către papă, cerîndu-i moartea sultanului Geme, fratele său - Distih satiric despre simonia papală
93 IX.
Familia, în Italia, la sfîrșitul secolului XV - Soția căpitanului Morino Pisani - Disprețul curtezanilor față de amanți - Șireteniile bărbaților - C. Borgia se răzbună pe amanta cardinalului Ascanio - Fecundarea artificială - Rugul călugărilor și groapa cu șerpi - Dulapul cu șobolani unde sînt închiși doi amanți
99 X.
Drodia Romei - Familia Borgia - Piazza Ritonda - Campo di Fiore - Cartierul evreiesc - Taverna „La Scroafa” - Prostituata moralizatoare - Teama de răul francez - Fecioara sub trăsăturile Juliei Farnese - Sfaturile lui La Vespa către fiica sa , viitoare curtezană - Clientela căpitanului Torre Savella - Seratele desfrînatelor de la Ponte Sisto - „Stregas” sau vrăjitoarele - Chiiromanția - Mîna chiromantei - Prevestirea - Virginitățile nepieritoare
111 XI.
Madonna Adriana Orsini, codoașa Vaticanului - Scrisoarea lui Boccacio, episcop de Modena, - către ducele Hercule de Ferrare - Desfrînarea moravurilor mănăstirești - Întîlnirea îndrăgostiților în biserici - Țîrcvonicul, mesager al dragostei - Petrecerea de la castelul din Ostie -Cortegiul L. Borgia - Jocul lumînărilor - Colierul J. Farnese - Prințesele papale
115 XII.
Puterea lui Cezar - Tariful indulgențelor și tariful curtezanelor - Otrăvirea arhiepiscopului Floride - Cezar demisionează din funcțiile ecleziastice
119 XIII.
C. Borgia în Franța - Fastul ducelui de Valentinois - Lucreția, guvernatoarea permanentă a orașului Spolete - Catherine Sforza, învinsă, străbate Roma împovărată cu lanțuri de aur - Otrăvirea nepotului lui C. Borgia - Tragic aiubire dintree Cezar și soția lui don Carviglion - Valentinois oferă mamei cardinalului Orsini inima fiului său între două mii de ducați - Porumbița din perle - Strălucitoare prostituate - Sugrumarea lui Alfonso D Aragon, noul soț al Lucreției - Decapitarea unchiului lui Alfonso - Răpirea fiicei Elisabetei de Gonzague din Urbin
127 XIV.
Pustiirea unei mănăstiri - Scrisoarea tipărită adresată lui Silvius Savello despre simoniile și abuzurile papale - Taurii și vacile - Curtezana și cei cinci soldați - Cîinii Vaticanului - Iapa și armăsarii
131 XV.
Sărbătoarea Sfîntului Petru - Consistoriul - Papa cinează a cardinalul Adriano Corneto - Uitarea cutiei de aur - „Contarella” acționează uneori neîntîrziat - Papa moare - C. Borgia scapă de otravă - Uluitoarea putrefacție a appei Alexandru VI - Sfîrșitul carierei lui C. Borgia - Civitas meretrix