De la „NATO în moarte cerebrală” la „erbivori versus carnivori” (MARIUS TEJA)

Conceptul „autonomiei strategice a Europei” a fost formulat în „Strategia Globală a UE” din iunie 2016 și în Declarația Comună NATO-UE din iulie 2016, fiind insistent promovat de președintele francez Emmanuel Macron.

Dar, într-un interviu acordat cunoscutei reviste britanice „The Economist”, la 7 noiembrie 2019, în contextul primului mandat Trump, Macron își șoca aliații europeni cu avertismentul „What we are currently experiencing is the brain death of NATO”.

Imediat după câștigarea alegerilor prezidențiale din 5 noiembrie 2024 de către Trump, la summitul Comunității Politice Europene de la Budapesta din 7 noiembrie 2024, același Macron exprima foarte plastic consecința acestei victorii pentru UE: „Le monde est fait d'herbivores et de carnivores, si on décide de rester des herbivores, les carnivores gagneront".

Iată că prima convorbire telefonică oficială din 12 februarie 2025 dintre Trump și Satana KGB, i-a dat ocazia concretă lui Macron să preia inițiativa și să convoace într-o ședință informală, la 17 februarie 2025, la Paris, pe tema Ucrainei, șefi de guvern din alte șapte țări europene (Germania, Marea Britanie, Olanda, Spania, Italia, Polonia, Danemarca), președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și secretarul general NATO.

După ședință, Mark Rutte, secretarul general NATO, concluziona: „Europa este pregătită și dispusă să facă un pas înainte. Să conducă în furnizarea de garanții de securitate pentru Ucraina. Gata și dispusă să investească mult mai mult în securitatea noastră. Detaliile vor trebui să fie stabilite, dar angajamentul este clar”.

 

 

Justiție socială versus cazier judiciar (MARIUS TEJA)

 La 27 iunie 2023 o știre din mainstream-ul virtual francez, preluată de mainstreamu-ul virtual românesc anunța că la Paris, un adolescent în vârstă de 17 ani fusese împușcat mortal de un polițist pentru că nu-și oprise mașina la somația omului legii. Mi-a atras atenția tocmai aparenta lipsă de semnificație a știrii.

Și a urmat știrea cu declanșarea justiției sociale pe străzile Parisului, ceea ce mi-a confirmat intuiția.

Apoi, o altă știre spunea că, la Paris, adolescentul „N.” de 17 ani fusese împușcat mortal de un polițist pentru că nu-și oprise mașina la somație.

Și a urmat știrea referitoare la dezlănțuirea justiției sociale în capitala Franței.

Apoi, o altă știre spunea că la Paris, adolescentul „Nahel” de 17 ani fusese împușcat mortal de un polițist pentru că nu-și oprise mașina la somație.

Și a urmat știrea că justiția socială devasta magazinele și mașinile din Paris.

Apoi, o altă știe zicea că la Paris, adolescentul „Nahel M.” de 17 ani fusese împușcat mortal de un polițist pentru că nu-și oprise mașina la somație.

Și a urmat știrea că justiția socială se extindea în Franța.

Apoi, a urmat știrea că în Paris, adolescentul „Nahel Merzouk”, de 17 ani, fusese împușcat mortal de un polițist pentru că nu-și oprise mașina la somație.

Și a urmat știrea că justiția socială distrugea totul în cale.

Apoi, a urmat știrea că în Paris, adolescentul „Nahel Merzouk cu origini algeriene și marocane”, de 17 ani, fusese împușcat mortal de un polițist pentru că nu-și oprise mașina la somație.

Și a urmat știrea că justiția socială se transformase într-o calamitate umană

Apoi, a urmat știrea cu apelul la calm al bunicii adolescentului, care îl lăuda că „el nu omorâse pe nimeni”.

Și știrea de final: omul nostru, care nu omorâse pe nimeni în 17 ani, înregistra în cazierul său judiciar 12 arestări....

Alegeri „corecte” sub semnul continuității (MARIUS TEJA)

În prima zi de mandat a președintelui interimar Ilie Bolojan, la 12 februarie 2025, președintele interimar al Senatului, liberalul Mircea Abrudean, ne asigura la Prima TV, referindu-se la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024: „Aici cred că e problema şi aici sunt convins că domnul Bolojan, având la dispoziţie mult mai multe informaţii va analiza şi va încerca să facă lumină în acest subiect”.

Dar, chiar a doua zi, în mesajul către țară, președintele interimar nu făcea nici cea mai vagă referire la anularea alegerilor din 2024, asigurându-ne doar că, în mai 2025, vom avea alegeri „corecte”. Nici măcar declarația din 14 februarie 2025 a vicepreședintelui american Vance, la Conferința de securitate de la Munchen, referitoare la presiunea externă pentru anularea alegerilor din România, nu l-a făcut să reacționeze pe Bolojan pe acest subiect.

 Apoi prima decizie luată de președintele interimar Ilie Bolojan, la 13 februarie 2025, a fost numirea în funcția de consilier prezidențial a Luminiței Odobescu. Aceasta deținuse funcția și în  echipa lui Klaus Iohannis (noiembrie 2021-iunie 2023), în ale cărui mandate politica externă românească reactivă s-a remarcat prin pasivitate și votare în rând cu lumea a propunerilor altor parteneri europeni și aliați euroatlantici, în comparație cu politica externă proactivă a Poloniei și a statelor baltice.

Acest simbol al continuității ne amintește că tot prin alegeri „corecte” a ajuns președinte al României și politrucul kaghebist de 3 (trei) ori: în 1990, 1992 și 2000.

Între NATO și Dumnezeu (MARIUS TEJA)

 

De obicei, în declarațiile sale de politică externă, fostul președinte Klaus Iohannis repeta obsesiv: „România este membru respectat al NATO și al Uniunii Europene, statut care ne oferă garanții de securitate la cel mai înalt nivel, (...)” (10 mai 2024).  

 

Dar la încheierea mandatului a făcut, în mod neobișnuit, de două apel la divinitate pentru securitatea României, respectiv în discursul de anunțare a demisiei din 10 februarie 2025 și la ceremonia predării funcției către președintele interimar Ilie Bolojan din 12 februarie 2025: „Dumnezeu să binecuvânteze România!”.

 

În pofida repetării obsesive, de la aderarea din 2004 încoace, a principiului muschetarilor „Unul pentru toți, toți pentru unul”, simbolizat de fundamentalul articol 5 al Tratatului de la Washington din 4 aprilie 1949, care guvernează NATO, există însă și un prealabil articol 3 care prevede și asumarea apărării individuale: „Pentru a îndeplini mai eficient obiectivele acestui Tratat, Părțile, separat sau împreună, prin intermediul auto-ajutorării și al sprijinului reciproc continue, își vor menține și își vor dezvolta capacitatea individuală și cea colectivă de rezistență în fața unui atac armat.”  Cu alte cuvinte, înainte ca să ceri aliaților să moară pentru tine, trebuie să le demonstrezi că, în primul rând, vrei și ești capabil să te aperi și singur.

Muschetarii din Urziceni (MARIUS TEJA)

 Facebook România mi-a șters, din motiv de spam, linkul știrii „Aktual 24” cu titlul Răfuiala din Urziceni, polițiștii au găsit arsenalul folosit. Perpejan, Aramis, Raimond sunt răniți, iar Said și Izvor au murit – VIDEO, din 9 februarie 2025.

 

Conflictul – în care au fost trase și focuri de armă – a izbucnit intre membrii a două familii din Urziceni și Prahova, cauza fiind relația dintre un băiat și o fată. Potrivit Inspectoratului de Politie Ialomița, în incident au fost implicate peste 25 de persoane, cinci dintre ele ajungând la spitale din Urziceni și București pentru îngrijiri medicale, dintre care două au decedat.

 

Cei doi morți sunt Said și Izvor din clanul Ministru, iar printre răniți s-au aflat porecliții Perpejan, Aramis, Raimond. Polițiștii au constituit filtre in trafic în căutarea suspecților de crimă din clanul Katana: Vica, Vintilica și Milian.

 

Surse judiciare dezvăluiau că în Urziceni, pe strada Rozelor, a fost descoperit, îngropat în curte, următorul arsenal: armă de vânătoare cu alice, cu lungimea de 63 de cm, cu cartușe; pistol neletal Grand Power T 12 M, cu încărcător cu cartușe, dar supus autorizării; o borsetă cu 5 cartușe Gamebore 12 Regal1 32.

Încălzirea globală în epoca de piatră (MARIUS TEJA)

Propaganda comunismului soft occidental, care a confiscat ecologismul (dacă nu l-a inventat chiar de la începuturile sale în anii 1970), ne bombardează zilnic cu ideea încălzirii globale provocate de activitatea omului. Dacă ținem cont că industrializarea a început în Marea Britanie în a doua jumătate a  secolului XVIII, putem aprecia că în secolele XVIII și XIX impactul acestui proces asupra climei, ca parte a modernizării Occidentului, a fost nesemnificativ atât din punct de vedere cantitativ, adică raportat la geografia planetei, dar și calitativ, adică raportat la folosirea combustibililor fosili, adică cărbunele, petrolul și gazul.

 

Ca experiență personală academică, mi-a duc aminte de anul I la Facultatea de Istorie a Universității București, în anul universitar 1992-1993. În semestrul I, cursul de „Preistorie și Orient antic” era ținut de domnișoara Ligia Bârzu (1930-2003), care avea atunci 62 de ani și se afla aproape de pensie, adică la apogeul experienței sale științifice. În toamna anului 1992, la primele prelegeri, cele consacrate secțiunii „Preistorie”, a susținut, în mod banal, că, în Europa, în a doua parte a paleoliticului (epoca veche a pietrei 1.000.000 î. H – 10.000 î. H), clima a cunoscut patru perioade glaciare și trei perioade interglaciare. Cele patru perioade răcire a climei au durat zeci de mii de ani și sunt cunoscute de specialiști cu numele Gunz, Mindel, Riss și Wurm (râuri în Munții Alpi), iar cele trei perioade de încălzire a climei au durat mii de ani și sunt cunoscute sub denumirile Gunz-Mindel, Mindel-Riss și Riss-Wurm.

 

La începutul anilor 90, propaganda comunismului soft occidental era la începuturile sale în România, așa că a fost normal ca domnișoara Ligia Bârzu să nu simtă nevoia de a detalia aceste afirmații firești. Dar pe măsură ce propaganda comunismului soft avansa, o banală întrebare îmi revenea obsesiv: care au fost cauzele încălzirii vremii în perioadele interglaciare din moment ce populația planetei era, probabil, de ordinul a sute de mii de locuitori și nu existau industrie și transporturi poluatoare, consumatoare pe scară largă de cărbune, petrol și gaz?   

 

Răspunsul ni-l dă chiar Wikipedia, enciclopedie cu autori colectivi anonimi devenită unul din oficioasele comunismului soft, în articolul „Glaciațiune” la adresa https://ro.wikipedia.org/wiki/Glacia%C8%9Biune . Cauzele ar fi: variația ciclică a parametrilor orbitei Pământului, mișcarea plăcilor tectonice și deschiderea și închiderea strâmtorilor maritime. Ni se spune că variația ciclică a parametrilor orbitei terestre a fost studiată în anii 1920 de astronomul iugoslav Milutin Milankovici, care a stabilit că era vorba de trei factori: forma eliptică a mișcării Pământului în jurul Soarelui, înclinația axei terestre față planul elipticii și schimbarea poziției axei terestre în spațiu. Ca urmare, era vorba despre variația acțiunii Soarelui asupra Pământului.

 

Or, acest subiect este tratat și de Cristian Omăt, inginer electronist și doctorand în astronomie și astrofizică  la Facultatea de Fizică a Universității București, în articolul Cum influențează activitatea Soarelui clima Pământului?, postat la 3 octombrie 2024 pe website-ul „Infoclima. Știința din spatele schimbărilor climatice”, la adresa https://www.infoclima.ro/preview/cum-influenteaza-activitatea-soarelui-clima-pamantului  El concluzionează, în mod evident, cu prudență, pentru a nu fi penalizat de Poliția Iubirii pentru „negaționism climatic” și „discurs de ură împotriva Mediului, Naturii și Planetei”: „Încălzirea globală nu are o legătură directă cu activitatea actuală a Soarelui, ci mai degrabă este o consecință a unor cicluri solare mai vechi. Este o reacție în lanț, deoarece de-a lungul anilor ghețarii au început să se topească ceea ce a generat modificarea albedo-ului planetei, permafrostul s-a topit și acum vorbim despre emisii de metan în atmosfera, activitatea vulcanică s-a intensificat în ultimii ani, plus mulți alți factori interconectați. Toți aceștia sunt câțiva dintre factorii principali, dar nu și singurii, care conduc la modificarea temperaturii planetei Pământ.” Sublinierea boldată îi aparține lui C. Omăt.

 

Tot Wikipedia recunoaște existența în Occident, mai aproape de zilele noastre, a  unei „Perioade calde medievale” în anii 950-1250 (secolele X-XIII) la adresa https://ro.wikipedia.org/wiki/Perioada_cald%C4%83_medieval%C4%83 Se concluzionează comparativ cu mult curaj, dar și cu prudență totuși: „Nivelul temperaturilor din timpul optimului climatic medieval a fost semnificativ mai ridicat decât cel din timpul Micii Glaciațiuni care a urmat. Mai exact, a fost echivalent cu cel din anii '90, dar nu ar fi atins nivelul „global” al temperaturilor de la începutul secolului al XXI-lea.” Sublinierile boldate îmi aparțin.

 

Atunci, apare ca legitimă întrebarea: de ce propaganda comunismului soft ne amenință zilnic cu o apocalipsă climatică cauzată de activitatea omului și cu necesitatea absolută a unor schimbări globale revoluționare, dacă se poate aplicate chiar de ieri? Răspuns: deoarece pentru comunismul soft occidental inamicul este același capitalism imperfect care trebuie înlocuit forțat cu o utopie autodistructivă.