„Ce-ar mai fi de spus” (PETRESCU & CANGIOPOL 1988)

Dan Petrescu & Liviu Cangiopol, Ce-ar mai fi de spus. Convorbiri libere într-o țară ocupată, pref. V. Tismăneanu, postfață Mariana Marin, Minerva, București, 1990, 248 p.

Cuprins 

V Vladimir Tismăneanu - Refuzul prizonieratului
IX Notă explicativă
XIII Cuvînt înainte

1 Ieșirea din muțenie

2 Normalitate în anormalitate

5 Democratizarea responsabilității

6 Psiheea planetară

11 Regimul nostru este o ancilocrație

13 Victime și persecutori

15 De la Hitler la Stalin

17 Nazism și comunism - Reformele lui Gorbaciov

19 Schimbările „de sus” și sensul istoriei

21 Riscurile statu quo-ului

23 Degradarea simbolurilor se răzbună

32 În contra teleologiei în politică

34 Utopia parantezei

35 „...În prezent le avem pe toate”

36 Demolări și reacții

38 Intelectuali, agenți de influență, specialiști, colaboratori

40 „Numărătoarea inversă” a început!

41 Marea subversiune românească: riscurile ei

42 A sistematiza, a înțelege, a demasca

43 O altfel de sistematizare

47 O nouă coeziune socială

50 Autoreglarea sistemelor totalitare

62 Din nou despre „sistematizare”

64 „Sistematizarea” ca demonstrație de forță

68 România se află acum la o răspîntie - Complexul nostru de inferioritate și exacerbarea lui sub Ceaușescu

70 Condițiile unei beligeranțe deviate

72 În loc de tancuri, buldozere

74 Ipoteza maladiei psihice la vârf și efectele ei

80 Terapia: redresarea morală a națiunii

82 Despre religie și ritul ortodox în special

85 O pildă despre influența Occidentului la noi

91 Democrație curată sau dictator luminat mai întîi?

103 Teoria „țapului ispășitor”

104 Dar expulzarea trebuie să fie conștientă

107 Și diminuările cantitative provoacă salturi calitative

108 Exemplul polonez pro și contra

109 Prestigiul României în străinătate

111 Neorasism

112 Avantajele și dezavantajele ignoranței

124 Abdicarea imaginară

129 Schimbarea din exterior sau dinăuntru?

130 Posibilitățile ieșirii din criză

135 Societate civilă vs. opinie publică

136 Două erori simetrice: acolo e tot un fel de aici; acolo e un antiaici

140 O ipoteză

148 România ideală

149 O mentalitate de lumea a treia

151 Gulag și Romlag

156 Ieșim din istorie sub un maldăr de declarații semnate de toți conducătorii lumii

158 ROMLAG: Structura penitenciară a României de astăzi

165 Iadul e pardosit cu bune intenții

181 Adîncindu-se decalajul, zăgazurile se vor rupe, dar nu prisosul se va revărsa spre pagubă, ci aceasta se va buluci să se adape din prisos

182 Din nou despre interviul lui Silviu Brucan

183 Noua generație post-totalitară

185 Orice schimbare reală în România nu poate fi concepută decît după îndepărtarea lui N. Ceaușescu

186 Înainte de computere, hrană, căldură: libertate!

187 Avantajul de a te putea contrazice

190 Pro și contra organizării opoziției

192 Despre inteligența conducătorului

195 Enigma pasivității românești

204 Ultima oară despre intelectuali

207 Schimbarea „de sus în jos”

211 Iluzia lucrului bine făcut

218 Despre „victoria opoziției”

239 Mariana Marin - În loc de încheiere

Atlasul RSR („LITORAL” 1972)

 ?, .... România, „Litoral”, Constanța, 15 iunie - 15 septembrie 1972

În curând, în librăriile noastre va apărea Atlasul Republicii Socialiste România, lucrarea realizată pentru prima dată în țara noastră. Ea va fi tipărită sub îngrijirea Academiei RSR, prin Institutul de geografie. Lucrare fundamentală de mari proporții, atlasul își propune să ofere o prezentare unitară, complexă, a trăsăturilor geografice ale teritoriului românesc. Acest atlas este rodul muncii geografilor din Institutul de Geografie al Academiei, în colaborare cu geografi din centrele universitare ale țării, cercetători și specialiști ce lucrează în acest domeniu.

Prin tematica sa atlasul se adresează organelor centrale și locale ale administrației de stat, organismelor de planificare și sistematizare teritorială, instituțiilor de învățământ și publicului.

Prin elaborarea acestui atlas, geografia țării noastre se înscrie pe linia indicațiilor Uniunii Geografice Internaționale care prevede elaborarea de atlase naționale. Atlasul va cuprinde 70 de planșe, în care se includ 350 de hărți la diferite scări. Tipărirea planșelor făcându-se eșalonat între 1972-1976, difuzarea se va face pe măsura imprimării în fascicule anuale.

Pentru a vă asigura primirea atlasului, trebuie să completați un bon de comandă care va fi înaintat la librăria preferată, din orice localitate, împreună cu un avans de 200 lei. (Costul unui exemplar va fi de circa 800 lei.)

Ion Bănescu (1851-1909) în istoria orașului Constanța

Nicolina Mihail Ursu, Activitatea lui Ion Bănescu în contextul modernizării Constanței, „Comunicări de istorie a Dobrogei”, Constanța, 1980, p. 151-158

(...)
Resume (158)

În cadrul acțiunilor de modernizare a orașului Constanța, la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, alături de administratori și intelectuali de prestigiu ca Remus Opreanu, Ioan N. Roman, Petru Vulcan etc, Ion Bănescu (1851-1909) a desfășurat o activitate susținută și fertilă. În calitate de inspector școlar, I. B. a pus bazele învățământului modern în județul Constanța. Călătorind prin localitățile provinciei, I. B., licențiat în drept și litere la Berlin, om de o vastă cultură, s-a interesat nu numai de necesitățile școlare, dar, de asemenea, de vestigiile arheologice, aspectele etnografice etc. Ela fondat școla pedagogică din Constanța și a fost unul dintre primii directori ai liceului „Mircea cel Bătrân”, instituție de prestigiu a orașului situat pe litoralul Mării Negre. El a primit o medalie și a fost ales membru al Societății Geografice Române pentru opera sa „Harta etnografică a Dobrogei”. Activitatea sa edilitară a început în prima zi a secolului nostru în calitate de președinte al Comisiei interimare a orașului. El a fost primar al Constanței (1 februarie 1905 - 11 aprilie 1907) și consilier de la 20 noiembrie 1908 până în ultima zi a laborioasei sale vieți. În acest funcții, el a manifestat o gândire dinamică și constructivă, a avut inițiative și idei  moderne, inovatoare. Luptând împotriva inerției și evitând animozitățile, I. B. a impus, printr-o colaborare strânsă cu specialiștii (ingineri, arhitecți etc.) ideea sistematizării orașului în perspectivă, amenajând străzile pe bază de planuri rectangulare, definind zonele orașului prin funcții exponențiale industriale, agricole, turistice etc). Tot lui I. B. i se datorează acțiuni de pionierat ca electrificarea orașului prin construirea primei uzinei electrice a Constanței și extinderea iluminatului de la o singură stradă la toate străzile principale, precum și alimentarea cu apă prin realizarea proiectului aducțiunii apei potabile din Dunăre (Cernavoda, uzina Hinog). Una din curajoasele sale acțiuni a fost dezafectarea plajei Viilor (în sudul orașului) devenită improprie, în ciuda protipendadei orașului și  a presei locale și a statutului de stațiune estivală a marii plaje de la Mamaia, legată de oraș printr-o cale ferată cu curse zilnice, plus câteva amenajări aferente care au servit ca bază pentru evoluția turistică ulterioară. Tot lui I. B. i se datorează parcelarea unei zone centrale (neamenajată urbanistic) și constituirea, acolo, a unui cartier a pentru populația mereu mai numeroasă a orașului, formată mai ales din muncitori portuari, meșteșugari, funcționari și familiile lor. În anii de activitate edilitară ai lui I. B. a fost amenajată faleza și bulevardul promenadei orașului și a fost realizată construirea Cazinoului Constanței.