Aforism: China

„Mîncarea de dimineață mănînc-o singur, prînzul împarte-l cu prietenul, iar cina trimite-o dușmanului”!...
Zicală chineză

SURSA
Maxime, „Litoral”, Constanța, (15 iunie ? 15 septembrie) 1972, p. 4

Aforism: MAIAKOVSKI

„Nu există pe lume o haină mai frumoasă decît bronzul mușchilor și prospețimea pielii!”...
V. Maiakovski*

SURSA
Maxime, „Litoral”, Constanța, (15 iunie ? 15 septembrie) 1972, p. 4.

NOTĂ M.T.
* Vladimir Maiakovski (1893-1930) = Poet rus și sovietic. (http://www.stelian-tanase.ro/lili-brik-si-maiakovski-pasiunea-si-moartea/)

Aforism: MUSSET

Sînt încredințat că mîndria este cel mai mare dușman al fericirii.
(Alfred de Musset*)

SURSA
„Litoral”, Constanța, 197?.

NOTĂ M.T.
* Alfred de Musset (1810-1857) = Scriitor francez. Important reprezentant al curentului literar romantic. (http://www.britannica.com/biography/Alfred-de-Musset)

Aforism: TERENȚIU

Durerile mici vorbesc cel mai tare.
(Terențiu*)

SURSA
„Litoral”, Constanța, 197?.

NOTĂ M.T.
* Publius Terentius Afer (195?185 î.H. - 159) = Dramaturg din epoca republicii romane. (http://piese-de-teatru.blogspot.ro/2011/07/viata-si-opera-lui-terentiu.html)

Aforism: LAMARTINE

O zi de lacrimi ne istovește mai mult decît o zi de muncă.
(Lamartine)

SURSA
„Litoral”, Constanța, 197?.

NOTĂ M.T.
* Alphonse de Lamartine (1790-1869) = Scriitor și politician francez. Inițiator al curentului literar romantic. Membru a Academiei din 1829. (http://www.lamartine.com/)

Aforism: PECAUT

Respectul față de femeie este semnul după care recunoști omul modern.
(F. Pecaut)

SURSA
„Litoral”, Constanța, 197?

NOTĂ M.T.
* Felix Pecaut (1828-1898) = Pedagog francez de confesiune protestantă. (http://www.museeprotestant.org/notice/felix-pecaut-1828-1898/)

Aforism: CORNEILLE

Nu întotdeauna mîndria este semnul inimilor mari.
(Corneille*)

SURSA
„Litoral”, Constanța, 197?.

NOTĂ M.T.
* Pierre Corneille (1606-1684) = Fondatorul tragediei clasice franceze. (http://www.britannica.com/biography/Pierre-Corneille)

Umor: TEMISTOCLE

La Atena era un obicei ca la spectacolele lirice actorii să cînte imnuri care glorificau pe marii comandanți de oști. După o astfel de reprezentație, cineva l-a întrebat pe Temistocle: „Dintre toți cîntăreții pe care i-am auzit, care este, după dv, cel cu vocea cea mai frumoasă?” - „Acela care m-a proslăvit pe mine”, a răspuns prompt strategul.

SURSA
***, Umor,  „Litoral”, Constanța, 197?.

NOTĂ M.T.
* Temistocle (524 î.H.- 459 î.H.) = Politician și comandant militar atenian. (https://adriangrom.wordpress.com/2011/06/22/temistocle/)

Umor: B. FONTENELLE

Lui Fontenelle, care avea 90 de ani, un prieten de aceeași vîrstă îi strigă într-o zi pe stradă:
- Prietene, mi se pare că te-a cam uitat moartea.
- Și ce zor ai să-i atragi atenția?

SURSA
***, Umor, „Litoral”, Constanța, (15 iunie ? 15 septembrie) 1972, p. 4.

NOTĂ M.T.
* Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757) = Scriitor și filozof francez (http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Fontenelle.html)

Umor: B. FONTENELLE

Fontenelle*, octogenar, fu rugat de o doamnă să facă un dans cu ea:
- Hai, prietene, încearcă. Cum preferi valsul: în doi timpi sau în trei timpi?
- Vai, doamnă, valsul nu are decît un timp.. și el a trecut de mult pentru mine.

SURSA
***, Umor, „Litoral”, Constanța, (15 iunie ? 15 septembrie) 1972, p. 4.

NOTĂ M.T.
* Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757) = Scriitor și filozof francez (http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Fontenelle.html)

Umor: B. FONTENELLE

Scriitorul centenar francez Bernard Fontenelle* (1657-1757) a fost întrebat pe cînd era grav bolnav:
- Cum o duci?
- Nu o duc, spuse el, mă duc.

SURSA
***, Umor, „Litoral”, Constanța, (15 iunie ? 15 septembrie) 1972.

NOTĂ M.T.
* Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757) = Scriitor și filozof francez. (http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Fontenelle.html)

Umor: DIOGENE

Diogene* a fost întrebat odată de un prieten, care dorea un sfat înțelept din partea filosofului:
- Spune-mi, te rog, care este vîrsta cea mai potrivită pentru a te însura?
- Dacă ești prea tînăr e prea devreme; iar dacă ești prea bătrîn e prea tîrziu!

SURSA
„Litoral” 197?

NOTĂ M.T.
* Diogene (412 î.H. -323 î.H.) = Filozof antic grec. (https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/03/30/butoiul-lui-diogene/)

Umor: A. HEPBURN vs. E. FITZGERALD

Actrița Audrey Hepburn*, cu înfățișarea ei firavă, s-a întîlnit o dată cu marea cîntăreață Ella Fitzgerald**, ale cărei dimensiuni erau destul de impunătoare:
- Oh, remarcă Ella, judecînd după aspectul dumneavoastră s-ar spune că a fost foamete.
- Sigur că da. Și judecînd după înfățișarea dvs. se pare că chiar dvs. ați provocat-o...

SURSA
***, „Litoral”, Constanța, (15 iunie ? 15 septembrie) 197?.

NOTE M.T.
* Audrey Hepburn (1929 Belgia -1993 Elveția) = http://webcultura.ro/15-lucruri-pe-care-sigur-nu-le-stiati-despre-audrey-hepburn/
** Ella Fitzgerald (1917 SUA -1996 SUA) = http://www.evz.ro/canta-pe-strada-si-a-fugit-de-acasa-unde-bataia-era-rupta-din-rai-doamna-fitzgerald-can-10.html

Umor: B. SHAW

O splendidă lady îi propune lui Bernard Shaw*:
- Noi doi am fi o pereche potrivită. Imaginează-ți un copil care să aibă frumusețea mea și inteligența dumitale!
- Dar ce garanții am eu dacă nu cumva o să aibă frumusețea mea și inteligența dumitale.

SURSA
***, „Litoral”, Constanța, (15 iunie - 15 septembrie) 197?

NOTĂ
* Bernard Shaw (1856-1950) = Scriitor irlandez. Laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/gb-shaw-apologet-al-stalinismului-i-al-uciderii-masa)

Texte ale rezistenței: Ioan Vieru către Liviu Antonesei („Tomis”)

<
Dragă Liviu*, cînd am scris despre cartea ta de poeme Pharmakon**, am vrut înainte de toate să precizeze exact punctul meu de vedere asupra condiției tale literare. Era atît de noapte iar drumurile noastre duceau, mai repede sau mai încet, după firea fiecăruia, la zidul de execuție. „Amfiteatrul” tinereții noastre se scufundase precum „Titanicul”.
Însă atitudinea mea față de cartea Pharmakon a fost extrem de grăbită (fapt pentru care am scris recenzia atît de telegrafică, și simt nevoia unui adaos) de conspirația tăcerii organizată sistematic împotriva ta, de așa ziși „colegi de breaslă”, care întrebați de mine ce mai faci, mă suspectau ca pe un bolnav de ciumă. Dacă i-aș fi întrebat mai insistent despre Dan Petrescu*** am iminenta impresie că ar fi telefonat urgent la salvarea (securității).
Dragul meu, te admir că astăzi nu pozezi în victimă, ci pur și simplu îți vezi de treburile tale, de viața spiritului, rămînînd cinstit și nemulțumit de rău ca întotdeauna. Acea dizidență trebuie continuată oarecum toată viața.
>

SURSA
Poeme de LIVIU ANTONESEI (însoțite de o mărturise a lui Ioan Vieru), „Tomis”, Constanța, 199?

NOTE M.T.
* Liviu Antonesei (1953 Vlădeni / Iași - ) = Scriitor român contenporan. Licențiat în psihologie -sociologie al Universității Iași. (http://antonesei.revistatimpul.ro/?page_id=2)
** Pharmakon, Cartea Românească, 1989 = http://antonesei.timpul.ro/2010/03/20/%E2%80%9Egeneratia-80-e-acum-un-fapt-de-istorie-literara%E2%80%9D/
*** Dan Petrescu (1949 București - ) = Scriitor român contemporan. Absolvent al Facultății de Filologie al Universității Iași. (http://blog.ziaruldeiasi.ro/emilia-chiscop/povestea-grupului-disident-de-la-iasi/24/)

România la Olimpiada de vară de la Munchen din 1972 („Litoral” 1972)

<
- 170 de sportivi, aceasta este cifra celor ce ne vor reprezenta la marea întrecere olimpică de la Munchen. Prin numărul membrilor delegației țării noastre, România va fi una dintre țările cu o participare mare. Pe  primele locuri în acest clasament neoficial se situează Republica Federală Germania (țară organizatoare), Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Republica Democrată Germană, Japonia, Franța.
- Față de a 19 a ediție, România prezintă cu 70 de sportivi mai mulți. La Munchen vom concura la atletism, box, canotaj, caiac-canoe, gimnastică, handbal, haltere, înot, sărituri, lupte (libere și clasice), pentatlon modern, polo, scrimă, tir, volei. Cele mai numeroase delegații pe discipline sportive vor fi cele de la canotaj și caiac-canoe, volei, lupte și handbal.
(...)
>

SURSA
***, Breviar olimpic, „Litoral”, Constanța, august 1972.

Inventarea muzicuței în Germania în 1821 („Litoral” 1971)

<
Muzicuța - cel mai mic și cel mai răspândit instrument - își aniversează în acest an  a 150 a aniversare. Ea a fost inventată în 1821 de berlinezul Friedrich Buschmann după instrumentul popular chinezesc - „sheng”. (...)
>

SURSA
***, Muzicuța la 150 de ani „Litoral”, Constanța, (15 iunie - 15 septembrie) 1971, p. 4.

Biserica ortodoxă din Densuș

<
(...)
61. În Transilvania, dînd urmare cererilor curiei papale*, șefii angevini** legiferează, în secolul al XIII lea, interdicția pentru comunitățile ortodoxe românești de a-și construi ctitorii din piatră, interdicție în vigoare, cu unele excepții, secole de-a rîndul. Numai în unele zone, în măsura participării la viața politică și militară a voievodatului Transilvaniei sau a regatului Ungariei, nobili mici români au avut posibilitatea înălțării unor lăcașuri de zid. În imagine, biserica ortodoxă de la Densuș*** - datată 1280, cu o încăpere centrală, pătrată și o absidă la est (altarul). Alte încăperi au fost adăugate în secolele XIV și XV. În exterior, de reținut, plastica zidurilor construite din materiale scoase, în mare parte, din ruinele romane, probabil de la Sarmizegetusa: lespezi mari (unele cu inscripții latine), altare votive, stîlpi, fragmente de coloane. De observat, la diverse nivele ale zidurilor, motivul în dinți de fierăstrău. (foto C. Săvulescu)
(...)
>

NOTE
* Curia Romana (latină) = „Curtea romană”. Aparatul administrativ al Sfântului Scaun de la Roma. (http://www.vatican.va/roman_curia/index.htm)
** Dinastia de Anjou a regatului Ungariei (1308-1395) = Dinastie de origine franceză, ramură a dinastiei angevine  a regatului Neapolelui. (http://corbiialbi.ro/index.php/compas/41-angevinii-8211-forintul-clujul-i-declinul-statutului-rom-nilor-din-transilvania/)
*** Biserica ortodoxă din Densuș (județul Hunedoara) = http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/biserica-densus-un-unicat-al-patrimoniului-rom-nesc

''Convorbiri cu şi despre Mircea Eliade'' (HANDOCA 1998)

Mircea Handoca a pregătit pentru tipar în 1982 un volum de interviuri despre personalitatea scriitorului şi istoricului religiilor Mircea Eliade, cu ocazia aniversării a 75 de viaţă.
Dar această lucrare document de istorie literară şi sociologie literară a fost publicată de-abia în 1998 la editura bucureşteană Humanitas.
Arşavir Acterian, prieten şi coleg de generaţie, îl descria astfel în 1937 în revista ''Vremea'': ''Mircea Eliade e un poligraf cu minunate daruri şi cu o uluitoare putere de muncă. E un adevărat tip de Renaştere, un autentic umanist, rătăcit printr-o lume de specialişti, de ingineri, de politicieni''.
Mihai Şora a evocat ziua de 8 februarie 1946, când Eliade a deschis cursul de la Sorbona în prezenţa lui lui George Dumezil.
Sora scriitorului, Corina Alexandrescu, îşi aminteşte despre elevul Eliade şi mansarda în care a studiat şase ani în timpul tinereţii.
Indianistul Sergiu Al. George consideră romanul Noaptea de sânziene o transcendere a ideii de destin a grecilor antici şi explică astfel călătoria de studiu în India a savantului: ''El s-a dus în India pentru că avea o insatisfacţie faţă de cultura occidentală, dar aceasta decurgea tocmai din lipsa de autenticitate''.
Poetul Cezar Baltag, traducător al lucrării de referinţă Istoria credinţelor şi ideilor religioase, l-a cunoscut pe profesorul de la Universitatea din Chicago când era bursier Fulbright şi a reţinut ca esenţial în gândirea lui Eliade faptul că nu ''spectacularul'', nu ''catastroficul'', nu ''originalul'' deţin misterul bogăţiei acestei lumi, ci originarul şi că lumea este şi poate fi o ''aparenţă''.
Ion Biberi i-a datorat marelui scriitor revenirea la literatură după un grav accident şi l-a descris astfel pe conferenţiarul Mircea Eliade (1926-1927): ''Nu era un martor care rotunjeşte fraza, ci un mărturisitor de adâncimi sufleteşti''.
Poeta Ana Blandiana crede că literatura română îl poate revendica pe Eliade pentru că a scris în româneşte: ''Nu suntem destul de bogaţi pentru a ne putea permite să lăsăm un teritoriu vast şi fertil ca acela al operei sale în afara graniţelor recunoscute ale culturii noastre''.