prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, Tratatul de la Trianon, 91 de ani: Bătălia pentru Transilvania, 

''HISTORIA'', București, 4 februarie 2011

Stelian Ţurlea, Iuliu Maniu, trădat de spionajul britanic, 

''ZIARUL FINANCIAR / ZIARUL DE DUMINICĂ'', Bucureşti, 14 ianuarie 2011

„Agora” Timișoara (2011)

 „Agora”, Timișoara, 2011, 3 / Școală și interculturalitate în DKMT

5 Diana Dincă, Banatul - zonă interculturală

6 Marian Odangiu, Centrul de jurnalism Românești

9 Georgeta Plopeanu, Un deceniu de parteneriat transfrontalier în Euroregiunea DKMT

10 Maria Stanca, Festivalul internațional al inteligenței

13 Vera Arsin, Activitățile extracurriculare din Liceul Teoretic „Dositei Obradovici” Timișoara

14 Alexandru Radovan, Colegiul Național C. D. Loga și reluarea unei tradiții 

15 Oana Bajka, Integrarea migranților în societatea românească

18 Gheorghe Secheșan, De la moroi la Haloween 2011

20 Ana Maria Pandele Andone, Haloween 2011 la Casa Studenților Timișoara

22 Diana Modog Crasneanu, Sportul, o cale de comunicare între națiuni

22 Marcel Bajka, Agregatorul euroregional de știri

23 Cornel Petroman, Liceul românesc de fete Carmen Sylva din Timișoara între anii 1919-1923

32 Alina Sabou, Zeci de festivaluri au loc, an de an, în Timiș și Timișoara

36 Vanja Gvero, Zilele dovleacului/Dani Ludaje

38 Dinu Barbu, Festivalul Gastronomic Românesc

39 Erdei Ildiko, Copii fără graniță - proiect transfrontalier

40 Alina Sabou, Hoinărind pe urmele cadarcăi, pălincii și berii

41 Adriana Slavici, Calitate în învățământul superior

42 Molnar Timea-Imola, Cartarea și demontarea stereotipurilor interetnice din viața de zi cu zi și mass-media prin metode non-formale

43 Marius Cîrnu, Interculturalitate pe tărâmul muzical în Banat

44 Melania Călărășanu, Banatul istoric, multetnic, multicultuiral

51 Matei Repisky, Jula, orașul meu natal

59 Gheorghe Petrușan, Micherechi, un sat de români

61 Agneta Kardos, Cupa DKMT - Prietenia și Crosul Olimpic DKMT

63 Mioara Ilchi, Corala feminină Carmina Dacica - o formație emblematică

66 Janos Szekernyes, Artele vizuale în euroregiunea Banat

68 Petru Vasile Tomoioagă, Europeni cu Dunărea deodată

69 Bodo Barna, Banat și interculturalitate

73 Dinu Barbu, Botez la Sărmănovaț / Țara lui Tache Culina

„Religious intelligence” (HASSNER 2011)

 

Ron Hassner, Religious intelligence, „Terrorism and political violence”, Taylor and Franics Group, 2011, 23, 684-710

Department of Political Science, University of California, Berkeley,

Berkeley, California, USA

Keywords:  conflict, culture, holy, intelligence, religion, sacred

Religion and conflict

The Religious Intelligence Challenge

Prominence

Centrality

Salience

Impact

 

Three Issues Areas

Table 1. Case studies, variables, and outcomes

1973 War – Phenomenon: Sacred time – Prominence: Low - Correct assessment of Centrality: Y - Correct assessment of Salience: Y - Correct assessment of Impact: N – Result: Mixed

Amritsar 1984 – Phenomenon: Sacred space - Prominence: Medium - Correct assessment of Centrality:Y - Correct assessment of Salience: N - Correct assessment of Impact: N – Result: Failure

Amritsar 1988 - Phenomenon: Sacred space - Prominence: Medium - Correct assessment of Centrality: Y- Correct assessment of Salience: Y - Correct assessment of Impact: Y – Result: Success -

Iranian Revolution – Phenomenon: Sacred authority - Prominence: High - Correct assessment of Centrality: N - Correct assessment of Salience: N - Correct assessment of Impact: N – Result: Failure

 

Sacred Time: The 1973 War

Sacred Space: Operations Blue Star (1984) and Black Thunder (1988)

Sacred Authority: The Iranian Revolution

 

Conclusion: Assigning the Task

„Securitate și intelligence în secolul XXI” (SRI 2010)

 

http://arhiva.sri.ro/fisiere/studii/SECURITATE_SI_INTELLIGENCE.pdf

Abstract

In the complex international system, comprising from traditional modern, premodern, and postmodern states, as Robert Cooper says, unprecedently diverse security problems emerge, and assimetric threats quickly arise near the classic ones. Most of the theories and strategies in this field come from scholars and practitioners from the progressist, postmodern area, but their applicability in the other fields can be difficult. An assimilation that is not critical and not reffered to its own realities can generate intelligence failures with effects that can hardly be controlled. We recommend carefulness in allocating nowadays and future resources for each type of threats because organizational change cannot be divided from social change. In this equation, OSINT can be the catalyst of knowledge in double way: from society to security structures and from security structures to society.

Cuvinte-cheie: globalizare, stat-reţea, informaţie de încredere, partajarea cunoaşterii, adecvarea interpretării 

1.Repere geostrategice

2.Abordări de securitate

3. OSINT  - catalizatorul cunoașterii în dublu sens: dinspre societate către structurile de secritate și dinspre structurile de securitate către societate

4. Provocări și soluții

Bibliografie

11

Lipovenii din județul Constanța (DOBRINESCU 2010)

Cerasela Dobrinescu, Portul tradițional al lipovenilor din Ghindărești, județul Constanța, „Datina”, Constanța, s. v., XVI, decembrie 2010, pp. 18-19

Localitatea Ghindărești este situată în partea de NV a județului Constanța, la 89 km de Constanța, iar aici există cea mai mare comunitate de ruși lipoveni din județ (3200 locuitori), care, în cadrul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, și-au menținut nealterate obiceiurile, credințele religioase și portul tradițional.

În costumul lipovenilor se regăsesc elemente vechi, specifice Rusiei centrale, care reflectă universul spiritual al acestei etnii și reprezintă „o punte de legătură între mistic, laic și trecut” (1).

Toate piesele de costumu, femeiești și bărbătești, sunt croite din materiale produse de fabrică: palotno (pânăz), barhat (catifea), șolc (mătase), sucno (postav).

Chiar dacă în rândurile comunității au pătruns influențe ale modei orășenești, costumul femeiesc a păstrat multe elemente din vechiul costum rusesc din preajma Moscovei și a Volgăi, de unde au venit lipovenii (2).

Piesele de port reprezentative ale lipovencelor din Ghindărești sunt: bluza (cofta), fusta (iubka), rochia (șubka), brâul (pois), șorțul (zapăn), scurta (cuțaveica), boneta (kichka), basmaua în trei colțuri (casiak), baticul (plotok), basmaua înflorată (șalichka), broboada (șalika).

Bluza este croită din pânză industrială, înflorată sau simplă, cu mâneci lungi și ușor evazată pe șolduri.

Fusta este lungă, largă, încrețită în talie, confecționată din material uni sau înflorat și prezintă pe poale 2-3 rânduri de panglică aplicată sau dantelă.

Rochia, cu croială simplă, este încrețită în talie, uneori cu bretele (asemănătoare unui sarafan), lungă până la glezne și răscroită mult în partea superioară. Peste fustă sau rochie se pune șorțul, confecționat din pânza sau stofă subțire.

O piesă de mare însemnătate este brâul, țesut sau împletit din lână colorată, îngust, cu ciucuri mari la capete și lung de 2 m. Brâul are o mare încărcătură spirituală și un rol apotropaic, iar lipovenii consideră că face legătura dintre trup și suflet. El este primit în ziua botezului împreună cu cruciulița (krestik) și cămașa cu care nou-născutul va intra în biserică. „Așa e de când ne știm. Toți poartă pois și-l luăm în mormânt; ne protejează în timpul vieții și ne însoțește și după ce murim. Când se botează copilul primește mai întâi pois și krestik. Copilul intră păgân în biserică și iese creștin, cu cruciulița la gât și pois-ul la mijloc” (3). Importanța acestei piese de port (marcă identitară a etniei) în viața spirituală a lipovenilor este relevată de faptul că se lucra doar de Sf. Maria, în timp ce ce se citeau 40 de molitve (4).

Pe timp de iarnă, femeile, mai ales cele mai în vârstă, îmbracă o scurtă (cuțaveica), din catifea de culoare neagră, căptușită cu lână și decorată cu tighele (matlasată) pe toată suprafața.

Femeile poartă părul lung, împletit în două cozi, strânse într-un mic coc la spate. Aceste cozi, ce simbolizează cununa, cuplul, se împletesc pe dos, la spate, apoi se adună într-un coc și se leagă kichka (5). Kichka este o bonetă din mătase, matlasată pe margini, și reprezintă un simbol al femeii căsătorite. Nașa este cea care îi leagă miresei kichka pe cap, în biserică, în timpul slujbei de cununie, iar aceasta o va purta pe tot parcursul vieții. Peste kichka se leagă casiak, un batic monocolor din mătase sau material fin, de formă triunghiulară, având câte un ciucure colorat la fiecare colț. Cele trei terminații ale casiak-ului simbolizează Sfânta Treime.

Alături de aceste două piese, pentru acoperirea capului se folosește și plotok, un batic cu franjuri de mătase, legat astfel încât să se zărească și ciucurii de la casiak. În anotimpurile friguroase se poartă salika (broboada).

La petreceri (nunți), peste părul adunat la spate într-un coc, femeile pun zbornik, o bonetă confecționată dintr-un suport de carton, îmbrăcat cu mătase sau satin în culori vii și ornamentat cu motive florale sau geometrice, realizate cu paiete. Fiind o piesă festivă, zbornik nu se poartă în cadrul slujbei religioase.

Fetele poartă capul descoperit, iar părul lung est estrâns într-o coadă la spate și legat cu o panglică (lenta), care, dacă este de culoare roșie este un semn că fata este logodită. Cutumele impun tinerelor necăsătorite în mnomentul intrării în biserică să aibă capul acoperit cu batic.

Și portul bărbătesc a păstrat vechi elemente rusești, specifice locurilor de baștină. Piesele de port întâlnite la bărbați: cămașa, pantalonii, brâul, haina lungă, haina scurtă, izmenele, pălăria (sleapa)și căciula (șapka) (6). 

Cămașa (rubașka, rubaha) este croită din pânză colorată sau mătase fără guler (guler sub formă de bentiță sau guler-tunică) cu manșetă, lungă până deasupra genunchilor încheiată în față sau într-o parte )cămășile mai vechi) și purtată peste pantaloni. Peste cămașă se leagă poisul, ai cărui ciucuri sunt lăsați să atârne într-o parte, pe șold.

Pantalonii (stani) largi, vara sunt mai subțiri, iar iarna groși. Haina scurtă de postavse îmbracă fără un prilej anume, în anotimpurile reci, în timp ce haina lungă (padiovska, padeuka) este o piesă de ceremonial, specifică lipovenilor staroveri, lucrată din stofă groasă, închisă la culoare și purtată cu precădere la biserică.

Pe timp de iarnă, pe sub pantaloni, bărbații poartă padstaniki (izmene) din pânză albă, iar în picioare ciorapi (iericiki) simpli împletiți din lână. Capul este acoperit cu pălării sau căciuli înalte din astrahan (7). Încălțămintea constă în pantofi sau cizme, în funcție de anotimp. Cu ani în urmă, bărbații încălțau și opinci (pastalî), lucrate din piele de porc și legate pe picior cu șiret (8).

Bătrânii poartă barbă, uneori și bărbații mai tineri.

Ca și femeile, bărbații poartă la gât o cruciuliță (krestik), de care nu se despart niciodată și pe care au primit-o la botez ca semn al creștinării. Un rol însemnat îl au și mătăniile (lestovka, lestulka), care completează costumul de biserică, atât al femeilor, cât și al bărbaților. Aceste obiecte de rit, specifice etniei, sunt confecționate din piele, iar în locul mărgelelor prezintă două terminații triunghiulare (brăduț) și mici rulouri de piele (noduri), 112 la număr, care țin socoteala mătăniilor și rugăciunilor. „La fiecare nod mic este pomenită Sfânta maria, iar la cel mari, Tatăl Nostru” (9).

În Ghindărești există obiceiul ca tinerii să primească dela părinți, cu prilejul căsătoriei, cel puțin o lestovka, dar pe parcursul vieții, într-o casă se adună mai multe, cumpărate de la Slava Rusă sau de la târgurile organizate în sat cu prilejul principalelor sărbători religioase (hramul bisericii). De la aceste târguri, unde sosesc vânzători ambulanți de la Brăila sau Tulcea, se pot cumpăra și alte piese de port: zborniki, bonete (kichki), pois-uri, batice.

Portul tradițional al lipovenilor din Ghindărești a păstrat de-a lungul timpului elementele distinctive ale unui neam, pe care influențele venite din exterior nu le-a îndepărtat de origini. Astăzi, costumul lipovenesc este unul de sărbătoare, dar mai ales de biserică. 

Note
1. Steluța Pârău, Multiculturalitatea în Dobrogea, Ex Ponto, Constanța, 2007, p. 113.
2. Elena Secoșan & Paul Petrescu, Portul popular de sărbătoare din România, Meridiane, București, 1984, p. 124.
3. Inf. de teren, Tihan Dănilă, n. 1941, loc. Ghindărești, jud. Constanța.
4. Inf. de teren, Tihan Evdochia, n. 1944, loc. Ghindărești.
5. Inf. de teren, Dănilă Maria, n. 1953, loc. Ghindărești.
6. Elena Secoșan & Paul Petrescu, op. cit., p. 124.
7. Inf. de teren, Simeon Paraschiva, n. 1919, loc. Ghindărești.
8. Inf. de teren, Filat Ștefan, n. 1943, loc. Ghindărești.
9. Inf. de teren, Tihan Evdochia, n. 1944, loc. Ghindărești.

comandor dr. Marian Moșneagu, Revoltă pe crucișător

MAGAZIN ISTORIC, Bucureşti, noiembrie 2010, pp. 47-51

Mălina Conțu, Dracula: voievod și vampir

MAGAZIN ISTORIC, Bucureşti, noiembrie 2010, pp. 39-42

Luminița Banu & Florian Banu, Special Air Service (SAS), (I)

MAGAZIN ISTORIC, Bucureşti, noiembrie 2010, pp. 43-46

Caius Traian Dragomir, O perspectivă cultural-psihiatrică în istorie

MAGAZIN ISTORIC, Bucureşti, noiembrie 2010, pp. 33-38