„Propuneri pentru un mic dicționar” („TOMIS” 1981)

 ?, Propuneri pentru un mic dicționar, „Tomis”, Constanța, decembrie 1981 

Editura Militară e una dintre cele mai productive în ultimul deceniu, și cultura românească are de ce să-i mulțumească. Ea a descoperit, a recuperat, a lansat, a valorificat opere și autori. În acest an a publicat o carte necesară și bună. Căci, „Prezențe militare în știința și cultura românească” (autori Florian Gheorghe, Mihai Popescu, Ion Rotaru) este, mai ales cum e concepută, ca „Mic dicționar”, o carte bună.

Gândindu-ne la caracterul acestui gen de carte, propunem, în rândurile care urmează, unele modeste îmbunătățiri pe care le credem utile:

-în legătură cu căpitanul poet Alexandru Hrisoverghi, amintim prima și cea mai importantă monografie asupra vieții și operei lui. Este vorba de M. Kogălniceanu, Poezii de... Vieața lui A. Hrisoverghi, ediție completă, Iași, la cantora Foaiei sătești, 1843, XXXI+83 p.

-Poetul Ioan Nenițescu a fost, în ultimii ani ai secolului XIX, prefect al județului Tulcea, în care calitate a întocmit Situațiunea județului Tulcea pe anul 1819 [189?]. E o  operă de mare valoare, cu urmări practice importante, mai ales pentru viața culturală a județului. Poetul avea o concepție înaintată în legătură cu legarea învățământului de practică, înființarea unor școli profesionale care să răspundă necesităților locale. Acorda importanță învățământului intuitiv, înființării unor laboratoare și muzee.

-Pentru cei doi Schiletti, maiorul, pianistul și compozitorul Gheorghe și colonelul poet Nicolae, mai multe date se pot găsi în Bibliografia istorică a României, tom 5, secolul XIX, București, Ed. Acad. RSR.

-Despre colonelul Constantin Zagoriț, știm că întreaga lui arhivă, multe manuscrise se găsesc în Biblioteca Academiei RSR. La manuscrise se găsește un fond care-i poartă numele.

- În privința lui Ioan Voinescu II, se impune să se facă o trimitere, măcar, Istoria literaturii române, vol. II, Ed. Academiei RSR, 1969, p. 599-601.

O a treia direcție pe care, credem noi, este loc pentru mai bine o constituie completarea și cu alte nume de prestigiu, militari de carieră. La nivelul cunoștințelor noastre nespecializate propunem următoarele cazuri:

-Gheorghe Magheru figurează în toate enciclopediile ca militar și om politic.  Calitatea de om politic impune. Studierea volumelor de documente privind Revoluția de la 1848-1849 în Țara Românească ar fi grăitoare. Mai nou, câteva publicații în care se găsesc date despre omul politic: „Studii și materiale de muzeografie și istorie militară”, 1968, 1, p. 113-139; „Revista arhivelor”, 1964, 7, nr. 2, p. 250-256; „Studii - revistă de istorie”, , 1963, 16, nr. 3, p. 621-642; „Revue roumaine d histoire”, 1968, 7, nr. 5, p. 709-723; „Manuscriptum”, 1979, 9, nr. 2, p. 27-; „Studia et acta Musei N. Bălcescu”, nr. 5-6, 1973-1974, p. 177-184. Un document cu totul excepțional în devenirea lui G. Magheru ca om politic de cea mai mare importanță în perioadă este publicat în „Almanahul literar”, 982, p. 13-16.

- Generalul Alexandru Cernat (17 ianuarie 1828 Galați  - 8 decembrie 1893) a fost, după cum se știe, ministru de război al României în perioada Războiului de Independență. Era, desigur, și un om de cultură, altminteri cum ar fi putut fi ministru. Iar jurnalul său de război, publicat de curând (Memorii - Campania din 1877-1878, București, Editura Militară, 1976), ne îndrituiește să-l propunem între coperțile unei viitoare ediții.  

*

Am prezentat, de fapt, o carte bună. O apreciem și o recomandăm cu căldură. E stenic să se știe că în oștirea acestui neam pașnic, au existat întotdeauna oameni de cultură și de știință, oameni luminați și devotați poporului. Autorii acestei cărți au făcut un act de cultură. Această intervenție a noastră propune o îmbunătățire, pentru a o face mai grăitoare.

„Mlădițe dobrogene” („TOMIS” 1981)

 Petru V., „Mlădițe dobrogene”, „Tomis”, Constanța, decembrie 1981

Cenaclul literar „Mlădițe dobrogene” îi reunește pe cei mai tineri creatori și iubitori ai literaturii din municipiul Constanța. Funcționând sub egida Casei Pionierilor în colaborare cu Biblioteca pentru copii, cenaclul și-a reluat cu brio activitatea în toamna anului 1981, devenind în scurt timp, am putea spune o prezență culturală a orașului. El este o „pepinieră” de tinere și foarte tinere talente, iar ședințele de lucru (care nu sunt cu nimic mai prejos decât cele ale maturilor) dezbar creațiilor literare ale acestora, insuflă dragostea pentru literatură și pentru munca de creație. Pe parcursul unui singur an școlar, s-au remarcat, prin creațiile lor, în cadrul generos al acestui cenaclu, numeroși pionieri și șoimi ai patriei precum: Amalia Purcărea, Traian Rus, Dumitrașcu Lavinia, Dumitru Daniela Mirela, Amelia Doiciu, Bănică Mădălina, Diana Ioan, Diana Porumbaru, Vintilescu Daniela etc. Cei care debutează astăzi în paginile revistei „Tomis” merită acest lucru cu prisosință, înzestrarea lor literară fiind aproape o certitudine.

Adăpost
Furtuna clipelor plutește asupra mea
 cernând amintiri mărunte
ca o ploaie de toamnă;
sub recele ropot,
gândul își caută adăpost
în cuibul părăsit al rândunicii

Popas
Mi-am oprit pașii
Și-arunc un zâmbet prefăcându-mă
că l-a scăpat
din radiația buzelor fisurate
Bătrânul oraș cu ochi visători,
cască gura de somn și, fără să vrea 
gustă din zâmbet
în timp ce arcul sprâncenelor,
azvârle săgeata drumului meu.

AMALIA PURCĂREA

Toamna

Am auzit 

geamătul nucilor

sub scrâșnetul ciocanului,

am auzit 

pașii frunzelor

pe drumul aștrilor exasperați

am văzut

raze îndoliate

sfărâmându-se de stânci

numai merele

zâmbeau, eclipsând soarele

TRAIAN RUS

Despre copaci

N-am cunoscut copacul copil,

dar l-am văzut tânăr, semeț

și parcă am simțit nevoia

să mă plec în fața lu cu smerenie.

L-am văzut apoi matur, verde-negru

clătindu-și vârful în roua înălțimilor

și vântul se strangulase în crengile lui.

L-am văzut îmbătrânind, 

trosnind reumatic

rugându-se de anotimpuri

să-i cruțe frunzele.

Bătrânul copac a fost retezat!

Vântul zboară acum fără obstacole

dar un fior îl cuprinde

când trece pe deasupra locului

unde a fost cândva un copac...

LAVINIA DUMITRAȘCU

Reverie

Plouă cu tăceri

pe străzile pictate de arbori în roz

frânturile abstracte de frunze care cad

devin templele amintirilor.

În ochii tăi, 

s-au ascuns culorile toamnei

ca nilte năluciri de facle.

Strâng în pumni fire din frunzele roz

și simt cum toamna îmi inundă fața.

Alerg printre sufletele copacilor

Eu, culoarea fără umbră, 

ți-am pictat ochii în nuanța adevărului.

DIANA IOAN

 

„Culegere de texte privind istoria mișcării muncitorești din România” (DRAGNE & SCURTU 1981)

Florea Dragne & Ioan Scurtu, Culegere de texte privind istoria mișcării muncitorești din România, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1981, 179 p.

3 Autorii, Cuvânt înainte

7 I.Începuturile mișcării muncitorești și socialiste
1.Hotărârea domnitorului Țării Românești, Gr. Dimitrie Ghica, în vederea prevenirii revoltelor revoltelor la salinele Slănic, Telega și Ocnele Mari (1827)
2.Broșura „Către prietenii libertății, dreptății și ordinii”, publicată de Teodor Diamant (1833)
3.Memoriul ucenicilor de toate branșele din capitală adresat la 18 iulie 1848 guvernului provizoriu al Țării Românești
4.Raport către președintele Inspectoratului general al minelor în legătură cu cauzele grevei muncitorilor mineri din Baia Sprie (1849)
5.Articolul privind apariția gazetei „Tipograful român” și scopurile ce și le propune redacția (1865)
6.Articolul apărut în revista „Gazeta Transilvaniei” referitor la participarea românilor în armata franceză în războiul franco-prusac și la Comuna din Paris 
7.Articolul Karl Marx, președintele Internaționalei, publicat în revista „Familia” din 19 noiembrie/3 decembrie 1871
8.Statutele Asociației generale a lucrătorilor din România, adoptate în adunarea generală din 1 octombrie 1872
9.Scrisoarea lui Nicolae către dr. C. I. Istrate, prin care-și exprimă hotărârea de a pleca voluntar în războiul pentru independența României (2 mai 1877)
10.Articolul Răzbelul în care se găsesc referiri la războiul pentru independența României („Socialistul” din 26 mai 1877)

16 II.Dezvoltarea mișcării muncitorești și socialiste (1878-1900)
11.Scrisoarea lui A. S. Trușcă către Nicolae Codreanu despre căile de răspândire a ideilor socialiste în România (16 mai 1878) și Scrisoarea lui Eugen Lupu către cercul socialist din Iași (1879)
12.Articolul Emanciparea femeii, scris de Sofia Nădejde, în care militează pentru deplina egalitate a femeii cu bărbatul („Contemporanul”, 1881)
13.Studiul Ce vor socialiștii români?, publicat de C. Dobrogeanu-Gherea în 1886
14.Scrisoarea lui Fr. Engels către Ioan Nădejde (4 ianuarie 1888)
15.Manifestul electoral al Partidului Muncitorilor (21 ianuarie 1888)
16.Articolul Nu gloanțe, ci pâine!, prin care se protestează împotriva sângeroase a răscoalelor țărănești („Dezrobirea”, 9 aprilie 1988)
17.Informare asupra Congresului socialist internațional de la Paris din iulie 1989
18.Statutele Clubului muncitorilor din București („Munca”, 11 și 18 martie 1890)
19.Relatare despre aniversarea zilei de 1 Mai 1890 în Capitală („Munca”, 29 aprilie 1890)
20.Articolul Iredenta română, publicat de Al. Radovici în gazeta „Democrația română” din 21 iunie 1892
21.Programul Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, votat la congresul din 31 martie - 3 aprilie 1893
22.Informare cu privire la desfășurarea grevelor muncitorești din București și Ploiești („Munca” din 4 iulie 1893)
23.Raportul prezentat de delegații Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România la Congresul socialist din Zurich (1893) și Considerații asupra problemei agrare discutate la Congresul de la Zurich („Munca” din 22 august 1893)
24. Informare despre lupta grevistă a minerilor din Reșița și Apelul redacției ziarului „Nepszava” privind strângerea de ajutoare destinate greviștilor (iunie 1895)
25.Articolul lui C. Dobrogeanu-Gherea intitulat Frederich Engels, publicat în „Lumea nouă științifică și literară” din 31 iulie 1895
26.Moțiune de solidaritate cu români din Transilvania („Lumea nouă” din 23 septembrie 1897)
27.Statutele clubului muncitorilor plugari (1898)
28.Articolele lui Al. Ionescu Sântem și rămânem și Trăiască socialismul!, publicate în „Lumea nouă”  din 28 martie și 25 aprilie 1890

41 III.Mișcarea muncitorească și socialistă în 1900-1914
29.Articolul Fosta grupare publicat de Panait Moșoiu în „Revista Ideei” (martie 1901)
30.Articolul Adevărul în care se anunță apariția gazetei socialiste „Adevărul” (16 august 1903)
31.Articole publicate în gazeta „Jos despotismul” din 27 ianuarie 1905, prin care se protestează împotriva represiunile sângeroase din Rusia
32.Articolul Rolul nostru, în care se arată necesitatea organizării politice a proletariatului („România muncitoare” din 5 martie 1905)
33.Articolul Conferința de M. Gh. Bujor („România muncitoare” din 7-14 mai 1906)
34.Articolele Apel către muncitorimea din Ungaria și Nimicirea naționalităților („Adevărul” din 26 august și 9 decembrie 1906)
35.Articolul Contra corporațiilor în „România muncitoare” din 12-19 noiembrie 1906
36.Apelul-Manifest Către concediați și rezerviști („România muncitoare” din 11-18 martie 1907)
37.Articolul Conferința de la Galați de M. Gh. Bujor în „Viitorul social” din august 1907
38.Statutul general al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (ianuarie 1908)
39.Statutul general al Uniunii Socialiste din România („România muncitoare” din 16 și 23 decembrie 1907)
40.Programul Partidului Social-Democrat din România (februarie 1910)
41.Statutul cercului „Tineretul muncitor” (29 martie 1910)
42.Salutul Congresului Internaționalei a II a de la Copenhaga adresat lui C. Dobrogeanu-Gherea
43.Scrisoarea lui Lenin către I. C. Frimu (4 noiembrie 1911)
44.Relatări despre cel de al VII lea Congres social-democrat român din Ungaria („Adevărul” din 21 ianuarie și 18 februarie 1912) și despre întrunirea socialistă de la Brașov („România muncitoare” din 2 august 1912)
45.Hotărârile Congresului al III lea al PSD privind revizuirea Constituției și platforma electorală (aprilie 1914)
46.Articolul Legăturile internaționale publicat în „România muncitoare” din 15 aprilie 1914

58 IV.Mișcarea muncitorească socialistă în anii primului război mondial
47.Articolul Conflagrația și Manifestul Partidului Social-Democrat și războiul, apărute în iulie 1914
48.Articolul Restabilirea Internaționalei Socialiste și partidul nostru și Manifestul Conferinței Internaționalei Socialiste din Elveția („Lupta zilnică” din 9 aprilie și 25 septembrie 1915)
49.Manifestul Comitetului Executiv al PDSR și al Comisiunii Generale a Sindicatelor din România pentru solidaritate cu lupta muncitorilor din Galați (13 iunie 1916)
50.Articolele Faliment? și România și războiul publicat de M. Gh. Bujor în 1916
51.Manifestul Cetățeni și muncitori! difuzat în decembrie 1917, în care se salută victoria Marii Revoluții din Octombrie

64 V.Mișcarea muncitorească din România în primii ani după primul război mondial                                42.Darea de seamă privind activitatea Comitetului Central al secției social-democrată română de la 21 octombrie 1913 până la 1 mai 1918
53.Proiect de program al Partidului Socialist din România din decembrie 1918
54.Manifestul S-a tras cu mitraliera în muncitori, care demască pe  organizatorii masacrului de la 13 decembrie 1918
55.Rezoluția Congresului Partidului Social-Democrat din Ardeal și Banat din ianuarie 1919 , în care se apreciază contribuția socialiștilor români la actul istoric al Unirii
56.Declarațiune a Partidului Socialist și a Uniunii Sindicale din România în problema națională (13 februarie 1919)
57.Programul Electoral al Partidului Socialist din România adoptat de Conferința partidului din mai 1919
58.Articolul 21 iulie în Capitală privind solidaritatea proletariatului român cu Marea Revoluție Socialistă din Octombrie și cu revoluția proletară din Ungaria
59.Articolul editorial al revistei „Lupta de clasă” din 1 iulie 1920
60.Raport pentru Congresul Partidului de la Câmpina intitulat Afilierea la Internaționala a III a
61.Moțiune adoptată de muncitorii din Iași împotriva legii pentru reglementarea conflictelor colective de muncă în cadrul mitingului din 12 august 1920
62.Memoriul Consiliului General al Partidului Socialist și al mișcării sindicale din întreaga țară votat în ședința din 11 octombrie 1920
63.Articolul Strângeți rândurile, care cheamă clasa muncitoare la organizare (6 noiembrie 1920)
64.Moțiunea prezentată în numele stângii în ședința Consiliului general al Partidului Socialist și al sindicatelor din 30 ianuarie - 3 februarie 1921
65.Proiectul de statut al Partidului Socialist-Comunist
66.Raportul de activitate al Comitetului executiv al Partidului Socialist la congresul din mai 1921: fragmente privind expropierea și socializarea mijloacelor de producție și schimb
67.Scrisoarea lui Gheorghe Cristescu adresată Comitetului executiv al Internaționalei a III a Comuniste, prin care se comunică constituirea Partidului Comunist Român și afilierea partidului la Internațională
68.Protestul deputaților socialiști din închisoarea Văcărești împotriva arestării participanților la Congresul I al PCR

88 VI.Evoluţia mișcării muncitorești, revoluţionare și democratice în 1921-1929
69.Statutul general al sindicatelor din România adoptat la Congres sindicatelor din 20-30 octombrie 1921
70.Apelul Conferinței generale a Tineretului Socialist din România din 19-20 martie 1922
71.Salutul ziarului „Socialismul” adresat militanților revoluționari amnistiați la 4 iunie 1922
72.Rezoluția asupra chestiunii agrare adoptată de Congresul al II lea al PCR (octombrie 1922)
73.Chemarea femeilor comuniste pentru sărbătorirea zilei de 8 martie 1923
74.Apel al organizației București a Tineretului Socialist adresat ucenicilor din capitală la 5 iulie 1923
75.Manifestul Consiliului general provizoriu al sindicatelor unitare (octombrie 1923)
76.Apel al CC al PCR din 1 noiembrie 1923 pentru sprijinirea terorii din Bulgaria
77.Scrisoare a Secretariatului CC al PC referitoare la măsurile polițienești  anticomuniste din România (aprilie 1924)
78.Protest al unui grup de cadre didactice și studenți din Capitală împotriva arestării unor studenți comuniști (aprilie 1924)
79.Articolul Înăsprirea stării de asediu. Suprimarea „legală” a mișcării comuniste (9 aprilie 1924)
80.Programul Blocului Muncitoresc-Țărănesc adoptat la Conferința din aprilie 1926
81.Articolul Greva de la textilăria „Colentina” (20 iunie 1926)
82.Programul de acțiune al Partidului Social-Democrat adoptat la Congresul partidului din mai 1927
83.Articolul Lupta pentru refacerea unității sindicale (iunie 1927)
84.Articolul și stabilizarea dezvăluie urmările negative ale împrumuturilor contractate de guvern cu monopolurile financiare internaționale (1 august 1928)

102 VII.Mișcarea muncitorească din România în perioada crizei economice din 1929-1933
85.Manifest al Ajutorului Muncitoresc Român privind desfășurarea luptelor greviste de la Lupeni (august 1929)
86.Memoriu al rectorului Universității din București prin care solicită aprobarea unei chete publice în vederea strângerii fondurilor  necesare renovării clădirii acesteia (martie 1931)
87.Manifest al CC al PCR O vorbă serioasă țăranilor săraci și mijlocași  din 1930
88.Declarația lui Lucrețiu Pătrășcanu în Parlament (21 iunie 1931)
89.Editorial al primului număr ilegal al gazetei „Scânteia”, organul CC al PCR (15 august 1931)
90.Rezoluție privind situația economică a României și sarcinile PCR, adoptată de Congresul V al PCR (decembrie 1931)
91.Articolul Conferința muncitorilor ceferiști, din martie 1932
92.Articolul Studențimea săracă dă lupte de stradă pentru revendicările ei, din aprilie 1932
93.Moțiune adoptată de adunarea generală extraordinară a personalului CFR din București (29 ianuarie 1933)
94.Articolul Grave tulburări la Ploiești din 3 februarie 1933
95.Articolul Eroica luptă a ceferiștilor din București din 15-16 februarie 1933
96.Apel al Comitetului Național Antifascist din România, publicat în ziarul „Dimineața” din 13 iulie 1933
97.Protest al Comitetului Național Antifascist din România împotriva procesului de la Leipzig, adresat Legației germane din București (15 decembrie 1933)
98.Declarație dată de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Craiova în apărarea ceferiștilor condamnați (iunie 1934)
99.Articolul Eroii din februarie în fața Consiliului de Război (iunie 1934)

121 VIII.Partidul Comunist Român - principala forță politică în lupta pentru realizarea Frontului Popular Antifascist
100.Manifest al CC al PCR împotriva mizeriei, fascismului și războiului, pentru Front unic, din octombrie 1934
101.Articolul Aspirațiile generației tinere trebuie să fie pentru pace, dreptate socială și culturală  (decembrie 1934)
102.Rezoluție a CC al PCR privind crearea unui larg Front popular antifascist (februarie 1935)
103.Comunicat privind constituirea comitetul de inițiativă al Frontului Studențesc Democrat (11 mai 1935)
104.Scrisoare a CC al PCR către CE al PSDR (1 noiembrie 1935)
105.Acord de Front popular între Frontul plugarilor, Blocul pentru apărarea libertăților democratice și Partidul Socialist din decembrie 1935
106.Comunicat al CC al PCR privind alegerile parlamentare parțiale din februarie 1936
107.Reportajul Impresii de la un proces (iunie 1936)
108.Articolul Bani germani pentru hitleriștii din România, din iunie 1936
109.Saluturile Plenarei V a PCR adresate Partidului Comunist Chinez și Partidului Comunist Spaniol (august 1936)
110.Apel al Uniunii muncitorilor ți țăranilor maghiari din România (Madosz) împotriva uneltirilor revizioniste ale fascismului italian și maghiar (decembrie 1936)
111.Scrisoare a voluntarilor români din Spania către muncitorimea română, către poporul român, către toți acei care vor să evite un nou măcel mondial (iulie 1937)
112.Manifest al CC al PCR în care se arată cauzele instaurării guvernului Goga-Cuza din decembrie 1937
113.Manifest al CC al PCR privind instaurarea regimului de dictatură regală și sarcinile imediate ale comuniștilor (martie 1938)
114.Articolul Noua poartă către orient a Austriei, din mai 1936
115.Broșura După Austria, Cehoslovacia - editată de PCR, în care sunt dezvăluite scopurile agresive ale Germaniei hitleriste (1938)
116.Articolul Nori negri deasupra României (noiembrie 1938)
117.Articolul Frontul Renașterii Naționale și datoria forțelor democratice (24 ianuarie 1939)
118.Manifest al CC al PCR care cheamă la luptă cu arma în mână împotriva Germaniei hitleriste în caz de atac, din 17 martie 1939
119.Articolul Demonstrația antifascistă de 1 Mai (iunie 1939)
120.Rezoluția Plenarei V a CC al PCR (iunie 1939)
121.Articolul Eroism la Varșovia, în care se exprimă sentimente de admirație față de lupta poporului polonez împotriva agresiunii Germaniei naziste (septembrie 1939)
122.Comentariul Asasinii privind uciderea primului ministru Armand Călinescu de către legionari (octombrie 1939)
123.Articolul Înfrângerea militară a Franței (23 iunie 1940)
124.Moțiune adoptată de adunarea populară de protest din Arad împotriva Dictatului de la Viena și manifestația de protest de la Cluj (septembrie 1940)

149 IX.Mișcarea muncitorească din România în timpul dictaturii militaro-fasciste și al războiului hitlerist
125.Document al CC al PCR intitulat Punctul nostru de vedere (10 septembrie 1940)
126.Manifest-Program al Uniunii muncitorilor români din partea de nord a Transilvaniei (noiembrie 1940)
127.Document al CC al PCR intitulat De la regimul legionar la dictatura militară (februarie 1941)
128.Platforma-Program Lupta poporului român pentru libertate și independență națională elaborată de CC al PCR la 6 septembrie 1941
129.Adresa prin care se relatează despre greva muncitorilor de la „Industria textilă arădeană” (mai 1942)
130.Articolul Trăiască România liberă (ianuarie 1943)

157 X.Insurecția antifascistă și antiimperialistă din August 1944 - început al revoluției de eliberare socială și națională
131.Scrisoare a CC al PCR către CE al PSD privind Frontul Patriotic Antihitlerist (noiembrie 1943)
132.Apel al CC al PCR către comandanții de mari unități, către armată (martie 1944)
133.Memoriu adresat de intelectualii români guvernului antonescian pentru încetarea grabnică a războiului (aprilie 1944)
134.Manifestul Către întreaga clasă muncitoare, către poporul român, în care se anunță crearea FUM (mai 1944)
135.Declarația privind constituirea Blocului Național Democrat (20 iunie 1944)
136.Manifestul Către toți tinerii din Capitală, editat de Uniunea tinerilor patrioți (1944)
137.Manifestul La luptă cu hotărâre pentru salvarea patriei, editat de CC al PCR în august 1944
138.Declarație a CC al PCR îndată după declanșarea insurecției armate naționale, antifasciste și antiimperialiste (24 august 1944)
139.Chemarea organizației Apărarea Patriotică adresată personalului sanitar să participe la îngrijirea răniților, femeilor și copiilor celor ce luptă pe frontul antihitlerist (6 septembrie 1944)
140.Apel al Uniunii Tineretului Comunist care cheamă tineretul din România în luptă pe frontul antihitlerist și în interiorul țării (16 septembrie 1944)
141.Proiect de platformă a Frontului Național Democrat elaborat de CC al PCR și propus tuturor forțelor democratice (26 septembrie 1944)
142.Articolul Lupta tineretului în trecut și datoriile lui viitoare (decembrie 1944)

„Cenaclul Orizontul Mării” („TOMIS”)

 N. M., Cenaclul „Orizontul Mării”, „Tomis”, Constanța, 198?

Un tânăr cu o mască pe față, pe atât de senină, provocator de senină și agresiv de liniștită, pe cât îi era de contrazisă de întunecimea pielii și mâinile mari, nervoase, făcute să apuce, să strivească piatra, a citit de curând în cenaclul „Ovidius”. Înșelat de înfățișarea lui de coșar, într-o vreme când această profesie a căzut în dizgrație, l-am ascultat nu fără a-mi spune: „Iată-ne condamnați să mai suportăm infatuarea unui veleitar”. Și textele citite, destul de bolovănoase, bubuind alături de firul ideii, mi-au confirmat, într-adevăr, presupunerea. Eu, ca și celelalte harpii ale cenaclului, am tăbărât pe el și una mai rea de gură (Petru Vălureanu absento), Vladimir Bălănică, mi se pare, i-a smuls masca.

Tânărul în cestiune nu a avut nimic de zis, s-a comportat cu demnitate. Zilele trecute a venit din nou la redacție și, gest semnificativ, ne-a oferit de data aceasta un dosar voluminos, conținând, pe lângă textele lui, și pe cele ale unui întreg cenaclu din Năvodari, care se numește „Orizontul mării”. Ceea ce nu izbutise singur, tânărul care se cheamă Augustin Circa, izbutește acum împreună cu ceilalți, câțiva din 30. Judecate izolat, textele lui nu-l impuneau prin nimic, cât de cât personal. Judecate în context, unele dintre ele reușesc să reverbereze o lumină care, intersectându-se cu scânteierile celorlalte texte, stăruie, se impune unui gând de simpatie pe o traiectorie de la parte la întreg și invers. Vă propun, deci, câteva din textele acestor tineri în frunte cu „încercatul” și generosul lor susținător. Îi las prin ei înșiși să se prezinte, nu fără a vă preveni că sumarul de față este unul provizoriu, care n-ar putea fi altfel nimic din ceea ce se întâmplă aici, în orizontul iluziei și al mării.

Augustin Circa

ars poetica

În sânge îmi desenez o lumină
un giuvaier din lacrimi
și marea fără nume
și setea ce mă întoarce-n bici
sunt condamnat la viață
de fiecare dată când mor
iar chipul îmi arde în ceață
cu nechezat de cai eu mă stropesc
și stau de veghe nopți în șir
dar marea îmi fură chipul
și mă sting...

ofranda

Cum n-aș fi vrut să te scot
din umbra acestor zăpezi
când cineva ți-a dat
trandafirul lor alb
ochii-mi tânjesc după alt anotimp
noaptea-și pornește uzina
doar golul își pieptănă
visul cu un pieptăn de fosfor
aș fi vrut să nu pleci
inima descifrează de-acum
sufletul ațipit printre piramide
eu te aștept
te-am numit nepereche - 
interiorul uzinei de lacrimi e perfect...

Dumitru Zamfir

reîntoarcerea

Într-o noapte când luna zăcea 
răstignită pe o geană de nor
am stat mai aproape de tine cu-n gând
ținând în palme un izvor
Tot curgând el de-atunci până azi
i-au trecut energiile-n cristale
de cuvinte din limba română
și-am căzut amețit în brațele tale
M-ai purtat între vise și nori
ca pe-un fulg rătăcit și bastard
osândit voluntar am fost și mai sunt
pe-al tău rug nevăzut, eu, să ard.
Într-o zi de izbânzi și de vis
te-am văzut lăcrimând și mi-am zis:
„locul meu nu va fi niciodată aici”
și-am plecat ca un țipăt de bici.
Acum mă întorc iar la tine
și-ți sărut fericirea pe frunte;
mă supun arzătoarei, iar dacă nu vrei
Voi pleca mai departe, spre oriunde...

Ion Scarlat

pe foaia de șmirghel

Am vrut să trec dincolo
de ce puteam fi
ținând în palme soarele ca busolă
și părțile exterioare mai colțuroase uneori
s-au rotunjit topite de lumină
Apoi am vrut să zbor tot mai albastru
și aripile mi s-au frânt
când mă desprindeam de pământ
iar o parte din sufletul meu
s-a rotunjit
Așa am devenit roată
rostogolindu-mă către perfecțiune

Nicolae Andrei

ciudat

„ești ciudat” - îmi spunea zeița
în timp ce pasărea îmi murise în palmă
iar eu ascultam cu privirile
care se furișează pe vârfuri
privirile din ochii păsării

N. Nicoară

de dacia

Aerul a îmbătrânit între noi
mirosind a săgeți.
S-au trezit, neoprite și line
toate rădăcinile
uitate  prin veacuri în mine.

Vasile Șelaru

ai plecat ca un abur

ai plecat din grădina de vise
petale de flori cad pe trup și mă doare
am rămas exilat între cer și pământ
să privesc marea, sau începutul vieții
de la un val la alt val ce vuiește chemarea,
iubito! te rog nu striga
mă atinge înserarea ofilită cu pleoape și noaptea
mă caută prin sânge.
poemul e trist, tu îl știi, l-am 
scris în grădina uscată de vise
în care se rup fotografiile noastre
imaginea sufletului gol se 
deschide, nu-i zi și nici noapte
foșnește ușor amintirea uitată
a rămas umbra pașilor tăi pe 
nisip, mă iau după ea.

„Insula lui Robinson” (PIETRI 1981)

 Arturo Uslar Pietri, Insula lui Robinson, trad. L. Pleșa-Iacob (orig. spaniol 1981), Univers/Romanul secolului XX, București, 1990, 317 p.

p. 5 
„A sosit timpul să-i învățăm pe oameni să trăiască” 
Simon Rodriguez

coperta 4

„Cu douăzeci de ani în urmă am făcut o afirmație care a fost citată apoi în multe ocazii, fără a se preciza că-mi aparține: Arturo Uslar Pietri este inteligența cea mai bine organizată din generația noastră. În cazul cînd cineva m-ar întreba cum dacă aș vrea să rectific acest concept, i-aș răspunde că ceea ce aș fi dispus să fac ar fi să-l lărgesc astfel: Arturo Uslar Pietri este inteligența cea mai bine organizată și cea mai bine mobilată din întregul secol XX venezuelean”
Migule Otero Silva, 1981

Perceptor al lui Simon Bolivar în tinerețea acestuia, Simon Rodriguez (1771-1854) a trăit mai bine de douăzeci de ani în Statele Unite și Europa, asistînd la imensele prefaceri ale epocii. Animat de convingerea că revoluția în planul vieții sociale, economice și politice trebuie să-și afle suportul în revoluția conștiințelor, el revine în 1823 pe continentul latino-american, propunînd îndrăznețe planuri pentru educarea tinerei generații după metode complet noi, care să permită formarea de adevărați republicani.