ICSAP Constanța în 1983 („Tomis” 1983)

Conform secretarului de partid al ICSAP Constanța, Ilie Joian, și președintei comitetului de sindicat, Niculina Siserman, pe primele două locuri în întrecerea socialistă din trimestrul I al anului 1983 s-au situat cofetăria „Tomis” (șef Alexandrina Vătămanu) și restaurantul „Marinarul” (șef C. Garabeteanu).
Potrivit directorului adjunct al întreprinderii, ing. Virginia Popovici, în trimestrul I al anului 1983 au urmat cursuri de perfecționare 270 de lucrători gestionari, șefi de unități, bucătari gestionari și casieri linie de autoservire. Prima etapă a cursurilor a fost una legislativă și moral-politică, iar cea de a doua practică. În luna mai urma să aibă loc o testare legislativă a 1300 de angajați, o atenție specială fiind acordată zilierilor și nou angajaților.
Renovarea localurilor ICSAP pentru sezonul 1983 a început în noiembrie 1982, conform lui Nicolae Florescu, director adjunct al ICSAP Constanța. Au fost modernizate 36 restaurante, braserii, berării, bufete, terase, 27 cofetării și patiserii, 5 unități Gospodina, 36 de chioșcuri și 13 laboratoare. Printre aceste unități s-au numărat restaurantele „Tic-Tac”, „Pescarul”, „Cina”, „Năvodari”, „Delfinul”, „Egreta”, „Intim”, „Privighetoarea”, „Gară”, berăriile „Central” și „Pelican”, zahanaua „Midia”.
Oferta de produse era în responsabilitatea Luminiței Șerban, șefa compartimentului producție. Astfel, restaurantele „Tic-Tac”, „Pescăruș” și „Zorile” pregăteau preparate și semipreparate tip „Gospodina” atît pentru clienții proprii, cît și pentru magazinele alimentare. Alte unități tip „Gospodina” - „Tic-Tac”, „Dacia”, „La minut”, „Popular” și cea de la parterului M16 de pe str. Ștefan cel Mare pregătesc 20 de preparate, inclusiv pentru comenzi la domiciliu. Deasemenea, „Zorile”, „Delfinul” și „Doi cocoși” tindeau să se profileze pe preparate din pește și pentru bufete de întreprinderi, iar alte șase unități erau destinate a deveni și săli de expoziții pentru produse culinare.

SURSA
Publicitate, „Tomis”, Constanța, mai 1983.

„Sub pavilion modernist” („TOMIS” 1999)

 ?, Sub pavilion modernist, „Tomis”, Constanța, 1999

Patria, poporul și Io a lui Augustin Ioan, apărută la nu se știe ce editură într-un număr de doar 100 de exemplare și doar „pentru anume ochi”, e o carte care șochează chiar prin titlul ei, cu bătaie mai mult decât parodică la poezia eticismului propagandistic de până la Revoluție. Incisivă și ironică, ca aproape întreaga lirică a optzeciștilor munteni, placheta acestui autor de sorginte dobrogeană este, în primul rând, o tentativă curajoasă de a privi realitatea cu absolut alți ochi decât cei care au făcut în timp corp comun cu lentilele de contact ale sfruntatei propagande de partid. Universul ideologizat până la paroxism în regimul totalitar de jalnică pomenire apare acum totalmente denudat: „Patria e netedă / Câte un milițian ici / și colo lubrefiază / i /story / a”. Semn al universului concentraționar, „milițianul calcă nisip și scaieți și apă friabilă. Canalul îi asudă în spate la finele planului / cincinal. Dușmanii poporului râmă după jir / calcarele lui Papa Dobrotici” (La canal). Scriitura de gradul zero face și mai tăioase frazele „Militarul se multiplică prin înmugurire”, pentru că au fost date la polizorul istoriei celei mai amare. Alături de milițian, securist și delator, apare pater patriae, geniu apocaliptic al răului: „Coruri ceruri înflăcărau / șapte și arca deflora pustiul. El călca magistrala albastră / și ținea cuvântări” (Magistrala albastră).

Se știe că unul din trouvaille-urile postmoderniștilor sub ala căror pavilion navighează liric A. I. e contopirea textului cu existența cotidiană. Infuzia de realitate în care se îmbăiază discursul cu tentă epică din Patria, poporul și Io e uneori declarat ca un adevărat credo artistico-civic: „Deschid fereastra și mă uit la realitate” (p. 16). Realitatea vizualizată de poet are consistență geografică și istorică precisă - Dobrogea unor obiecte megalomanice cum ar fi Canalul ori Combinatul chimic Midia Năvodari. Industrializarea forțată are efecte mai mult decât alienante asupra individului. Balada Kali-Yuga ne arată ceea ce urma să devină oamenii epocii de aur. Decorul în care evoluează acești roboți e unul prin excelență (neo)expresionist: tencuiala are lepră, apa nevâslită asuda sare în subsol, iubita are sâni de fier, căsătoria e redusă la electromagnetism etc. Autobiografia de ficționar a devenit pentru poet atât de fragedă încât va simți nevoia acută s-o recupereze în text pe cea reală. În această ordine de idei, ciclul DOROBANȚU se eșalonează ca o suită de minireportaje în care șăgălnicia maschează cel mai adesea tragismul existențial conștientizat ca atare de poetul care-și recuperează filtrând critic evenimente care transformau corpul în mecanism.

Revolta se intensifica odată cu adolescența pe care poetul o recuperează în ultimul ciclu al plachetei. Crizele de pubertate par să le anuleze pe cele ale identității de sine și lasă să se întrevadă o ieșire din minciuna socială: „Acum încep a semăna / cu harta patriei trasă pe față, / scalp străin. Vale și deal / riduri și mări / de sudoare, de sare, de sebum”. Spiritul lui Geo Dumitrescu tânăr pare a se insinua în versurile interesantului postmodernist care este Augustin Ioan.

„1896 Centenarul Portului Constanța 1986” („TOMIS” 1996)

 1896 Centenarul Portului Constanța 1986

Administrația Portului Constanța - Evoluții

Organizată ca regie autonomă, Administrația Portului Constanța administrează infrastructura și o parte a suprastructurii din porturile Constanța, Midia și Mangalia.

În această calitate, Administrația Portului asigură:

- concepția și aplicarea strategiilor și politicilor de dezvoltare ale porturilor menționate;

- întreținerea lucrărilor hidrotehnice, sistemului de semnalizare și sistemului rutier în interiorul portului;

- furnizarea unor utilități precum energia electrică, energia termică, apa, telecomunicații;

- servicii de depoluare, canalizare etc.

Una din cele mai importante sarcini ale APC este de a concep și aplica strategii și politici de dezvoltare a celor trei porturi, dintre care portul Constanța are o importanță deosebită pentru România și zona Mării Negre.

Bazat pe Planul Strategic elaborat de firma olandeză Frederic R. Harris în colaborare cu Coopers and Lybrand și Portul Rotterdam. Portul Constanța și-a stabilit ca țintă strategică să devină un port principal pentru zona Mării Negre și o placă turnantă pentru rutele comerciale care leagă Europa cu Orientul Mijlociu, Orientul Îndepărtat și nordul Africii, precum și pentru cele care leagă țările fostei URSS cu Europa Centrală și de Est.

În acest scop Portul Constanța trebuie să atingă următoarele obiective:

- să fie port principal pentru tranzitul de mărfuri având originea în țările riverane Mării Negre și în țările din nordul Africii, Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat și cu destinație piețele Europei Centrale și de Est;

- să fie un punct de joncțiune pentru fluxurile de mărfuri venind din fosta URSS spre Europa și invers;

- să fie port principal pentru „short sea shipments” (cabotaj între țările riverane Mării Negre și Dunării)

- să fie un centru de distribuție în care navele maritime încarcă și descarcă mărfuri având destinație piețele înconjurătoare.

Argumentele care sprijină potențialul Portul Constanța de a deveni port principal pentru zona Mării Negre și o placă turnantă pentru comerțul sud-est european sunt:

- așezarea portului la un capăt al coridorului Rhein-Main-Dunăre, ceea ce permite accesul la o rută de transport mai scurtă și mai ieftină spre centrul Europei, comparat cu ruta ce utilizează porturile din nordul Europei;

- Canalul Dunăre Marea Neagră debușează portului de sud permițând transbord direct al mărfurilor din nave maritime în vederea transportului prin coridorului Dunării;

-portul are bune legături cu toate modurile de transport, respectiv rutier, feroviar și fluvial oferind perspective bune pentru dezvoltarea transporturilor multimodale; 

- bazinele portuare au suficientă adâncime pentru a primi cele mai mari nave care trec prin Canalul Suez;

- sunt disponibile facilități moderne de operare pentru toate sortimentele de mărfuri cu excepția gazelor lichefiate/și există suficiente spații de depozitare;

- există terminale specializate ca terminal de containere, terminal Ro-Ro și ferry-boat; 

- există o zonă liberă care oferă facilități financiare pentru atragerea investitorilor străini spre a dezvolta activități de procesare, depozitare și distribuire.

O serie de noi dezvoltări vor întări capacitatea portului Constanța pentru a deveni centru de distribuție.

Astfel un nou terminal de containere cu o capacitate finală de 800.000 de containere convenționale anual, este prevăzut a se construi pe Molul 24 în portul de Sud. Terminalul va fi dezvoltat în trei etape, dintre care prima etapă va pune în operare de 160.000 de containere convenționale anual. Proiectul acestui terminal figurează între proiectele prioritare în cadrul cooperării între România și Japonia, urmând a se dezvolta studiul pe baza căruia Guvernul Japoniei va acorda un împrumut pe termen lung dedicat acestui terminal.

Un alt proiect este cel al unui terminal de gaze lichefiate ce va fi amplasat în insula centrală și pentru care se lucrează la studiul de fezabilitate. Două companii americane și-au exprimat interesul de a înființa o societate mixtă cu companii românești pentru a realiza acest terminal.

Un sector promițător pentru portul Constanța este traficul de cereale, care constă în exporturi românești și tranzit din țările Europei Centrale. Actualele facilități pentru cereale au devenit insuficiente în ce privește adâncimea bazinului și capacitatea de depozitare. De aceea se are în vedere dezvoltarea unei noi facilități de depozitare și procesare a cerealelor pe Molul 3S. În urma studiului efectuat, Banca Mondială și-a exprimat interesul de a sprijini financiar dezvoltarea unor facilități pentru cereale de-a lungul Dunării și în porturile românești și bulgărești de la Marea Neagră.

Un proiect important pentru îmbunătățirea calității serviciilor este Proiectul de Informatizare a Portului Constanța Neptun.

Proiectul are în vedere conectarea etapizată a tuturor utilizatorilor portuari la sistemul computerizat portuar și legarea sa la rețelele internaționale de schimb electronic de date, cu deosebire la cele care deservesc, cu deosebire la cele care deservesc zona Mării Negre și a Mării Mediterane.

În sensul îmbunătățirii siguranței în Portul Constanța trebuie menționat și Proiectul privind lucrări de reabilitare a digurilor de Nord și de Sud cu sprijin financiar de la Banca Europeană de Investiții, care  acordat în acest timp și împrumutul de 35 milioane ECU pe o bază de 50/50 cu partea română.

În concluzie, APC are în vedere ca prin noile dezvoltări și îmbunătățirea serviciilor să satisfacă solicitările clienților portului și să servească legăturile comerciale din zona Mării Negre.

„Efigiile unui timp eroic” („TOMIS” 1989)

 D. Irimescu, Efigiile unui timp eroic, „Tomis”, Constanța, august 1989 (exemplu de limbă de lemn în propaganda comunistă și ceaușistă)

Douăzeci și patru cei patruzeci și cinci de ani care ne clădesc în fața timpului o istorie, vârsta libertății cucerite cu arma în mână în zilele eroicului august 1944, semnifică pentru noi, pentru România, pentru prezent și pentru viitor, Epoca Nicolae Ceaușescu, timpul marilor, inegalabilelor îndrăzniri și întemeieri deschis patriei și națiunii noastre de Congresul al IX lea al partidului, de înțelepciunea eminentului revoluționar și patriot, investit în istoricul iulie 1965, la Congresul al IX lea, în funcția supremă de secretar general al partidului. Sub imboldul gândirii sale temerare și novatoare, al inițiativelor sale inestimabile, s-au îndrăznit și s-au înfăptuit toate amplele și generoasele programe naționale de dezvoltare a societății moderne, a economiei moderne, a științei și culturii României socialiste moderne. Grație neobositei și rodnicei sale activități desfășurate în fruntea partidului și națiunii, România epocii ce-i poartă cu firească îndreptățire numele s-a afirmat, cu fiecare zi mai pregnant și mai strălucit, ca o țară a muncii libere, a unui popor liber, a marilor efervescențe creatoare, a întemeierilor și a înfăptuirilor de avangardă.    

Impresionante realizări dobândite de poporul român în noua și glorioasa epocă a cutezanțelor și înfăptuirilor revoluționare inaugurată de Congresul al IX lea, de gândirea și acțiunea genialului strateg și ctitor al întregii opere de edificare socialistă și comunistă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, au făcut din vechea Românie „eminamente agricolă” și tot atât de eminamente de înapoiată și aservită, un puternic stat industrial-agrar a cărui producție industrială a crescut în 1988 comparativ cu 1945 de 123 de ori. Numai pe parcursul ultimelor două decenii au fost construite și echipate 2000 de noi întreprinderi, amplasate atât în vechile centre tradiționale, cât și în tinerele platforme industriale ale noilor orașe apărute pe harta țării ca piloni trainici ai transpunerii în fapte a politicii partidului de dezvoltare armonioasă, echilibrată a întregului teritoriu național.     

Epoca Nicolae Ceaușescu e timpul fertil al înălțării pe harta patriei radical înnoite, întinerite, a marilor centrale termoelectrice de la Turceni și Rogojelu, de la Mintia, Ișalnița, București Sud sau Brăila, a puternicelor hidrocentrale de la Porțile de Fier II și Lotru, a salbelor de amenajări hidroenergetice de pe Olt, Someș, Siret, Argeș și Buzău, a marii și moderne cetăți siderurgice de la Călărași, a combinatelor chimice și petrochimice de la Pitești și Teleajen, de la Ișalnița și Turnu Măgurele. 

Embleme nepieritoare ale unei înțelepte și fertile mobilizări a tuturor forțelor și energiilor națiunii într-un vast efort constructiv, aceste mândre ctitorii industriale ale României contemporane se însoțesc în conștiința noastră cu numeroase alte realizări și înfăptuiri asemenea Transfăgărășeanului, a Metroului bucureștean, a veritabilei salbe de porturi și șantiere navale de-a lungul întregului curs românesc al Dunării, de la Sulina până la Orșova, a amplelor lucrări de amenajare complexă a Dâmboviței și Argeșului. Înfăptuirea în ultimele două decenii a unui vast programa de amenajări pentru irigații și lucrări de îmbunătățiri funciare ca părți importante ale procesului de edificare a obiectivelor noii revoluții agrare au deschis agriculturii noastre socialiste drumul mereu ascendent al marilor recolte și producții sigure și stabile.   

Impresionante sunt ctitoriile durate în anii de după Congresul al IX lea al partidului pe străvechiul pământ românesc al Dobrogei: marile magistrale de navigație ale canalelor Dunăre-Marea Neagră și Poarta Albă- Midia Năvodari, porturile maritime de la Constanța, Midia și Mangalia, șantierele navale Constanța și Mangalia, modernul combinat petrochimic de la Midia, insulele de oțel ale celei dintâi schele petroliere românești de pe platforma continentală a Mării Negre, marele complex al noilor porturi transdunărene, uriașul complex portuar maritimo-fluvial Constanța Sud, modernele reactoare și uzine ale primei centrale nuclearo-electrice românești de la Cernavodă...

Fiecare din numeroasele și fertilele vizite de lucru efectuate de-a lungul ultimelor două decenii și jumătate de secretarul general al partidului în județul Constanța a fost marcată de actul punerii pietrei fundamentale a unui nou edificiu al dezvoltării noastre social-economice.

Cu aceeași nețărmurită bucurie, cu aceeași aleasă stimă și-au întâmpinat oamenii muncii din municipiul și județul Constanța înalții oaspeți, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, în acele zile de vară și rodnicie aflate sub semnul apropiatei sărbători a libertății patriei. Noua vizită de lucru întreprinsă la sfârșitul lui iulie în unitățile industriale și agricole din județul nostru s-a constituit ca de fiecare dată într-un amplu și fructuos dialog între realizatorii marelui complex portuar Constanța Sud și ai navelor amiral, între textilistele de la Integrata de Lână Constanța și făurarii de la Albești și Cobadin ai celor mai mari recolte de grâu și orz  din istoria acestor oameni și ogoare cu strălucitul ctitor de țară și eră a biruinței. Vizita conducătorului stimat și iubit s-a încheiat apoteotic cu marea și impresionanta adunare populară din municipiul Constanța, în care zecile de mii de locuitori ai ținutului dintre Dunăre și mare au dat o puternică expresie sentimentelor prețuire și admirație, de nețărmurită dragoste și gratitudine față de genialul conducător al partidului și al națiunii, prin a cărui generoasă grijă față de împlinirea și înflorirea acestor planuri, față de prosperitatea materială și spirituală a locuitorilor săi s-au împlinit toate marile marile zidiri și înfăptuiri românești de la țărmul mării. Cu înaltă mândrie comunistă și patriotică au primit zecile de mii de participanți la marea adunare populară impresionantul tablou al realizărilor socialiste a județului lor și a țării întregi reliefat în chip strălucit în magistrala cuvântare rostită de secretarul general al partidului: „Pe cei care pun întrebarea ce realizări are socialismul, îi poftim să vină în Constanța, ca și în alte părți ale României. Aici, în Constanța, care - cu 40 de ani în urmă - era printre cele mai înapoiate zone ale țării, se vede ce poate realiza un popor cu oameni ai muncii care-și făuresc viitorul în mod liber și independent”. 

Mândri de toate aceste realizări dobândite sub conducerea partidului, a secretarului său general, conștienți de faptul că ele reprezintă doar începutul necesar și trainic al împlinirii destinului lor luminos și fericit în patria liberă și mereu mai puternic și mai prosperă, comuniștii, toți locuitorii Constanței, au dat glas unanimei și totalei lor adeziuni la Hotărârea Plenarei Comitetului Central al partidului din 27-28 iunie privind realegerea de către Congresul al XIV lea în înalta funcție de secretar general al partidului a Comunistului, Patriotului și Omului sub a cărui înțeleaptă conducere s-au înfăptuit marile și epocalele cuceriri ale patriei pe drumul desăvârșirii progresului și civilizației socialiste.    

Ei și-au însoțit totala adeziune la această unanimă și dreaptă rostire a națiunii în fața istoriei cu legământul fierbinte de a face din eforturile lor consacrate îndeplinirii  până la 23 August a sarcinilor planului pe 8 luni și până la Congresul al XIV lea al partidului a planului pe întregul an 1989, o trainică și fertilă contribuție la înfăptuirea mărețelor obiective ale dezvoltării și înfloririi României jalonate de apropiatul forum comunist.