Să ne întoarcem la tradiţiile sărbătorilor dacice

Cuget Liber 21 decembrie 2013

Concurs de tras cu arcul, la Cetatea Capidava

Cuget Liber 28 octombrie 2013

Din dragoste pentru istoria Dobrogei

Tinerii constănţeni, provocaţi la turism arheologic

Cuget Liber 26 septembrie 2013

Colectă de cărţi istorice la Librăria Cărtureşti

Cuget Liber, Constanța, 27 iulie 2013

Muzeul de Artă „Dinu și Sevastia Vintilă” din Topalu

com. Topalu 328, Topalu 8772 județ Constanța
0241 -873112
Profil: artă românească
Înființat 1960
Zilnic 9-17

Constitui prin generoasa donație de 228 de lucrări a dr. Gh. D. Vintilă și ființând în casa părintească din comuna Topalu, Muzeul de Artă „Dinu și Sevastia Vintilă” este considerat unul dintre cele mai mari și reprezentative muzee sătești din țară, datorită valorilor de excepție pe care le oferă vizitatorilor. Sava Hentia, Ion Andreescu, Nicoale Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Corneliu Medrea, Alexandru Ciucurencu  sunt doar câteva dintre numele creatorilor marcanți ai artei naționale, prezentate pe simezele acestui muzeu.
Catalog.

Absolvente de facultate dobrogence în perioada interbelică

(Aurelia Lăpușan & Victor Ciupină, Ctitorii spirituale dobrogene. Universitatea Ovidius din Constanța, Dobrogea, Constanța, 2011)

(...)

Prima dobrogeancă doctor în medicină a fost Eliza Gheorghiu, „fiica distinsului  concetățean Iancu Gheorghiu, directorul Societății Concordia, care a primit diploma de doctor în medicină la Universitatea București. Juriul examinator al Facultății de Medicină de pe lângă Universitatea București a felicita-o călduros pe tânăra medică”(10). Evenimentul se petrecea în 1925. Eliza Gheorghiu era născută la 16 decembrie 1894 în Topalu, Constanța., absolventă cu Diploma 162/27.08.1924 la Facultatea de Medicină București, căsătorită cu dr. Apostolescu Virgil, care moare în 1938, apoi se recăsătorește cu Stavru Frangopol (comerciant). Profesează ca medic de circă la Murfatlar, apoi  la Constanța.

La 12 martie 1927, ziarele anunțau că „Jeana Poenaru, fiica distinsei colaboratoare Florica Botez, una dintre gloriile tineretului constănțean, despre care presa a avut de curând binemeritate elogii, diplomată cu distincție la Școala de Belle Arte din București, a trecut zilele trecute examenul de licență cu mențiunea Magna cum laude. Dra Poenaru primind sfaturile marelui savant Simion Mehedinți s-a înscris la doctorat alegându-și ca teză un subiect cu caracter dobrogean”(11)      

(...)

10 = „Marea Neagră”, 23 august 1925, informații furnizate de Octavian Unc.

11 = „Dacia”, 12 noiembrie 1927, p. 1

„Periscop” („TOMIS” 1996)

 S. R., Periscop, „Tomis”, Constanța, 1996, noiembrie

*

Dorind să se numere printre promotorii mișcării ecologiste de protecție a Mării Negre și a zonelor riverane acesteia, cunoscutul jazzman Harry Tavitian a organizat la Muzeul de Artă un concert-dezbatere.

Alături de H. Tavitian au concertat Corneliu Stroe și Mihai Iordache, cei trei alcătuind Black Sea Community Band. Formația Nightlosers Band din Cluj a oferit un recital extraordinar.

*

Centrul Județean al Creației Populare Constanța a realizat în comuna Topalu concursul județean de interpretare a muzicii populare Dan Moisescu, care precede prima ediție a Festivalului național din 1997. Marele premiu i-a revenit elevei Mihaela Dobre (16 ani), fiindu-i conferit de Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române.

*

Centrul de Consultanță în Afaceri Constanța și Programul ONU pentru Dezvoltare Women in Development în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură au inițiat un seminar care a luat în discuție orientarea femeilor șomer cu diplomă universitară către afaceri.

*

La Cercul Militar din Medgidia a avut loc premiera piesei Familia anticarului de Carlo Goldoni, în interpretarea trupei de teatru a Casei de Cultură Ioan N. Roman din localitate. Scenarist și regizor - Ioan Crișu. S-au remarcat actorii Ileana Crețu, Romeo Tilă, Mariana Dragomir și Marian Diaconu. 

*

Inginerul italian Gianni Pastorino a făcut o plăcută surpriză iubitorilor de artă din Constanța, deschizând la Muzeul Marinei expoziția de fotografie Peisaje și portrete de la țară. Dobrogea.

*

Consiliul Europei, Centrul European de Studii în Probleme Etnice și Comunicare Socială al Academiei Române și Centrul Român de Afaceri Marea Neagră au organizat la Mangalia seminarul Ferestre deschise, reuniune dedicată dezvoltării comunicării intracomunitare și creșterii încrederii, la care au participat și reprezentanți ai companiilor IBM și Pfizer.

*

Liceul de Artă din Constanța și-a serbat al 40 lea de existență. Adresăm felicitări valorosului corp didactic și tradiționala urare La mulți ani!

„Redescoperirea muzeelor (II)” (CRUCERU 1992)

 Fl. Cruceru, Redescoperirea muzeelor (II), „Tomis”, Constanța, august-septembrie 1992, p. 17

Acest bogat și foarte valoros patrimoniu, de peste 7.000 de opere de pictură, sculptură și grafică, și-a aflat valorificarea, nu numai prin expunerea permanentă a muzeului din Constanța, ci și prin numeroase expoziții temporare și prin secțiile muzeului din județ. 

Muzeul de Artă a ființat între anii 1961-1981 într-un imobil ce a devenit foarte curând necorespunzător față de creșterea patrimoniului, imobil situat în strada Muzeelor nr. 12, iar din anul 1982, reorganizat, într-un spațiu corespunzător, al unei clădiri anume construită, din Bd. Tomis nr. 84, unită, în 1988, cu aceea a primei „Școli de băieți și fete” din Constanța, edificată la finele veacului trecut.

De-a lungul celor 31 de ani de existență Muzeul a avut în subordinea secții de artă diseminate pe teritoriul Dobrogei, pe care le-am organizat, fie ca urmare a unor donații, fie spre valorificarea propriului patrimoniu acumulat. Astfel, prima dintre aceste secții, în ordinea apariției lor, s-a constituit în comuna Topalu, în 1961, pe baza unui patrimoniu de 230 de opere de pictură (181), sculptură (13) și grafică (36), donate de către dr. Gheorghe D. Vintilă, originar din această așezare. Muzeul poartă numele părinților săi - Dinu și Sevasta Vintilă, foști învățători în Topalu, la finele veacului trecut. 

În acelaşi an, am organizat Muzeul de artă din Limanu (comuna de origine a pictorului Ion Bitan), structurat pe baza unui fond de 150 de lucrări de artă contemporană, donat de Uniunea Artiștilor Plastici din București. 1963 este anul în care a fondată Secția permanentă de artă de la Babadag, spațiu de valorificare a patrimoniului propriu de grafică și sculptură, precum și Casa memorială Panait Cerna, în comuna ce poartă numele poetului. Ambele așezări muzeale au trecut în 1965 în administrarea județului Tulcea. În 1964, pe baza unei donații a Fondului Plastic din București, condus de pictorul dobrogean Spiru Chintilă, am constituit Muzeul de Artă din Medgidia, reorganizat în 1975, într-o clădire adecvată, demers pentru care, alături de noi, au fost Spiru Chintilă și Iftimie Ilisei (conducător al primăriei), care au asigurat de fapt toată baza materială necesară unei asemenea instituții. Această secție prezintă opere semnate în exclusivitate de artiști dobrogeni, în cadru cărora un loc important îl au, printre alții, pictorii Lucian Grigorescu și Spiru Chintilă, originari din această localitate. În sfârșit, în anul 1968, prin importanta donație făcută de sculptorul dobrogean Ion Jalea, s-a deschis colecția de sculptură ce poartă numele artistului donator, organizată în Constanța, într-o clădire situată pe malul mării, în vecinătatea operelor de artă monumentală, amplasate pe faleza Cazinoului, semnate de Jalea însuși, de Medrea și de Han.   

Datorez ideea înființării Secției de artă populară campaniilor repetate, întreprinse în 1965-1970 de dr. Gheorghe Focșa și dr. Tancred Bănățeanu, primul cu un colectiv de cercetători de la Institutul de Etnografie al Academiei, al doilea cu cercetători ai primului Muzeu de Artă Populară al țării (din nefericire desființat între timp!), care au întreprins anual campanii de cercetare a zonei și de achiziții. Însoțindu-i, am putut constata că există încă un număr mare de obiecte de cultură materială, interesante, aparținând etniilor locuitoare în Dobrogea, de o fermecătoare diversitate și autenticitate. Așa a început recuperarea în teren a acestor obiecte de civilizație, mărturii ale unui timp, pledând pentru conservarea unor obiceiuri, datini și, nu mai puțin, tehnici și motive stilistice și - în extenso - pentru specificitatea unui spațiu românesc. Pe baza acestora, după prealabila lor colecționare, am constituit Secția de artă populară a muzeului constănțean. După desprinderea sa, în 1990, aceasta a devenit Muzeu de sine stătător, iar prin achizițiile efectuate în anii 1986-1990, conținutul său tematic a fost extins către aria întregii țări.

Reorganizarea muzeului din 1982, în noul local, a coincis cu deschiderea, chiar în acest spațiu, a valoroasei colecții de pictură pe care scriitoare de origine dobrogeană Cella Serghi a dăruit-o orașului în care a copilărit. Nume mai puțin prezente în expunerea de bază a muzeului, precum Magdalena Rădulescu, Lucia Dem. Bălăcescu, Margareta Sterian, George Vânătoru ș. a., fac parte din acest important grup de opere.

Muzeul de Artă din Constanța a provocat și găzduit numeroase elevate întâlniri cu personalități de seamă ale criticii românești, precum: Petru Comarnescu, Ion Frunzetti, Radu Bogdan, Mircea Popescu, Aurelia Pavel, Andrei Pleșu, Titus Mocanu și alții, a unor mari expoziții retrospective de artă românească sau străină deschise în capitala țării și apoi la Constanța. Organizarea unei suite de 13 ediții (1972-1984) ale unor tabere de creație numite „Pontica”, a prilejuit continuarea popasurilor estivale ale pictorilor, pe care încă de la începutul acestui secol, școala românească de artă le-a întreprins pe tot litoralul, prilej, de asemenea, al comunicării directe cu realii prieteni ai muzeului și evident de creștere a zestrei muzeale, prin operele de inspirație locală, pe care artiștii le dăruiau muzeului, după fiecare popas estival întreprins la Constanța.